Știri
Știri din categoria Bursă
Acțiunile IBM au scăzut cu peste 13% după anunțul Anthropic privind modernizarea COBOL cu inteligență artificială, potrivit CNBC, pe fondul temerilor investitorilor că noua tehnologie ar putea afecta un segment-cheie din afacerile companiei americane. Titlurile IBM au închis ședința de luni la 223,35 dolari, în coborâre cu 13,2%, iar de la începutul anului 2026 declinul depășește 24%. Reacția pieței a venit după ce Anthropic a anunțat că instrumentul său Claude Code poate automatiza procesul complex de analiză și modernizare a sistemelor vechi scrise în limbajul COBOL, un domeniu în care IBM are o poziție tradițional puternică prin vânzarea de sisteme mainframe dedicate procesării tranzacțiilor la scară largă.
COBOL, dezvoltat la finalul anilor 1950, rămâne esențial în infrastructura financiară și comercială. Potrivit Anthropic, aproximativ 95% dintre tranzacțiile la bancomate din SUA folosesc încă acest limbaj, iar sute de miliarde de linii de cod rulează zilnic în sectoare precum finanțe, aviație sau administrație publică. Problema majoră este costul ridicat al modernizării acestor sisteme și lipsa specialiștilor care mai cunosc COBOL.
Anthropic susține că inteligența artificială poate schimba această ecuație prin:
Compania afirmă că modernizarea codului vechi a stagnat ani la rând deoarece înțelegerea lui costa mai mult decât rescrierea completă, iar inteligența artificială ar reduce drastic aceste cheltuieli. Investitorii au interpretat anunțul ca pe o posibilă amenințare directă la adresa unuia dintre pilonii istorici ai IBM.
Valul de vânzări nu s-a limitat la IBM. În zilele precedente, mai multe companii din domeniul securității cibernetice au fost afectate după ce Anthropic a prezentat o funcție suplimentară a Claude Code pentru detectarea vulnerabilităților software. Contextul bursier rămâne volatil, într-un climat în care investitorii reacționează rapid la orice semnal că inteligența artificială ar putea redesena modele de afaceri consacrate.
Variante de titlu:
Recomandate
Anthropic pregătește o listare care ar putea depăși recordul SpaceX , pe fondul unei curse a finanțărilor în inteligența artificială ce împinge evaluările spre niveluri rezervate până acum doar celor mai mari companii din lume, potrivit HotNews . Presa americană, preluată de AFP, indică faptul că listarea la bursă a Anthropic ar putea bate recordul stabilit în iunie de SpaceX, descris ca „cea mai mare listare la bursă din istorie”, cu 85,7 miliarde de dolari strânși pentru o valoare de 1.770 miliarde de dolari. Bloomberg a scris că Anthropic „se așteaptă să egaleze sau să depășească” volumul acestei operațiuni. Potrivit New York Times, băncile care lucrează cu Anthropic ar fi menționat investitorilor o strângere de fonduri de „peste 100 miliarde de dolari” și o valoare de piață de aproximativ 2.000 miliarde de dolari. În articol se precizează că această capitalizare ar fi dublă față de cea de după ultima rundă de finanțare din mai (965 miliarde) și ar ridica o companie veche de cinci ani la un nivel comparabil cu cel al unor giganți precum Nvidia, Apple sau Microsoft. Calendarul listării și competiția cu OpenAI Anthropic a depus informații confidențiale în iunie și ar putea publica dosarul de listare „în următoarele săptămâni”, ceea ce ar însemna și publicarea, pentru prima dată, a situațiilor financiare, a relatat New York Times. IPO-ul este descris ca fiind prevăzut pentru toamnă. Dacă acest calendar se confirmă, Anthropic ar devansa OpenAI, care își depusese dosarul confidențial cu o săptămână mai târziu, dar vizează acum o listare în 2027. Contactată de AFP, Anthropic a refuzat să comenteze. Creștere rapidă a veniturilor, dar pierderi mari Fondată în 2021 de foști angajați ai OpenAI, în jurul fraților Dario și Daniela Amodei, Anthropic s-a poziționat prin instrumente pentru dezvoltatori, inclusiv asistentul de programare Claude Code , într-un segment descris ca fiind cel mai profitabil al IA. În al doilea trimestru, vânzările companiei „s-au dublat cu mult”, ajungând la 11,6 miliarde de dolari (aprox. 52,2 miliarde lei), depășind pentru prima dată vânzările OpenAI (6,7 miliarde de dolari, aprox. 