Știri
Știri din categoria Externe
Vicepreședintele JD Vance a câștigat straw poll-ul CPAC pentru 2028, potrivit Mediafax, care citează Reuters. Sondajul informal (straw poll) a fost publicat sâmbătă, în cadrul reuniunii Conservative Political Action Conference (CPAC), un eveniment anual important pentru baza conservatoare a Partidului Republican.
Aproximativ 53% dintre cei peste 1.600 de participanți care au votat l-au indicat pe Vance drept opțiunea preferată pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidențiale din 2028, notează Reuters. Pe locul al doilea s-a clasat secretarul de stat Marco Rubio, cu 35% din voturi.
„Sondajul său anual nu este neapărat un predictor fiabil al candidatului final, dar oferă o imagine de moment asupra direcției în care se concentrează energia susținătorilor de bază ai mișcării Make America Great Again a președintelui Donald Trump.”
CPAC își desfășoară ediția din acest an la Grapevine și atrage în principal membri ai aripii conservatoare a Partidului Republican. În context, Reuters amintește că Donald Trump, aflat în prezent la al doilea mandat, nu este eligibil să candideze din nou în 2028.
Rezultatele menționate în material indică o concentrare a sprijinului în jurul a doi potențiali candidați:
Reuters mai arată că, la ediția CPAC de anul trecut (Oxon Hill), Vance a condus sondajul cu 61% din voturi, urmat de Steve Bannon (12%) și guvernatorul Floridei Ron DeSantis (7%). În același timp, Rubio, care anul trecut obținuse 3%, și-a crescut vizibilitatea în al doilea mandat al lui Trump, pe fondul rolului său în dosare externe, inclusiv operațiuni militare în Venezuela și Iran.
Recomandate
Miniștrii de externe ai G7 au convenit o declarație comună , în pofida divergențelor legate de conflictele din Iran și Ucraina, relatează G4Media . Reuniunea a avut loc în Franța și s-a încheiat vineri, 28 martie 2026, cu un text agreat de toate statele participante. Potrivit articolului, discuțiile au fost tensionate în special din cauza temerilor europene că noul conflict din Iran ar putea diminua atenția și resursele alocate sprijinului pentru Kiev. În același timp, Statele Unite au cerut aliaților o implicare mai mare în securitatea din zona Golfului. Secretarul de stat american Marco Rubio a respins ideea unor neînțelegeri majore între participanți, afirmând că întâlnirile au fost „foarte bune”. El a susținut, de asemenea, că operațiunea din Iran s-ar putea încheia rapid, „în săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre, însă partenerii europeni au cerut explicații suplimentare privind obiectivele campaniei militare și au avertizat asupra riscului de afectare a sprijinului pentru Ucraina. Diferențele de poziționare au fost vizibile încă de la început: Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a spus că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile. Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate, iar ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „nu trebuie să existe reduceri” când vine vorba de capacitatea de apărare a Ucrainei. În ciuda acestor poziții, miniștrii au ajuns la un consens final. În declarația comună, ei au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile”. Documentul include și referiri la securitatea globală și la economie, liderii invocând „necesitatea absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și avertizând asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Kaja Kallas și Marco Rubio au avut un schimb tensionat de replici la reuniunea G7 , pe tema presiunii exercitate de SUA asupra Rusiei în contextul războiului din Ucraina, potrivit News.ro , care citează surse participante la discuții. Conform Axios , Kallas, șefa politicii externe a UE și una dintre vocile europene cu poziții dure față de Moscova, ar fi criticat lipsa unor măsuri suplimentare ale Washingtonului împotriva Rusiei, amintind avertismentele anterioare ale SUA privind „pierderea răbdării” dacă Rusia nu cooperează în procesul de pace. „A trecut un an și Rusia nu a făcut pași. Când vă veți pierde răbdarea?”, ar fi întrebat aceasta. Rubio ar fi reacționat iritat, afirmând că SUA depun eforturi pentru a încheia conflictul și sugerând că aliații europeni ar putea prelua inițiativa dacă apreciază că pot gestiona mai eficient situația. Secretarul de stat a subliniat, potrivit relatării, că Washingtonul sprijină Ucraina cu arme și informații, menținând totodată canale de dialog cu ambele părți. Schimbul, purtat în fața altor miniștri de externe, este prezentat ca un semnal al neîncrederii în creștere dintre SUA și aliații europeni privind strategia față de războiul din Ucraina. Ulterior, mai mulți oficiali europeni ar fi insistat pentru continuarea eforturilor diplomatice conduse de SUA, iar Rubio și Kallas ar fi avut o discuție separată pentru detensionarea situației. Departamentul de Stat a descris dialogul drept „franc”, specific diplomației, în timp ce Rubio a negat public existența unor tensiuni. În același timp, contextul indică îngrijorări în Europa legate de prioritățile Washingtonului, inclusiv accentul pus pe conflictul cu Iranul, și de ritmul lent al negocierilor de pace ruso-ucrainene. [...]
