Știri
Știri

Atacurile cu drone din noaptea de vineri spre sâmbătă au lovit infrastructură energetică și zone rezidențiale din Ucraina , amplificând riscurile operaționale pentru alimentarea cu energie și transport chiar înainte de Paște, potrivit g4media.ro , care citează autorități ucrainene. Rusia ar fi lansat peste noapte 160 de drone, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 133, conform informațiilor publicate de Live Ukraine. Cel puțin 20 de drone ar fi lovit ținte, provocând victime și pagube. Lovituri în mai multe regiuni, inclusiv asupra infrastructurii La Sumî, autoritățile ucrainene spun că au fost lovite de două ori clădiri rezidențiale, iar cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 14 ani; cele mai multe victime ar fi persoane în vârstă. La Odesa, o dronă ar fi lovit o zonă rezidențială, omorând două persoane și rănind alte două. În același oraș, „zeci de clădiri” au fost avariate, alături de elemente de infrastructură energetică, industrială și de transport, potrivit autorităților ucrainene. Ce urmează și de ce contează economic Lovirea infrastructurii energetice și de transport ridică presiunea asupra funcționării economiei în zonele afectate, prin riscuri de întreruperi, costuri de reparații și perturbări logistice. În material nu sunt oferite estimări ale pagubelor sau un calendar al remedierilor. În regiunea Poltava, o persoană ar fi fost ucisă și alta rănită după prăbușirea unor resturi de dronă. În regiunea Dnipropetrovsk sunt raportate avarii la case și vehicule, iar la Harkov ar fi fost lovită o clădire administrativă. [...]

Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]