Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Secretarul american al Apărării i-a dat termen până vineri companiei Anthropic să renunțe la restricțiile impuse modelului său de inteligență artificială, potrivit Axios, într-un conflict care poate duce la sancțiuni dure sau chiar la intervenția guvernului federal. Pete Hegseth i-a transmis directorului executiv al Anthropic, Dario Amodei, că Pentagonul fie va întrerupe relațiile și va declara compania „risc pentru lanțul de aprovizionare”, fie va recurge la Legea privind producția pentru apărare pentru a forța adaptarea modelului Claude la cerințele armatei, fără limitările actuale.
Disputa vizează așa-numitele „garanții” etice ale Anthropic. Compania acceptă ajustarea politicilor de utilizare pentru Pentagon, dar refuză folosirea modelului pentru supravegherea în masă a americanilor sau pentru dezvoltarea armelor care pot trage fără intervenție umană. Claude este, în prezent, singurul model de inteligență artificială utilizat în sistemele clasificate ale armatei SUA, inclusiv în operațiuni sensibile precum raidul împotriva regimului Maduro, realizat prin parteneriatul cu Palantir.
Întâlnirea de marți a fost descrisă de surse drept tensionată, deși fără ieșiri publice. Hegseth a subliniat că nu va permite unei companii private să dicteze condițiile în care Pentagonul ia decizii operaționale. În același timp, oficialii apărării recunosc dependența actuală de performanța modelului Claude, considerat superior în aplicații relevante pentru capacități cibernetice ofensive.
Posibilele scenarii analizate de Pentagon includ:
Totuși, înlocuirea rapidă a lui Claude rămâne incertă. Surse citate de Axios arată că modelul Gemini al Google este văzut ca alternativă posibilă, dar ar necesita acceptarea utilizării pentru „toate scopurile legale”, condiție pe care Anthropic a respins-o. Miza conflictului depășește un simplu contract comercial și deschide o dezbatere mai amplă despre limitele etice ale inteligenței artificiale în domeniul militar.
Recomandate
Șeful Anthropic, Dario Amodei , a fost convocat la Pentagon după ce a refuzat să ofere armatei americane acces la modelul AI Claude , într-un episod care tensionează relația dintre industria tehnologică și structurile de apărare ale SUA. Potrivit Euronews , Amodei a fost chemat de secretarul american al Apărării, Peter Hegseth, pentru a explica poziția companiei privind utilizarea inteligenței artificiale în scopuri militare. Anthropic a anunțat că nu permite folosirea modelului său de inteligență artificială pentru operațiuni de atac sau pentru activități de supraveghere militară. Decizia companiei reflectă o politică internă care limitează aplicarea tehnologiei în domenii considerate cu risc major, inclusiv în scenarii ce pot contribui direct la desfășurarea de acțiuni armate. Convocarea la Pentagon arată însă interesul tot mai mare al Departamentului Apărării pentru integrarea sistemelor avansate de inteligență artificială în strategia militară. În ultimii ani, armata americană a investit masiv în dezvoltarea și adaptarea unor astfel de tehnologii pentru analiză de date, logistică, planificare operațională și sisteme autonome. Cazul evidențiază o dezbatere mai amplă în Statele Unite privind limitele etice ale inteligenței artificiale. Pe de o parte, autoritățile susțin necesitatea menținerii avantajului tehnologic în fața rivalilor geopolitici. Pe de altă parte, unele companii din domeniu încearcă să impună restricții clare asupra modului în care produsele lor pot fi utilizate. Rămâne de văzut dacă discuțiile dintre conducerea Anthropic și oficialii Pentagonului vor duce la un compromis sau dacă poziția companiei va rămâne neschimbată, într-un moment în care competiția globală pentru supremația în inteligența artificială se intensifică. [...]
