Știri
Știri din categoria Externe
Vicepreședintele JD Vance a câștigat straw poll-ul CPAC pentru 2028, potrivit Mediafax, care citează Reuters. Sondajul informal (straw poll) a fost publicat sâmbătă, în cadrul reuniunii Conservative Political Action Conference (CPAC), un eveniment anual important pentru baza conservatoare a Partidului Republican.
Aproximativ 53% dintre cei peste 1.600 de participanți care au votat l-au indicat pe Vance drept opțiunea preferată pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidențiale din 2028, notează Reuters. Pe locul al doilea s-a clasat secretarul de stat Marco Rubio, cu 35% din voturi.
„Sondajul său anual nu este neapărat un predictor fiabil al candidatului final, dar oferă o imagine de moment asupra direcției în care se concentrează energia susținătorilor de bază ai mișcării Make America Great Again a președintelui Donald Trump.”
CPAC își desfășoară ediția din acest an la Grapevine și atrage în principal membri ai aripii conservatoare a Partidului Republican. În context, Reuters amintește că Donald Trump, aflat în prezent la al doilea mandat, nu este eligibil să candideze din nou în 2028.
Rezultatele menționate în material indică o concentrare a sprijinului în jurul a doi potențiali candidați:
Reuters mai arată că, la ediția CPAC de anul trecut (Oxon Hill), Vance a condus sondajul cu 61% din voturi, urmat de Steve Bannon (12%) și guvernatorul Floridei Ron DeSantis (7%). În același timp, Rubio, care anul trecut obținuse 3%, și-a crescut vizibilitatea în al doilea mandat al lui Trump, pe fondul rolului său în dosare externe, inclusiv operațiuni militare în Venezuela și Iran.
Recomandate
SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Nivelul scăzut al Dunării readuce în prim-plan costuri și blocaje pe ruta de transport , după ce seceta a expus din nou, lângă Prahovo (Serbia), epave ale unor nave de război germane scufundate în 1944, potrivit Antena 3 . Dincolo de componenta istorică, epavele rămân un obstacol operațional pentru navigație, cu efecte economice directe. În apropierea localității Prahovo, pe albia fluviului se află numeroase epave ale unor nave ale Kriegsmarine, scufundate de propriile echipaje în timpul retragerii Wehrmacht-ului din fața Armatei Roșii. Reuters a publicat imagini filmate cu drona în zonă, în care se vede o epavă redevenită vizibilă după scăderea „dramatică” a nivelului Dunării, inclusiv oameni înotând în apropierea vasului. De ce contează: epavele afectează navigația și transportul de mărfuri Planul inițial din 1944 a fost ca epavele să blocheze ruta de navigație și să împiedice înaintarea Armatei Roșii în amonte. Potrivit materialului, această blocadă „are și astăzi un impact”, prin întârzieri semnificative în transportul de mărfuri. Banca Europeană de Investiții (BEI) este citată cu o estimare a pierderilor: Serbia ar pierde aproximativ cinci milioane de euro pe an din cauza acestor întârzieri. Ce se face: proiect de recuperare susținut de UE, cu riscuri de muniție neexplodată În verile anterioare cu valuri de căldură, scăderea nivelului Dunării a mai expus epave (un exemplu menționat este august 2022). Ca răspuns, un proiect susținut de Uniunea Europeană prin Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF) a început ridicarea a 21 dintre epave. Potrivit BEI, unele rămășițe dintr-un blocaj de cinci kilometri au fost deja recuperate în 2024, fiind scoase din râu cu frânghii și curățate de noroi. Recuperarea este descrisă ca deosebit de dificilă, inclusiv din cauza posibilității ca unele ambarcațiuni să mai aibă muniție la bord, ceea ce ar putea provoca explozii în timpul operațiunilor. Pentru recuperare ar urma să fie folosiți scafandri și pompe pentru îndepărtarea nisipului și nămolului, însă unele epave sunt considerate prea mari pentru a fi ridicate; în aceste cazuri, unele au fost lăsate în albie și îngropate mai adânc, pentru a nu obstrucționa navigația. [...]
