Știri
Știri

Marea Britanie va folosi o fregată germană ca navă-amiral într-o misiune NATO în Atlanticul de Nord , potrivit BILD , care citează publicația britanică „Telegraph” și descrie situația drept un motiv de critică politică la Londra. Conform relatării, decizia vine după ce premierul Keir Starmer a trimis distrugătorul „HMS Dragon” în estul Mediteranei, pentru a proteja un punct de sprijin al RAF în Cipru, în urma unui atac cu drone atribuit Iranului. În consecință, nava care era planificată să fie navă-amiral a unui grup naval permanent al NATO în Atlantic nu a mai fost disponibilă. BILD notează că presiunea asupra flotei britanice este amplificată de disponibilitatea redusă a distrugătoarelor: din șase unități moderne, doar două ar fi în prezent operaționale, iar alte trei se află în șantier din cauza unor probleme persistente la sistemul de propulsie. În acest context, Germania preia rolul de conducere în gruparea NATO, prin fregata „Sachsen”. „Royal Navy nu mai are oficial nave. Incapacitatea guvernului de a gestiona flota este o rușine națională – acum Germania trebuie să ne salveze”, a declarat deputatul conservator Ben Obese-Jecty, citat de BILD. Critici au venit și din partea laburiștilor, potrivit aceleiași surse: președintele comisiei pentru apărare, Tan Dhesi, a avertizat că episodul ar indica „lacune masive” de capacități și de forță de lovire. Din partea germană, misiunea fregatei este descrisă ca având drept obiectiv controlul și protecția rutelor maritime strategice și protejarea infrastructurii critice în Atlanticul de Nord, „potrivit unor surse din marină” citate de BILD. [...]

Pentagonul se pregătește pentru posibile operațiuni terestre în Iran , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post din rândul unor oficiali americani sub protecția anonimatului. Operațiunile avute în vedere ar putea include raiduri ale forțelor speciale și folosirea de trupe convenționale, însă nu este anticipată o invazie de amploare. Misiunile terestre sunt descrise ca având riscuri ridicate pentru militarii americani, inclusiv atacuri cu drone și rachete, foc de armă și explozibili improvizați. Oficialii citați spun că președintele Donald Trump nu a luat încă o decizie finală privind punerea în aplicare a acestor planuri. În paralel, administrația ar fi discutat, în ultimele săptămâni, inclusiv scenariul ocupării insulei Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului în Golful Persic, precum și raiduri în alte zone de coastă. Estimările privind durata unei astfel de operațiuni variază de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de obiective și de evoluția situației din teren. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a susținut că obiectivele Statelor Unite ar putea fi atinse și fără trupe terestre, deși Pentagonul ar continua să pregătească o opțiune de „atac final”, care ar combina forțe terestre cu o campanie amplă de bombardamente. „Trebuie făcut totul” pentru a împiedica Irakul să fie tras în război. În plan intern, opinia publică americană este majoritar împotriva trimiterii trupelor pe teritoriul iranian: 62% dintre respondenți se opun folosirii trupelor terestre, potrivit unui sondaj AP/NORC citat în material. În privința atacurilor aeriene asupra țintelor militare, răspunsurile sunt mai împărțite (39% împotrivă, 33% favorabil). Dezbaterea se reflectă și în Congres, unde pozițiile sunt divergente: unii parlamentari resping orice operațiune terestră, în timp ce alții compară o eventuală ocupare a insulei Kharg cu operațiuni istorice din al Doilea Război Mondial. În același timp, experți militari citați recomandă ca eventualele acțiuni să fie rapide și mobile, pentru a evita o staționare prelungită în puncte vulnerabile. [...]