Donald Trump a vorbit despre „redeschiderea” Strâmtorii Trump... pardon, Ormuz - într-un discurs timpic președintelui american, într-un context de escaladare a conflictului din Iran, relatează Știrile ProTV . Declarația vine pe fondul unor atacuri reciproce între Iran și Israel și al implicării directe a SUA, inclusiv prin rănirea unor militari americani într-un atac asupra unei baze din Arabia Saudită. Potrivit sursei, emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, a anunțat posibile discuții cu oficiali de la Teheran „în aceste zile”, însă noaptea precedentă a fost marcată de bombardamente în Iran și Israel, cu victime. În același timp, forțele israeliene au vizat mai multe instalații nucleare iraniene și două fabrici de oțel din orașul Esfahan, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că nivelul radiațiilor nu a crescut. În plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că războiul „s-ar putea încheia în câteva săptămâni” și că obiectivele pot fi atinse fără trupe terestre. El a mai spus că Iranul nu a oferit încă un răspuns la planul propus de Statele Unite pentru încheierea conflictului. „Suntem în avans cu această operațiune și ne așteptăm să o finalizăm la momentul potrivit, în câteva săptămâni, nu luni. Ne putem atinge toate obiectivele fără trupe terestre, dar vom fi întotdeauna pregătiți să-i oferim președintelui (Trump) opțiuni și oportunități maxime pentru a se adapta la situații neprevăzute, în cazul în care acestea ar apărea.” Știrile ProTV mai notează că atacurile au avut loc la o zi după ce Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene. Totodată, cel puțin 12 soldați americani au fost răniți într-un atac iranian asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, iar mai multe aeronave americane de realimentare ar fi fost avariate; incidentul a venit la câteva ore după ce Iranul anunțase represalii pentru atacurile asupra propriilor centrale electrice și nucleare. Pe partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a susținut că Iranul „nu a căutat niciodată războiul”, dar că va continua să se apere „cât timp este necesar”. În paralel, rebelii houthi din Yemen au anunțat că se vor alătura războiului dacă atacurile împotriva Iranului vor continua, ceea ce ridică riscul unei extinderi regionale a conflictului, cu impact direct asupra rutelor energetice din Golf, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. [...]
Marco Rubio spune că SUA își pot atinge obiectivele în Iran fără trupe terestre , potrivit AGERPRES , care preia declarațiile secretarului de stat american consemnate de Reuters. Rubio a afirmat că operațiunea ar urma să se încheie în „câteva săptămâni”, în pofida desfășurărilor recente de forțe suplimentare în regiune. Oficialul american a vorbit cu presa înainte de întoarcerea în Statele Unite, după discuțiile cu miniștrii de externe din G7, în Franța, pe tema conflictului lansat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute. Rubio a indicat că obiectivele urmărite vizează distrugerea capacităților Iranului de rachete și drone, a fabricilor de producție pentru aceste arme, precum și a unor componente ale forțelor navale și aeriene. „Suntem înainte de termen în majoritatea cazurilor și putem îndeplini (obiectivele) fără trupe terestre”, a spus Rubio. El a mai susținut că trimiterea recentă a mii de soldați suplimentari în regiune are rolul de a-i oferi președintelui Donald Trump opțiuni pentru situații neprevăzute, fără a intra în detalii operaționale. În același context, Rubio a avertizat că Iranul ar putea decide instituirea unui sistem de taxare pentru Strâmtoarea Ormuz și a cerut ca statele europene și asiatice care beneficiază de comerțul prin această rută să contribuie la eforturile de asigurare a liberei treceri după încheierea conflictului. Totodată, conform AFP, Rubio a declarat că Iranul a transmis „mesaje” care ar indica interes pentru o soluție diplomatică, însă nu ar fi răspuns planului propus de SUA pentru încetarea războiului. „Nu l-am primit încă”, a spus secretarul de stat, referindu-se la un răspuns oficial al Teheranului la propunerea americană. [...]