Anthropic acuză trei companii chineze că au folosit 24.000 de conturi false pentru a copia modelul Claude , într-o operațiune descrisă drept „distilare la scară industrială”, potrivit unui material publicat de Fox News Digital . Companiile nominalizate sunt DeepSeek, Moonshot AI și MiniMax . Conform acuzațiilor, cele trei firme ar fi generat peste 16 milioane de solicitări către chatbotul Claude, extrăgând răspunsuri pentru a-și antrena și îmbunătăți propriile sisteme de inteligență artificială. Date citate de Slashdot indică faptul că MiniMax ar fi realizat peste 13 milioane de interacțiuni, Moonshot AI aproximativ 3,4 milioane, iar DeepSeek circa 150.000. Cum ar fi funcționat operațiunea Anthropic susține că a identificat activitatea analizând corelații de adrese IP, metadate ale solicitărilor și tipare de infrastructură diferite de traficul obișnuit al utilizatorilor. Ținta ar fi fost capabilitățile avansate ale lui Claude – raționament complex, programare și utilizare de instrumente – nu întrebările tipice ale utilizatorilor obișnuiți. „Avem un nivel ridicat de încredere că aceste laboratoare au desfășurat atacuri de distilare la scară largă”, a declarat Jacob Klein , responsabil pentru informații privind amenințările în cadrul Anthropic, pentru Fox News Digital, citat de WFMD. Distilarea este o tehnică legitimă în dezvoltarea inteligenței artificiale, prin care un model mai slab este antrenat pe baza rezultatelor generate de unul mai performant. Anthropic susține însă că, în acest caz, procesul ar fi fost neautorizat și menit să reducă ani de cercetare și antrenament. Implicații de securitate Compania a încadrat situația și în termeni de securitate națională, argumentând că modelele obținute prin distilare la scară mare ar putea să nu includă mecanismele de siguranță integrate în sistemele americane de ultimă generație. Anthropic afirmă că a transmis constatările către autorități și parteneri din industrie. Contextul este unul tensionat. Potrivit Bloomberg (menționat în material), OpenAI ar fi transmis anterior un memoriu către o comisie a Camerei Reprezentanților din SUA, acuzând DeepSeek de utilizarea unor metode tot mai sofisticate de distilare. În paralel, Google a anunțat, prin intermediul echipei sale de informații privind amenințările, că a observat peste 100.000 de solicitări suspecte menite să reproducă capacitățile modelului Gemini. John Hultquist , analist-șef în cadrul diviziei de informații a Google, a avertizat că astfel de incidente ar putea deveni mai frecvente, pe măsură ce competiția globală în domeniul inteligenței artificiale se intensifică. Deocamdată, companiile menționate nu au oferit reacții publice detaliate la acuzațiile formulate de Anthropic. Cazul adaugă însă un nou episod în disputa tehnologică dintre Statele Unite și China, într-un sector considerat strategic la nivel global. [...]
Daniela Amodei , cofondatoare Anthropic, susține că studiile umaniste vor deveni esențiale în era inteligenței artificiale , iar abilitățile profund umane vor conta mai mult decât competențele tehnice. Potrivit Fortune , Amodei afirmă că numărul locurilor de muncă pe care inteligența artificială le poate face complet independent de oameni este „extrem de redus”, iar viitorul aparține colaborării dintre oameni și tehnologie. Într-un interviu pentru ABC News , ea a explicat că asocierea dintre om și inteligența artificială va genera locuri de muncă mai interesante și mai productive. Deși compania Anthropic a lansat recent instrumente avansate de programare bazate pe inteligență artificială, care au provocat fluctuații pe burse, Amodei spune că viitorul pieței muncii nu va favoriza exclusiv profilurile tehnice. Ce caută Anthropic la angajare Daniela Amodei, absolventă de literatură la Universitatea California din Santa Cruz, spune că la recrutare compania pune accent pe: abilități excelente de comunicare; inteligență emoțională ridicată; empatie și capacitatea de colaborare; curiozitate și dorința de a-i ajuta pe ceilalți. Ea susține că modelele de inteligență artificială sunt deja performante în domeniile științifice și tehnice, însă înțelegerea naturii umane, a istoriei și a comportamentului rămâne un avantaj distinct al oamenilor. Un mesaj pentru tineri Amodei recomandă tinerilor să își dezvolte gândirea critică, capacitatea de a scrie bine și de a performa în întâlniri profesionale. În opinia sa, aceste competențe vor deveni tot mai valoroase într-un context în care sarcinile analitice sunt preluate de sisteme automate. Mesajul este susținut și de alți lideri din tehnologie și finanțe, care subliniază că inteligența emoțională, discernământul și colaborarea vor reprezenta diferența într-o economie tot mai automatizată. [...]
