Economie03 mai 2026
Economia României riscă colapsul din cauza instabilității politice - Economistul Andrei Caramitru avertizează despre costurile uriașe ale crizei guvernamentale
Instabilitatea politică începe să împingă costul finanțării României spre un scenariu de criză , cu dobânzi ridicate, presiune pe curs și riscul pierderii ratingului „investment grade”, potrivit Adevărul . În acest context, inflația a ajuns la 9,9% în martie 2026 (cel mai ridicat nivel din UE), statul se împrumută la costuri care au urcat brusc spre 7,4%, iar cursul a depășit 5,2 lei/euro pe piața interbancară. Economistul Andrei Caramitru spune că România se află într-o zonă de vulnerabilitate severă din perspectiva finanțării, în condițiile în care „contractul” de credibilitate cu finanțatorii externi (Comisia Europeană, bănci internaționale, agenții de rating) ar fi fost „rupt”, iar fluxurile de bani „nu mai intră, ci ies”. În interpretarea sa, apropierea de un deficit de circa 10% a echivalat cu o situație de „quasi-faliment”, iar lipsa unui guvern cu puteri depline amplifică neîncrederea. „Practic, nu mai avem nicio finanțare reală pentru România: banii nu mai intră, ci ies.” De ce contează: riscul de finanțare se poate transmite rapid în economie Caramitru atrage atenția asupra dimensiunii lichidității din lei și a expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat în moneda locală, ceea ce ar putea accelera tensiunile dacă sentimentul pieței se deteriorează. „Avem 200 de miliarde investite în titluri de stat plus 100 și ceva de miliarde depozite, 300 de miliarde de lei lichizi. Jumătate din titlurile de stat în lei sunt deținute de investitori internaționali. Dacă aceștia decid că nu vor să mai fie expuși în lei, povestea se termină rapid.” El mai afirmă că rezerva statului este de 60 de miliarde, în timp ce „300 de miliarde lichidități” se pot mișca rapid, sugerând o limitare a capacității de a gestiona o conversie masivă din lei în euro. Scenariul de avarie: intervenție externă și ajustare dură În lipsa unui guvern care să livreze o agendă de reforme, alternativa indicată este intervenția instituțiilor financiare internaționale, care ar veni, potrivit economistului, cu condiții mai dure decât ajustările discutate anterior, inclusiv austeritate. „Până nu rezolvi mult mai agresiv decât ce s-a discutat problema deficitului, probabil că vorbim de sute de mii de oameni care își vor pierde locul de muncă, zeci de mii de firme care se vor închide, exact cum s-a întâmplat în 2008.” Mediul de afaceri: costuri măsurabile și risc de pierdere a ratingului Patronatele și confederațiile de afaceri invocate în articol susțin că instabilitatea politică are deja costuri directe, vizibile în dobânzi, curs, rate la credite și accesarea fondurilor PNRR. Confederația Patronală Concordia avertizează că ratarea planului de reducere a deficitului bugetar ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (rating recomandat pentru investiții), ceea ce ar majora costurile de finanțare. Concordia indică și un scenariu de costuri suplimentare la dobânzi de peste 100 de miliarde de lei până în 2030, dacă instabilitatea se permanentizează și România ajunge într-o situație similară cu Ungaria. În același mesaj, confederația arată că dobânzile la care se împrumută statul au crescut cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31%, iar o deteriorare suplimentară ar însemna costuri mai mari pentru companii și rate mai ridicate pentru populație. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, prin președinta Cristina Chiriac, descrie presiunea cumulată din energie, carburanți și scăderea puterii de cumpărare ca un șoc care se transmite în lanț: fie firmele cresc prețurile (alimentând inflația), fie absorb costurile în marje mai mici, reducând investițiile și capacitatea de angajare. Ce urmează, potrivit sursei Mesajul comun al analiștilor și organizațiilor de business este că prelungirea perioadei fără un guvern cu puteri depline crește probabilitatea unor decizii forțate ulterior, cu costuri mai mari decât cele ale unei corecții făcute la timp: dobânzi mai ridicate pentru stat, presiune pe curs, risc de retrogradare și efecte directe în economie prin creditare, investiții și acces la finanțare europeană. În același context, Adevărul notează separat că, pe piața interbancară, cursul a depășit pragul de 5,2 lei pentru un euro. [...]
