Știri
Știri din categoria Politică
Marea Britanie va folosi o fregată germană ca navă-amiral într-o misiune NATO în Atlanticul de Nord, potrivit BILD, care citează publicația britanică „Telegraph” și descrie situația drept un motiv de critică politică la Londra.
Conform relatării, decizia vine după ce premierul Keir Starmer a trimis distrugătorul „HMS Dragon” în estul Mediteranei, pentru a proteja un punct de sprijin al RAF în Cipru, în urma unui atac cu drone atribuit Iranului. În consecință, nava care era planificată să fie navă-amiral a unui grup naval permanent al NATO în Atlantic nu a mai fost disponibilă.
BILD notează că presiunea asupra flotei britanice este amplificată de disponibilitatea redusă a distrugătoarelor: din șase unități moderne, doar două ar fi în prezent operaționale, iar alte trei se află în șantier din cauza unor probleme persistente la sistemul de propulsie. În acest context, Germania preia rolul de conducere în gruparea NATO, prin fregata „Sachsen”.
„Royal Navy nu mai are oficial nave. Incapacitatea guvernului de a gestiona flota este o rușine națională – acum Germania trebuie să ne salveze”, a declarat deputatul conservator Ben Obese-Jecty, citat de BILD.
Critici au venit și din partea laburiștilor, potrivit aceleiași surse: președintele comisiei pentru apărare, Tan Dhesi, a avertizat că episodul ar indica „lacune masive” de capacități și de forță de lovire. Din partea germană, misiunea fregatei este descrisă ca având drept obiectiv controlul și protecția rutelor maritime strategice și protejarea infrastructurii critice în Atlanticul de Nord, „potrivit unor surse din marină” citate de BILD.
Recomandate
Posibila numire a lui Bogdan Drăgoi sau păstrarea lui Alexandru Nazare la Finanțe ar putea influența direcția politicilor bugetare într-un guvern tehnic pe care premierul desemnat Eugen Tomac urmează să-l propună Parlamentului, potrivit informațiilor citate de G4Media . Surse politice au declarat publicației că Bogdan Drăgoi, președinte al Lion Capital (fost SIF Banat-Crișana) și fost ministru de Finanțe, ar fi pe lista viitorului guvern pentru portofoliul Finanțelor. În același timp, pentru acest post este luată în calcul și varianta rămânerii în funcție a actualului ministru, Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse. Contextul politic este că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, la o lună după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR. Șeful statului a motivat desemnarea prin lipsa unei înțelegeri între partide și a vorbit despre un premier „independent de partidele din Parlament”, conform relatării. Ce înseamnă pentru zona economică: Finanțele, pivotul unui guvern tehnic În logica unui „guvern tehnic”, Finanțele devin un portofoliu-cheie pentru stabilitatea bugetară și relația cu instituțiile financiare și investitorii, iar cele două nume vehiculate indică opțiuni diferite de profil: Bogdan Drăgoi : manager cu expunere puternică în piața de capital, fost ministru al Finanțelor în 2012 și, în prezent, la conducerea Lion Capital; materialul notează și existența unor controverse legate de originea averii și influenței familiei, inclusiv prin referire la o investigație Rise Project . Alexandru Nazare : ministru al Finanțelor și în Guvernul Bolojan, cu experiență în administrație și dosare europene; în prezent este membru în Consiliul de Administrație al BNR (din 2023), iar la numirea ca ministru s-a suspendat din această poziție, potrivit articolului. Alte nume vehiculate pentru Cabinetul Tomac Pe lângă Finanțe, sursele citate indică și alte posibile nominalizări: Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe (în prezent secretar de stat în MAE și coordonator național pentru aderarea la OCDE); Mihnea Motoc la Ministerul Apărării (fost ministru al Apărării în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș); Cătălin Cîrstoiu la Ministerul Sănătății (manager al Spitalului Universitar, nume asociat în spațiul public cu episodul Colectiv și cu retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei în 2024, după un scandal mediatic). Eugen Tomac a declarat, la momentul desemnării, că va prezenta Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic nu unul politic”, conform relatării. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca liste de nume „luate în calcul” , iar componența finală depinde de propunerea oficială și de votul din Parlament. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Mesajul Elenei Udrea sugerează că nominalizarea lui Eugen Tomac poate debloca rapid negocierile pentru un nou guvern , într-un moment în care partidele mari au dificultăți să construiască o majoritate, potrivit Libertatea . Fostul ministru a reacționat pe Facebook după ce Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac premier și l-a descris drept „un om pe care te poți baza, constructiv, relativ discret, serios, cu mult bun simț”, amintind că a lucrat cu el în PMP. În aceeași postare, Udrea a susținut că Tomac ar putea fi o soluție acceptabilă politic, chiar dacă „nu este expert în economie”. „E convenabil tuturor și îi scoate pe toți din rahat” De ce contează: o ieșire din blocajul politic În interpretarea Elenei Udrea, desemnarea lui Tomac ar rezolva simultan mai multe probleme apărute după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, când PSD, PNL și USR au ajuns într-o poziție dificilă de negociere. Ea afirmă că nominalizarea îi oferă lui Nicușor Dan spațiu pentru o strategie politică, iar PSD ar scăpa de acuzațiile că nu are o alternativă de guvernare. Totodată, Udrea notează că PNL și USR, care ar fi refuzat susținerea unui guvern PSD, ar putea accepta varianta unui „guvern tehnocrat” în jurul acestei soluții. Ce urmează: testul echipei propuse Udrea condiționează șansele de reușită de componența viitorului executiv, susținând că Tomac trebuie să vină cu „o echipă de profesioniști” pentru a forma guvernul. Libertatea mai amintește că, imediat după nominalizare, Eugen Tomac a ținut un discurs la Palatul Cotroceni despre modul în care va încerca să formeze noul guvern. [...]
