Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Nicușor Dan participă marți, de la ora 13:00, la reuniunea Coaliției de Voință, organizată pentru a marca patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit Gândul, întâlnirea are loc în format online, iar șeful statului participă prin videoconferință de la Palatul Cotroceni.
Coaliția de Voință este un format informal care reunește statele ce susțin Ucraina în fața agresiunii ruse. În intervențiile anterioare din cadrul acestui mecanism, președintele României a transmis că țara noastră este dispusă să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Reuniunea din 24 februarie 2026 are o semnificație simbolică, marcând patru ani de la începutul invaziei ruse. Este, totodată, prima întâlnire a Coaliției după ce, în ianuarie, Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina, după încheierea unui acord de pace și intrarea în vigoare a unui armistițiu.
Participarea României la acest format confirmă poziția oficială de susținere a Kievului, într-un context regional în continuare tensionat, la patru ani de la debutul conflictului.
Recomandate
Emmanuel Macron și Keir Starmer coprezidează marți o nouă reuniune a Coaliției de Voință , organizată prin videoconferință în ziua în care se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Digi24 , întâlnirea va avea loc la ora 12:00, ora Franței, respectiv 13:00, ora României, iar anunțul a fost făcut de Palatul Élysée, citat de Le Monde . Reuniunea are loc într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la începutul războiului, conflict care intră astfel în al cincilea an. Conform comunicatului oficial, obiectivul este reiterarea angajamentului celor 35 de state participante de a sprijini Ucraina pentru „o pace solidă și durabilă”, care să garanteze securitatea atât a Ucrainei, cât și a Europei. Ce este Coaliția de Voință Coaliția reunește peste 30 de state partenere care susțin eforturile Kievului în fața agresiunii ruse. Formatul a fost activ și la începutul acestui an: 6 ianuarie 2026 – reuniune la Paris, dedicată discutării unui plan de pace; România a fost reprezentată atunci de președintele Nicușor Dan; Tema centrală: coordonarea sprijinului politic, militar și diplomatic pentru Ucraina. Contextul diplomatic Întâlnirea de marți are loc pe fondul unor dezbateri europene privind continuarea sprijinului și eventuala consolidare a sancțiunilor împotriva Rusiei. Mesajul transmis de Paris și Londra este unul de unitate, în condițiile în care războiul se prelungește, iar perspectivele unui acord de pace rămân incerte. Prin această nouă videoconferință, liderii Franței și Marii Britanii încearcă să mențină coeziunea statelor implicate și să transmită un semnal politic clar la marcarea a patru ani de conflict: sprijinul pentru Ucraina continuă. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
După vizita cancelarului german la Beijing, despre care am scris acum două zile , presa americană analizează miza reală a deplasării și echilibrul delicat dintre China și Statele Unite , potrivit unei editoriale publicate de The New York Times . După întâlnirea cu președintele Xi Jinping, Friedrich Merz se află într-o poziție sensibilă: încearcă să redefinească rolul Germaniei și al Europei într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri. Editorialul subliniază că strategia cancelarului este una de echilibru – reducerea dependenței de China și de SUA, fără a rupe relațiile cu niciuna dintre ele. Potrivit analizei semnate de Jim Tankersley și David Pierson, Merz a transmis la Beijing două mesaje paralele. Pe de o parte, a încercat să mențină un ton constructiv în relația cu China, evitând escaladarea tensiunilor comerciale. Pe de altă parte, a ridicat subiecte sensibile pentru Berlin și Bruxelles, precum practicile economice chineze care afectează industria germană și sprijinul oferit de Beijing Rusiei, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Publicația americană evidențiază că liderul german încearcă să construiască o Europă mai autonomă, capabilă să își consolideze apărarea și competitivitatea economică, pentru a nu mai fi prinsă între Washington și Beijing. Totuși, Merz a lăsat clar de înțeles că Statele Unite rămân aliatul natural al Germaniei, chiar dacă relația transatlantică traversează momente tensionate. În interpretarea editorialului, deplasarea în China nu a fost doar una diplomatică, ci un test al noii doctrine europene promovate de Berlin: cooperare economică, dar cu prudență strategică și cu o reducere treptată a vulnerabilităților. Vizita marchează astfel un moment de recalibrare a politicii externe germane, într-un context în care Europa încearcă să își afirme mai ferm propria poziție între cele două mari centre de putere globale. [...]