Rebelii Houthi din Yemen au intrat în război alături de Iran , după ce au lansat cel puțin o rachetă spre Israel, relatează Știrile ProTV . Armata israeliană a anunțat că a interceptat proiectilul, însă miza imediată este riscul extinderii conflictului dincolo de schimburile de lovituri dintre Israel și Iran. Potrivit aceleiași surse, temerile cele mai mari nu țin doar de atacurile asupra Israelului, ci de posibilitatea ca Houthi să vizeze nave comerciale în largul coastelor Yemenului. În condițiile în care strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind blocată de Iran, specialiștii invocă un scenariu cu impact major dacă ar fi perturbat sau blocat și traficul prin Marea Roșie, o rută alternativă importantă pentru transportul de energie și bunuri. Rebelii Houthi, o grupare armată care reprezintă minoritatea șiită din Yemen, controlează o mare parte din nord-vestul țării din 2014, după înlăturarea guvernului de la Sanaa, iar analiștii citați de Știrile ProTV consideră intervenția lor o escaladare. Un purtător de cuvânt militar Houthi, Yahya Sarea, a susținut că a fost desfășurată o primă operațiune cu rachete balistice asupra unor „locații militare israeliene sensibile”, iar un analist, Sean Bell, a apreciat că se deschide un nou front care complică eforturile SUA de a opri războiul. Contextul economic invocat în material este legat de transporturile de petrol: după blocarea traficului prin Ormuz, Arabia Saudită și-ar fi deviat o parte din exporturi prin Marea Roșie, în special către Asia, pe ruta care trece pe lângă Yemen. În acest cadru, corespondenta CNN Eleni Giokos a amintit rolul strâmtorii Bab al-Mandab, un punct maritim critic, iar BBC a avertizat că o reluare a atacurilor asupra navelor comerciale ar înrăutăți situația comerțului global. Știrile ProTV mai notează că, după lovituri israeliene asupra unor instalații nucleare iraniene, Teheranul a răspuns cu atacuri asupra țărilor din Golf, inclusiv asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită, unde ar fi fost răniți cel puțin 12 soldați americani. În paralel, Donald Trump a anunțat amânarea până pe 6 aprilie a loviturilor planificate asupra centralelor electrice iraniene, iar trimisul său Steve Witkoff a spus că o întâlnire cu reprezentanți iranieni ar putea avea loc săptămâna aceasta; secretarul de stat american a indicat că SUA așteaptă încă un răspuns la un plan în 15 puncte pentru încheierea ostilităților. [...]
Donald Trump a făcut declarații ironice și insultătoare la adresa Arabiei Saudite , într-un discurs susținut la Miami Beach, potrivit G4Media . Afirmațiile au vizat inclusiv pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, despre care Trump a spus, într-o formulare vulgară, că ar fi ajuns să îl lingușească. Declarația a fost făcută în prima zi a unei conferințe de trei zile din Florida, la care participă unii dintre cei mai influenți și bogați oameni de afaceri saudiți și invitați din alte țări. Trump a alternat, în discursul de peste o oră, între laude și critici, însă pasajul care a atras atenția a fost cel în care a descris relația cu liderii saudiți în termeni depreciativi. Conferința din Miami și miza economică Evenimentul este prezentat ca o reuniune anuală care urmărește să evidențieze „averea și puterea” Arabiei Saudite în fața investitorilor, relatează Bloomberg . Participarea este doar pe bază de invitație, iar conferința este descrisă ca un magnet pentru nume mari din finanțe și politică, interesați de oportunitățile legate de capitalul saudit. Potrivit aceleiași surse, organizarea este legată de o entitate afiliată Fondului Public de Investiții al Arabiei Saudite, evaluat la 1 trilion de dolari, iar formatul este gândit ca o versiune mai restrânsă a unei conferințe similare din Riad, promovată de organizatori drept „Davos în deșert”. Reuniunea este condusă de Yasir Al-Rumayyan, guvernatorul fondului suveran și președinte al companiei petroliere de stat Saudi Aramco. Războiul cu Iranul, petrolul și avertismentele pentru piețe Deși conferința este orientată în principal spre investiții, unul dintre subiectele centrale din discursul lui Trump a fost războiul împotriva Iranului și efectele economice asociate. În intervenția sa, Trump a susținut că tensiunile vor continua să afecteze piețele, cu impact asupra cotațiilor bursiere și asupra prețului petrolului. Trump a afirmat că piața bursieră „va scădea și mai mult” și că prețurile petrolului „vor crește mai mult decât sunt acum”, consemnează Miami Herald . Totodată, el a spus că situația din Orientul Mijlociu „într-un fel s-a terminat, dar nu s-a terminat” și a promis că, după încheierea războiului, economia „va fi ca o rachetă”, potrivit aceleiași publicații. În același context, Trump a glumit că ar putea redenumi Strâmtoarea Ormuz „Strâmtoarea Trump”, conform relatării citate. Declarațiile vin într-un moment în care investitorii urmăresc îndeaproape riscurile geopolitice din regiune, având în vedere rolul Orientului Mijlociu în aprovizionarea globală cu petrol și sensibilitatea prețurilor la escaladări militare. [...]