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
Autoritățile din Peru iau în calcul suspendarea temporară a activității aeroportului din Nazca după prăbușirea unui avion turistic care efectua zboruri panoramice deasupra Liniilor de la Nazca, incident soldat cu 13 morți, potrivit Știrile Pro TV . Aeronava s-a prăbușit sâmbătă într-un câmp din apropierea orașului peruvian Nazca, au anunțat autoritățile locale, informație atribuită de publicație agenției Associated Press . Avionul decolase din orașul vecin Ica și era operat de compania peruană Aerodiana , potrivit administrației municipale din Nazca. Ministerul Transporturilor din Peru a precizat că printre victime se află turiști europeni: șapte cetățeni italieni (cu vârste între 18 și 54 de ani), doi spanioli de 52 de ani și doi germani de 77 și 78 de ani. Celelalte două persoane decedate sunt pilotul Américo Salazar și copilotul Irenka Guanilo del Carpio, conform unui comunicat oficial. Miza imediată: posibilă oprire a zborurilor turistice din zonă Președinta Keiko Fujimori și-a exprimat regretul față de accident și a declarat că este avută în vedere o „suspendare temporară” a activității aeroportului. Decizia ar urma să fie luată după primirea rapoartelor de la ministerele competente. Ce urmează Autoritățile peruviene au anunțat deschiderea unei anchete privind cauzele accidentului. Aerodiana nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii, potrivit informațiilor citate. [...]
Ucraina intră în mecanismul UE de intervenție la incendii, trimițând 70 de pompieri în Franța , într-un pas cu miză operațională pentru capacitatea europeană de răspuns la incendii de vegetație, pe fondul unui sezon marcat de temperaturi de peste 40°C. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV . Echipa ucraineană va interveni în sud-vestul Franței, în apropiere de Bordeaux , unde incendiile de proporții afectează zona. Este prima participare a Ucrainei la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, instrument prin care statele își coordonează sprijinul în situații de urgență. Ce înseamnă, concret, participarea Ucrainei Potrivit materialului, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat încă de vineri plecarea echipei spre Franța și a publicat imagini cu coloana de autospeciale deplasându-se pe timpul nopții. În același cadru european, „sute de pompieri” din mai multe state membre au fost deja mobilizați în Franța și Spania pentru a sprijini autoritățile locale în stingerea incendiilor, pe fondul unui val de incendii de vegetație care afectează mai multe țări din sudul Europei (Spania, Italia, Franța și Grecia), relatează TVP World. Context: presiune ridicată pe resursele de intervenție Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a confirmat participarea Ucrainei printr-un mesaj public, insistând pe componenta de solidaritate în interiorul mecanismului european. „Pentru prima dată, Ucraina oferă asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.” „În timp ce se apără de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina contribuie și la protejarea vieților din întreaga Europă. Aceasta este solidaritatea europeană. În fiecare zi, Ucraina demonstrează că își are locul în Uniunea noastră.” Tot în cadrul eforturilor coordonate, Polonia ar urma să trimită 105 pompieri în Spania pe parcursul lunii august; prima echipă, de 35 de persoane, a plecat sâmbătă dimineață din Cracovia și va interveni în regiunea Castilia-La Mancha, cu rotații ale echipelor. Comandantul șef al Serviciului de Pompieri din Polonia, Wojciech Kruczek, a avertizat că amploarea incendiilor și numărul mare de focare simultane vor face misiunea dificilă. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în articol nu rezultă durata misiunii ucrainene sau resursele exacte alocate (număr de autospeciale, perioadă de rotație). Cert este că activarea Ucrainei în mecanismul UE extinde baza de sprijin disponibilă pentru statele afectate, într-un sezon în care intervențiile transfrontaliere devin tot mai frecvente. [...]
