Știri
Știri

Postul Paștelui a început cu prețuri mai mari la legume și fructe, unele ajungând să depășească carnea la kilogram , pe fondul creșterii importurilor și al scumpirilor din ultimele luni. Potrivit TVR Info , cumpărătorii din piețe reclamă costuri tot mai ridicate chiar pentru produse de bază. În București, o salată simplă presupune cheltuieli considerabile. Prețurile medii din piețe indică: roșii: aproximativ 20 lei/kg castraveți: 25 lei/kg ardei: 25 lei/kg mere: în jur de 8 lei/kg citrice: peste 20 lei/kg Situația este similară și în alte orașe, precum Piatra Neamț, unde clienții spun că bugetul pentru produse de post a crescut vizibil față de anii trecuți. Comercianții susțin însă că tarifele nu ar fi suferit modificări recente. Economiștii atrag atenția că dependența de importuri contribuie la presiunea asupra prețurilor. Analistul economic Adrian Mitroi arată că România importă legume și fructe de miliarde de euro anual, iar în condițiile în care producția internă este insuficientă, costurile externe se reflectă direct în tarabe. Potrivit acestuia, unele legume și fructe au ajuns să coste mai mult pe kilogram decât carnea, transformând postul într-un „mic lux” pentru multe familii. Pe de altă parte, specialiștii în nutriție avertizează că dorința de a economisi poate duce la alegeri alimentare dezechilibrate. Medicul nutriționist Marilena Oprișan subliniază că perioada postului poate fi benefică pentru organism dacă alimentația este construită corect, cu legume, cereale integrale, nuci și semințe consumate zilnic. Postul Paștelui , cel mai lung și mai aspru din calendarul bisericesc, se încheie pe 11 aprilie. Până atunci, credincioșii trebuie să îmbine cumpătarea spirituală cu o planificare atentă a bugetului alimentar, într-un context în care coșul de post a devenit mai scump decât în anii precedenți. [...]

Piața auto din România a scăzut cu 33,5% în ianuarie 2026, cel mai mare declin din Uniunea Europeană , iar Dacia a înregistrat o diminuare de 35% la nivel european. Potrivit Promotor , care citează datele Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în România au fost înmatriculate 7.927 de autoturisme noi, față de 11.920 în ianuarie 2025. La nivelul Uniunii Europene, piața auto a scăzut cu 3,9%, până la 799.625 de unități. Incluzând Marea Britanie și statele EFTA, reculul este de 3,5%. România s-a detașat însă prin cea mai severă contracție, pe fondul prudenței consumatorilor, al costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor privind programele de sprijin pentru mașini noi. În interiorul grupului Renault, marca Dacia a înmatriculat 31.819 unități în Europa, în scădere cu 35%. Alte evoluții importante la nivel de constructori arată o piață fragmentată și aflată în tranziție: Renault: -15% Toyota: -13,4% Volkswagen: -3,8% Stellantis: +6,7% BYD (China): +165% Creșterea spectaculoasă a producătorului chinez confirmă presiunea tot mai mare exercitată de mărcile asiatice asupra industriei europene, într-un moment în care constructorii tradiționali traversează o perioadă de ajustare. Schimbarea este vizibilă și în structura motorizărilor. Înmatriculările de mașini pe benzină au scăzut cu aproximativ 26% la nivel european, cu declinuri accentuate în Franța și Germania. În paralel, electrificarea avansează: mașini electrice cu baterii: +14% hibride plug-in: +32% full-hybrid: +6% Împreună, aceste trei categorii au reprezentat 69% din totalul înmatriculărilor din ianuarie 2026, față de 59% în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru piața auto din România , începutul de an indică atât o scădere a cererii interne, cât și impactul transformărilor structurale din industria europeană. Rămâne de văzut dacă reculul din ianuarie este un episod punctual sau semnalul unei tendințe mai ample pentru 2026. [...]