Eugen Tomac spune că va cere votul Parlamentului pentru un guvern tehnic , mizând pe o formulă de „specialiști” care să reducă blocajul politic și să păstreze credibilitatea României pe angajamentele externe și pe disciplina bugetară, potrivit News . Premierul desemnat a făcut anunțul joi, la Palatul Cotroceni , unde a descris desemnarea drept „o onoare și responsabilitate” și a invocat „contextul dificil” prin care trece România. Tomac a spus că își asumă misiunea de a propune „o echipă guvernamentală, profesionistă”, cerând „deschidere și un dialog sincer” din partea forțelor „democratice și pro-occidentale” din Parlament. Miza: un Executiv „tehnic”, cu sprijin parlamentar, într-un context de presiune pe buget și pe angajamente În centrul mesajului său, Tomac a plasat ideea că România are nevoie de „responsabilitate” și de „proiecte naționale duse până la capăt”, iar pentru asta va merge în Parlament cu o formulă nepolitică: „De aceea voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic.” În același registru, el a afirmat că echipa pentru care va cere votul Legislativului „va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public” și „va respecta absolut toate angajamentele asumate de România” în relația cu partenerii internaționali. Direcții anunțate: securitate, PNRR și OCDE, competitivitate economică Tomac a spus că va menține direcția de politică externă „trasată de președinte”: apartenența la „familia europeană”, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și relevanța României în NATO, pe care a numit-o „o prioritate”. Pe plan intern, a indicat drept teme-cheie competitivitatea economică și obiective precum fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), subliniind că acestea depind de seriozitatea și credibilitatea statului. În același timp, a legat prosperitatea de securitate, invocând „războiul la graniță” și impactul acestuia. În materialul News nu sunt oferite detalii despre componența viitorului cabinet sau un calendar pentru prezentarea echipei în Parlament. [...]
Parlamentul European a votat să mențină imunitatea a patru eurodeputați vizați de o anchetă de corupție legată de Huawei , blocând astfel posibilitatea procurorilor belgieni de a-i audia și de a strânge probe-cheie fără autorizarea legislativului, potrivit The Next Web . Decizia vine la peste un an după ce anchetatorii belgieni au cerut ridicarea imunității pentru patru membri ai Parlamentului European suspectați că ar fi primit mită de la lobbyiști Huawei. În lipsa ridicării imunității, procurorii nu îi pot obliga pe eurodeputați să dea declarații și nu pot avansa pe una dintre liniile centrale ale investigației, ceea ce reprezintă un recul important pentru una dintre cele mai sensibile anchete de corupție de la Bruxelles de după Qatargate. Ce investighează procurorii belgieni În martie 2025, poliția belgiană a percheziționat locuințe și birouri ale unor lobbyiști Huawei și ale unor asistenți parlamentari suspectați că ar fi mituit eurodeputați cu bani și cadouri în schimbul influenței politice. Patru persoane au fost puse sub acuzare pentru mită și participare la o organizație criminală, iar o a cincea pentru spălare de bani. Cea mai gravă acuzație, conform articolului, este că apropiați ai lui Valerio Ottati (fost lobbyist Huawei și principal suspect în anchetă) ar fi plătit eurodeputați pentru a semna o scrisoare favorabilă intereselor Huawei, în special privind implementarea tehnologiei 5G în UE. Potrivit mandatului de arestare citat, autorul scrisorii ar fi putut primi 15.000 euro (aprox. 75.000 lei), iar fiecare co-semnatar 1.500 euro (aprox. 7.500 lei). Autoritățile belgiene au cerut ridicarea imunității pentru patru eurodeputați: Salvatore De Meo (Italia) Fulvio Martusciello (Italia) Nikola Minchev (Bulgaria) Daniel Attard (Malta) Un al cincilea nume, Giusi Princi (Italia), a fost retras a doua zi, după ce procurorii au constatat o confuzie. De ce contează votul: un blocaj instituțional cu efect direct asupra anchetei Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) ar fi tergiversat luni la rând cererile de ridicare a imunității, invocând îndoieli privind soliditatea probelor și solicitând justificări mai detaliate din partea procurorilor. Membrii comisiei au argumentat că trebuie să verifice dacă solicitările ar putea fi motivate politic, rol pe care regulile îl permit formal. Procurorul federal belgian Ann Fransen a contestat această abordare, avertizând că solicitarea de detalii poate compromite investigația și poate alerta suspecții. În același timp, cadrul UE obligă procurorii să ceară ridicarea imunității imediat ce există suspiciuni credibile, tocmai pentru că nu pot audia eurodeputații și nu pot obține probe esențiale fără acordul Parlamentului — un „cerc vicios” în care Parlamentul cere dovezi înainte de a permite accesul la dovezi. În acest context, votul de menținere a imunității prelungește un conflict între puterea legislativă și cea judiciară și reduce capacitatea anchetatorilor de a avansa rapid într-un dosar cu miză mare. Ce urmează Cu imunitatea păstrată, cei patru eurodeputați nu pot fi constrânși să răspundă întrebărilor anchetatorilor belgieni. Ancheta nu este închisă, însă, potrivit articolului, cea mai promițătoare direcție — obținerea de mărturii directe de la cei acuzați — rămâne blocată atât timp cât aceștia își păstrează mandatul. Separat, Huawei a transmis că „regretă” că procedurile privind imunitatea „trenează” și că autoritățile nu pot adresa întrebări relevante eurodeputaților presupus implicați, o poziție neobișnuită în contextul în care compania este legată de investigație. [...]