Burger King introduce un asistent cu inteligență artificială care verifică dacă angajații spun „te rog” și „mulțumesc” clienților , potrivit The Verge . Sistemul, denumit „Patty”, va fi integrat direct în căștile folosite de angajați și face parte dintr-o platformă mai amplă numită BK Assistant . Compania anunță că noul chatbot, dezvoltat cu tehnologie OpenAI, va analiza conversațiile din restaurante, în special din zona drive-thru, pentru a evalua nivelul de „amabilitate”. Inteligența artificială a fost antrenată să recunoască expresii precum „bine ați venit la Burger King”, „te rog” și „mulțumesc”. Managerii vor putea solicita rapoarte privind performanța echipei la capitolul interacțiune cu clienții. Oficialii companiei susțin că instrumentul are rol de „coaching”, nu de sancționare, iar sistemul este în continuă ajustare pentru a interpreta inclusiv tonul conversațiilor. Ce mai face asistentul „Patty” Pe lângă monitorizarea limbajului, platforma BK Assistant: oferă instrucțiuni despre prepararea produselor; răspunde la întrebări despre rețete și cantități; furnizează indicații pentru curățarea echipamentelor; semnalează defecțiuni tehnice; actualizează automat meniurile digitale dacă un produs nu mai este în stoc. Fiind conectat la sistemul de vânzare din cloud, asistentul poate elimina un produs indisponibil din toate punctele de comandă în aproximativ 15 minute – de la kioscuri până la meniurile digitale din drive-thru. Deși alte lanțuri de restaurante au testat comenzi automate prin inteligență artificială, Burger King nu anunță, deocamdată, extinderea pe scară largă a comenzilor complet automatizate. Accentul este pus pe optimizarea operațiunilor interne și standardizarea interacțiunii cu clienții. [...]
Instrumentele de inteligență artificială din China sunt acuzate că facilitează deepfake-uri pornografice fără consimțământ , într-un fenomen descris drept „umilire publică digitală” la adresa femeilor, relatează South China Morning Post . Criticile vizează în special chatbotul Doubao, deținut de gigantul tehnologic ByteDance, care ar fi fost folosit pentru a genera imagini sexualizate false ale unor femei reale. Semnalul de alarmă a fost tras de Free Nora, un colectiv feminist independent din China, care susține că numeroși utilizatori exploatează capacitățile de generare vizuală ale inteligenței artificiale pentru a crea imagini pornografice fără acordul persoanelor vizate. Grupul descrie fenomenul ca pe o campanie amplă de „umilire publică digitală” desfășurată în mediul online, în care chipurile femeilor sunt preluate, modificate și transformate în conținut degradant. Doubao este, potrivit datelor publicate de compania QuestMobile, cel mai utilizat chatbot din China, cu aproximativ 155 de milioane de utilizatori activi săptămânal la finalul lunii decembrie 2025, comparativ cu 81,6 milioane pentru platforma DeepSeek. ByteDance nu a oferit un punct de vedere oficial, precizează publicația. Free Nora avertizează că, deși deepfake-urile reprezintă o problemă globală și mai multe state încearcă să reglementeze domeniul, cadrul normativ din China rămâne insuficient pentru a preveni abuzurile. Organizația susține că platformele de inteligență artificială au „sacrificat dreptul femeilor la siguranță” în favoarea dezvoltării accelerate a tehnologiei. Cazul readuce în discuție riscurile asociate democratizării instrumentelor de generare a imaginilor prin inteligență artificială și dificultatea autorităților de a ține pasul cu utilizările abuzive ale acestor tehnologii, într-un context în care reputația și viața privată pot fi afectate rapid și greu reversibil. [...]