Viktor Orbán a ordonat întărirea securității la infrastructura energetică a Ungariei , după ce a susținut, fără să prezinte dovezi, că Ucraina ar pregăti acțiuni de sabotaj, potrivit Biziday . Măsurile includ suplimentarea dispozitivului de protecție în jurul unor obiective strategice și interzicerea zborurilor cu drone în apropierea graniței ungaro-ucrainene, pe fondul escaladării tensiunilor politice dintre cele două state. Premierul ungar a afirmat că serviciile naționale de securitate ar avea informații despre „acțiuni suplimentare” care ar viza perturbarea sistemului energetic al Ungariei, însă nu a oferit elemente verificabile public. În același timp, guvernul de la Budapesta a anunțat o prezență sporită a forțelor de ordine în jurul rafinăriilor, conductelor, centralelor electrice, stațiilor de distribuție și centrelor de control. „Vom desfășura soldați și echipamentele necesare pentru a respinge orice atac în apropierea instalațiilor energetice cheie”, a declarat premierul. Declarațiile vin în contextul opririi livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, care traversează Ucraina și alimentează rafinării din Ungaria și Slovacia. Conducta este nefuncțională din 27 ianuarie, iar Budapesta și Bratislava acuză Kievul că ar fi blocat deliberat tranzitul din motive politice, acuzații respinse de autoritățile ucrainene. Kievul susține că infrastructura energetică a fost afectată de atacuri rusești, inclusiv cu drone, și că operarea în siguranță a conductei depinde de încetarea loviturilor asupra rețelelor energetice. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat spunând că Orbán ar trebui să discute direct cu Vladimir Putin despre oprirea atacurilor, afirmând că Rusia a avariat de mai multe ori conducta și alte instalații similare. În plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe a declarat că Ucraina a propus soluții pentru reluarea tranzitului, dar că nu a primit un răspuns din partea Ungariei. În paralel, Uniunea Europeană a transmis în repetate rânduri că oprirea Drujba nu ar trebui să ducă la penurie în Ungaria și Slovacia, în condițiile existenței unor rezerve ridicate. Tensiunile politice s-au reflectat și în decizii cu impact regional: Budapesta a suspendat exporturile de motorină către Ucraina, a blocat un nou pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și a amenințat că va bloca un împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. În acest cadru, disputa energetică se suprapune peste divergențele mai largi privind raportarea la Rusia și sprijinul european pentru Ucraina. Măsurile anunțate de Orbán apar și într-un moment sensibil pe plan intern: alegerile parlamentare din 12 aprilie sunt prezentate ca fiind cele mai dificile pentru liderul ungar și partidul Fidesz din ultimii 16 ani, iar în sondaje partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat cu prima șansă. În acest context, Orbán a acuzat în mod repetat Ucraina de „șantaj” și de încercări de a influența situația energetică a Ungariei înaintea scrutinului, amplificând o confruntare politică ce riscă să afecteze și mai mult cooperarea bilaterală într-o perioadă de instabilitate regională. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ferm acuzațiile Kremlinului privind armele nucleare . Zelenski a declarat că afirmațiile Rusiei sunt o încercare de a distrage atenția de la situația de pe front. Acuzațiile Kremlinului vizau presupuse planuri ale Marii Britanii și Franței de a livra arme nucleare Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu deține astfel de arme și a amintit de renunțarea la arsenalul nuclear în 1994, în schimbul promisiunii Rusiei de a respecta integritatea teritorială a Ucrainei, promisiune încălcată ulterior. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit și Ucrainei au negat acuzațiile făcute de Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Franța a răspuns ironic la aceste afirmații, subliniind absurditatea situației printr-un mesaj pe rețelele sociale. Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), un think tank american, a evaluat situația și a considerat că Moscova ar putea încerca să provoace un incident radiologic în Ucraina, pentru a da vina pe Kiev și a influența opinia internațională. Experții ISW consideră că aceste declarații sunt parte a unei campanii de dezinformare menită să intensifice retorica escaladării nucleare și să distragă atenția de la împlinirea a patru ani de la începutul războiului. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raportul ISW. Această strategie ar fi menită să convingă Occidentul să abandoneze Ucraina sau să descurajeze sprijinul internațional pentru aceasta. În ciuda acestor tensiuni, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să facă progrese în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Kiev, cu sprijinul Statelor Unite. ISW consideră că amenințările nucleare ale Kremlinului sunt îndreptate explicit către Marea Britanie și Franța , în încercarea de a provoca frică și de a descuraja Europa să ofere aceste garanții. În concluzie, reacțiile internaționale la acuzațiile Kremlinului subliniază complexitatea situației și importanța menținerii unui dialog deschis și a unei evaluări atente a riscurilor implicate de escaladarea conflictului. [...]