30,2 miliarde lei), potrivit mai multor publicații, conform materialului. În același timp, compania rămâne puternic deficitară: pierderile nete au ajuns la aproape 42 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 189 miliarde lei), de circa cinci ori mai mult decât cu un an înainte, potrivit documentelor consultate de Bloomberg. Explicația indicată este nivelul investițiilor necesare pentru recrutare și pentru construirea unor centre de date mari, echipate cu milioane de cipuri de IA. Presiune pe prețuri și risc politic Articolul notează că tarifele Anthropic, printre cele mai ridicate din piață, sunt sub presiune din partea modelelor chinezești cu acces liber, mai ieftine. Ca semn al intensificării războiului prețurilor, OpenAI a anunțat vineri o reducere de peste 20% a tarifelor pentru cel mai puternic model al său, pentru trei luni. Pentru viitorii acționari, o altă incertitudine ține de relația cu administrația Trump: în martie, guvernul a reziliat toate contractele cu Anthropic, după ce compania ar fi refuzat să autorizeze utilizarea modelelor sale de către Pentagon pentru supraveghere în masă sau pentru arme letale autonome. Litigiul este în prezent pe rolul instanței. [...]
Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]
Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]
Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]
Bursa de Valori București a închis marți în scădere, cu BET minus 1,04% , pe fondul unui recul generalizat al principalilor indici, potrivit Economica . Mișcarea contează mai ales prin amplitudinea corecției pe segmentul „blue chips” (cele mai lichide companii), care a tras în jos ansamblul pieței. BET, indicele de referință al celor mai lichide 20 de companii, a coborât la 36.097,06 puncte. În același timp, BET-Plus a scăzut cu 1,03%, BET-XT (25 de titluri) a pierdut 0,95%, iar BET-BK, reper pentru randamentul fondurilor de investiții, a închis cu minus 0,67%. Energie și utilități pe minus, SIF-urile singurele pe plus Indicele BET-NG (energie și utilități) a închis în scădere cu 0,84%. BET-FI, care urmărește societățile de investiții financiare, a fost singurul dintre principalii indici care a terminat ședința pe verde, cu un avans de 0,28%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO s-a depreciat cu 0,30%. Unde s-au concentrat tranzacțiile Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: SNGN Romgaz : 23,29 milioane lei Banca Transilvania: 20,14 milioane lei OMV Petrom: 6,76 milioane lei Cele mai mari variații: câștigători și pierzători Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,44% COMCM Constanța: +9,59% Turbomecanica: +5,07% Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Prebet: -9,60% Altur: -4,23% BRD – Groupe Societe Generale: -3,83% [...]
Bursa de la București a adăugat circa 2,06 miliarde de lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri a rulajului cu acțiuni, semn că interesul investitorilor a fost mai ridicat față de intervalul anterior, potrivit Economica . În perioada 17–21 august 2026, capitalizarea bursieră a ajuns la 726,28 miliarde de lei, de la 724,21 miliarde de lei în săptămâna 10–14 august 2026. În același timp, tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 549,23 milioane de lei, peste rulajul de 435,18 milioane de lei din săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 36.437,39 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 18 august, cu schimburi de 253,38 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 17 august, cu 51,60 milioane de lei. Lichiditatea: Fondul Proprietatea a condus tranzacțiile Cele mai lichide acțiuni de pe segmentul principal al BVB au fost: Fondul Proprietatea: 141,66 milioane de lei, cotație în creștere cu 1,29%; Banca Transilvania: 76,70 milioane de lei, creștere de 0,05%; S.N.G.N. Romgaz: 67,05 milioane de lei, apreciere de 3,65%. Mișcări ample pe unele titluri: câștigători și pierzători Cele mai mari creșteri ale cotațiilor au fost la: Rompetrol Rafinare: +78,14%; Sphera Franchise Group: +19,35%; Infinity Capital Investments: +13,49%. Cele mai mari scăderi au fost consemnate de: Sinteza: -16,34%; Electroaparataj: -8,54%; Mecanica Ceahlău: -7,20%. [...]