IMM-urile din România sunt de până la trei ori mai puțin productive din cauza digitalizării reduse, iar doar 5% dintre companii folosesc soluții de inteligență artificială , potrivit unei analize prezentate în cadrul EnterTech 2026 . Specialiștii avertizează că, în lipsa automatizării proceselor de bază, multe firme riscă să intre într-un „mod de supraviețuire” în următorii 3–5 ani. Datele Eurostat citate în analiză arată că România se află mult sub media europeană în adoptarea AI, unde peste 30% dintre organizații au integrat deja astfel de soluții. Diferența față de state precum Danemarca, Finlanda sau Suedia indică un decalaj estimat la 5–10 ani în integrarea inteligenței artificiale în procesele de business. Organizatorii EnterTech 2026 – Supertree Workspaces & More și EMGC, partener oficial Microsoft – susțin că problema nu este lipsa tehnologiei, ci ritmul scăzut de implementare și menținerea unor practici operaționale învechite. În multe IMM-uri, raportarea se face manual în Excel, comenzile sunt gestionate prin email sau aplicații de mesagerie, iar datele sunt dispersate între departamente, fără o structură digitală coerentă. Ralph Boccalini , fondator EMGC și Microsoft 365 Copilot Architect, arată că blocajele sunt în principal organizaționale și pot fi rezolvate prin automatizarea proceselor de bază, consolidarea datelor și integrarea soluțiilor AI în fluxurile curente de lucru. Cum sunt afectate concret IMM-urile fără AI Potrivit specialiștilor, lipsa inteligenței artificiale și a automatizării generează pierderi directe și indirecte care afectează creșterea și profitabilitatea companiilor. Consecințele sunt vizibile la nivel operațional și financiar: costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative; productivitate de 2–3 ori mai scăzută, din cauza timpului pierdut în activități repetitive precum facturare, raportare sau suport clienți; venituri ratate, ca urmare a lipsei analizei datelor și a personalizării ofertelor; vânzări limitate, din cauza digitalizării superficiale și a proceselor comerciale neoptimizate; decizii mai lente și mai puțin precise, bazate pe intuiție și nu pe date consolidate; dificultăți în scalare, deoarece extinderea presupune angajări suplimentare și costuri administrative mai mari; competitivitate redusă față de firmele digitalizate din alte state UE; pierderea oportunităților de inovare și parteneriate într-un mediu economic tot mai tehnologizat. Gianina Crăciun, specialist în fiscalitate și consultant de business, explică faptul că impactul este deja vizibil în structura costurilor și în fluxul financiar al companiilor: „În IMM-urile care nu digitalizează, vedem frecvent costuri operaționale mai mari cu până la 30–40%, generate de procese manuale și erori administrative. Astăzi, AI are impact direct asupra cash-flow-ului și veniturilor, deoarece companiile care automatizează iau decizii mai rapide, reduc pierderile și își optimizează marjele. Observăm tot mai multe firme care fac optimizări fiscale, ajustează cheltuielile și se mută din sedii fixe în spații flexibile sau coworking pentru a-și controla costurile — ceea ce este recomandat. Totuși, pe lângă optimizare, companiile trebuie să investească și în acțiuni care susțin creșterea, iar digitalizarea este una dintre ele. Nu mai este un «nice to have», ci diferența dintre a rămâne în piață, a crește sau, în unele cazuri, a închide business-ul.” România și tranziția spre Industry 5.0 În timp ce la nivel european se discută despre tranziția către Industry 5.0 – un model în care tehnologia și factorul uman colaborează pentru eficiență și sustenabilitate – România se află încă în etapa de recuperare a întârzierilor din Industry 4.0. Fără digitalizare de bază, IMM-urile riscă un dublu decalaj: productivitate scăzută și dificultăți în atragerea forței de muncă specializate. Conferința EnterTech 2026, programată în 26–27 martie la București , va reuni experți în digitalizare, inteligență artificială și securitate cibernetică, inclusiv reprezentanți Microsoft și Microsoft MVP, pentru a oferi exemple concrete de implementare și soluții aplicabile pentru IMM-uri. Potrivit organizatorilor, digitalizarea nu presupune utilizarea a zeci de aplicații diferite, ci consolidarea datelor într-un ecosistem coerent și automatizarea proceselor esențiale. Implementarea unui pachet minim poate porni de la aproximativ 3.000 de euro, în funcție de specificul companiei și de numărul de utilizatori, accentul fiind pus pe configurarea mediului digital și pe integrarea soluțiilor existente. Mesajul transmis prin analiza EnterTech 2026 este unul pragmatic: fără o accelerare a digitalizării, IMM-urile nu doar că pierd ritmul creșterii, ci riscă să rămână în afara unui ecosistem economic european din ce în ce mai tehnologizat. [...]
