Știri
Știri

Apple pregătește un MacBook Pro cu ecran tactil și panou OLED pentru finalul lui 2026 , marcând o schimbare majoră de strategie după ani în care compania a respins ideea unui laptop cu touch. Potrivit MacRumors , noul model ar urma să includă și o versiune adaptată a Dynamic Island, cunoscută de pe iPhone. Conform informațiilor citate din Bloomberg, decupajul clasic din partea superioară a ecranului ar fi înlocuit de un sistem tip „gaură” pentru cameră și de o zonă interactivă Dynamic Island, care se va extinde contextual în funcție de aplicația utilizată. macOS, adaptat pentru control tactil Apple ar lucra și la o versiune de macOS optimizată pentru utilizare prin atingere. Interfața va adapta comenzile în funcție de metoda de input: meniuri extinse și butoane mai mari la atingere; suport pentru gesturi precum apropiere și depărtare pentru zoom; derulare rapidă și alte gesturi inspirate de iPad. Compania nu ar intenționa să transforme MacBook Pro într-un dispozitiv „touch-first”, precum iPad-ul, ci să permită utilizarea combinată a tastaturii, trackpad-ului și ecranului tactil. Două actualizări în 2026 În primăvara lui 2026, Apple ar urma să lanseze MacBook Pro cu procesoare M5 Pro și M5 Max. Modelele OLED cu ecran tactil ar veni ulterior, spre finalul anului, echipate cu noile cipuri M6 Pro și M6 Max , fabricate pe un proces de 2 nanometri. Noile versiuni sunt așteptate în variante de 14 și 16 inci și ar păstra tastatura și trackpad-ul, cu un design ușor subțiat, dar similar generației actuale. Dacă informațiile se confirmă, ar fi prima dată când Apple introduce suport pentru atingere direct pe ecranul unui Mac, după experimentul cu Touch Bar, retras ulterior din cauza popularității reduse. [...]

Exporturile de petrol ale Rusiei depășesc nivelul de dinaintea invaziei Ucrainei , în pofida sancțiunilor occidentale, arată un raport publicat de Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) și citat de News.ro . La patru ani de la declanșarea războiului, volumele exportate sunt cu 6% mai mari decât în 2022. Raportul evidențiază că, deși exporturile au crescut ca volum, veniturile Moscovei din petrol au scăzut. În ultimele 12 luni analizate, acestea au coborât cu 18%, la 85,5 miliarde de dolari, pe fondul reducerilor de preț aplicate pentru a menține fluxurile comerciale. Volumele totale s-au stabilizat la aproximativ 215 milioane de tone. Flota „fantomă” și redirecționarea exporturilor CREA arată că Rusia continuă să utilizeze așa-numita „flotă fantomă” – estimată la 600 până la 1.400 de nave – pentru a ocoli restricțiile impuse de Occident. Uniunea Europeană a identificat 598 de nave suspectate că fac parte din această rețea, cărora le este interzis accesul în porturile europene. Aproximativ 93% din petrolul brut rusesc a fost direcționat către trei piețe: China; India; Turcia. Autorii raportului susțin că există „lacune importante” în regimul de sancțiuni, inclusiv prin falsa înmatriculare a navelor și prin reexportul de produse rafinate obținute din petrol rusesc către state care impun restricții. Propuneri și excepții CREA recomandă interzicerea importurilor provenite de la rafinării sau terminale care au procesat petrol rusesc în ultimele șase luni, precum și imobilizarea navelor considerate un risc pentru mediu și siguranța maritimă. Raportul menționează și situația Ungariei și Slovaciei , care beneficiază de derogări de la sancțiunile europene privind importurile de petrol rusesc. Potrivit datelor citate, cele două state și-au majorat importurile cu 11% în primele zece luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Concluzia analizei este că, deși presiunea financiară asupra Moscovei a crescut, nivelul exporturilor rămâne ridicat, iar reorientarea către Asia și Turcia a compensat pierderea piețelor occidentale. [...]