Știri
Știri

Prezența la vot în Ungaria a ajuns la 66% până la ora 15:00, confirmând o mobilizare istorică a alegătorilor potrivit datelor oficiale prezentate de 24.hu , care citează cifrele Biroului Electoral Național, indicând cel mai ridicat ritm de participare din ultimii ani la alegerile parlamentare. Datele arată o creștere constantă pe parcursul zilei: 07:00 – 3,46% 09:00 – 16,89% 11:00 – 37,98% 13:00 – 54,14% 15:00 – 66,01% Comparativ, la alegerile din 2022, prezența era de doar 52,75% la aceeași oră, ceea ce confirmă diferența majoră de mobilizare electorală în 2026. Diferențe regionale semnificative Participarea este ridicată în aproape toate regiunile, cu vârfuri în: Pest – 69,67% Budapesta – 69,23% Győr-Moson-Sopron – 68,38% Cele mai scăzute valori rămân tot peste 60%, în județe precum: Borsod-Abaúj-Zemplén – 60,08% Szabolcs-Szatmár-Bereg – 60,33% Această distribuție arată o mobilizare generalizată, fără discrepanțe majore între regiuni. Context politic tensionat Alegerile se desfășoară într-un climat competitiv între Fidesz, condus de Viktor Orbán, și opoziția coagulate în jurul lui Péter Magyar. Declarațiile liderilor indică o miză ridicată, iar participarea masivă poate influența decisiv rezultatul final. Ce urmează Analiștii estimează că prezența finală ar putea depăși 75%, un nivel rar întâlnit în ultimii ani. O astfel de mobilizare poate schimba echilibrul politic, însă deocamdată nu indică clar un câștigător. În ansamblu, scrutinul din 2026 din Ungaria se conturează ca unul dintre cele mai importante din ultimul deceniu, atât prin participare, cât și prin implicațiile politice. [...]

Două procese colective acuză LinkedIn că scanează extensiile de browser fără consimțământ suficient , o practică ce poate deveni un precedent relevant pentru modul în care platformele își justifică măsurile de „securitate” în raport cu confidențialitatea, potrivit WinFuture . Ce anume este contestat în instanță Într-un tribunal federal din California au fost depuse recent două acțiuni colective. Reclamanții susțin că, atunci când utilizatorii accesează site-ul LinkedIn, un script JavaScript rulează în fundal și verifică ce extensii sunt instalate în browser. Scanarea ar viza în special Google Chrome și browserele bazate pe Chromium, inclusiv Microsoft Edge. Sistemul ar căuta „mii” de add-on-uri specifice, inclusiv instrumente ale unor competitori, extensii de accesibilitate și filtre pentru conținut religios sau politic, iar codul ar fi integrat profund în arhitectura site-ului. Miza: transparența consimțământului și potențialul de profilare Nucleul juridic al disputei este dacă utilizatorii au fost informați suficient de clar. Politica de confidențialitate a LinkedIn ar menționa colectarea de informații despre browser și add-on-uri, însă avocații reclamanților argumentează că formulările sunt prea vagi pentru ca un utilizator obișnuit să înțeleagă amploarea monitorizării și să își dea consimțământul în cunoștință de cauză. Separat, reclamanții mai susțin că datele obținute ar putea fi transmise către terți. În combinație cu datele profesionale din profiluri, analiza software-ului instalat ar permite, tehnic, construirea de „profiluri tehnologice” la nivel de companie, ceea ce ar putea fi folosit pentru publicitate țintită, conform documentelor depuse la dosar. Apărarea LinkedIn: argumentul de securitate LinkedIn nu ar nega existența scanărilor, dar le justifică prin motive de securitate: compania spune că ar căuta doar extensii care colectează neautorizat date ale utilizatorilor și încalcă termenii platformei, pentru stabilitatea site-ului și protecția membrilor. Potrivit poziției oficiale prezentate, din aceste date nu ar fi deduse informații sensibile despre utilizatori. De unde a pornit controversa și ce urmează Conform ArsTechnica, procesele se bazează pe un raport al organizației germane Fairlinked (browsergate.eu), care descrie practica drept o „mare operațiune de spionaj”. WinFuture notează că în spatele Fairlinked se află persoane care conduc compania estoniană Teamfluence, care a încercat anterior, fără succes, să dea în judecată LinkedIn la München, instanța reținând că, în dreptul european, colectarea unor astfel de date nu este în mod fundamental interzisă dacă există „interes legitim”. În cazul din California, un verdict este așteptat în următoarele luni, într-un stat considerat în SUA un reper pentru legislația strictă privind confidențialitatea. Pentru companii și utilizatori, decizia poate conta nu doar pentru LinkedIn, ci și pentru limita dintre „anti-abuz” și colectare de date cu potențial de profilare. [...]