Știri
Armistițiul cu Iranul a devenit un cost politic pentru Benjamin Netanyahu , pe fondul percepției că încetarea focului a fost „impusă” de SUA după 40 de zile de război fără atingerea obiectivelor anunțate, ceea ce alimentează dezamăgirea și neîncrederea inclusiv în propriul electorat, potrivit Agerpres , care citează un comentariu EFE. Un sondaj difuzat de televiziunea israeliană Canal 12 după încetarea ostilităților indică o scădere a partidului Likud la 25 de mandate, cu două mai puțin față de un sondaj realizat de același post înaintea conflictului. Evoluția vine într-un context în care alegerile sunt prevăzute pentru toamna acestui an, iar sondajele nu arată o majoritate pentru coaliția lui Netanyahu. Ce arată datele de opinie: ușurare limitată și neîncredere ridicată Potrivit unui sondaj publicat de Institutul pentru Democrație din Israel (IDI) , doar aproximativ un sfert dintre evreii israelieni au spus că au simțit ușurare după anunțul armistițiului. Tamar Hermann, directoarea Centrului Viterbi (asociat cu IDI), a descris pentru EFE o societate aflată într-o stare de „încărcătură emoțională”, cu o reconfigurare a disconfortului social dincolo de diviziunile ideologice tradiționale. În același timp, un studiu al Universității Ebraice din Ierusalim, realizat odată cu anunțul încetării focului, indică o evaluare critică a campaniei: 10% dintre israelieni consideră că atacarea Iranului a fost un succes semnificativ, în timp ce 32% o califică drept un eșec. Studiul mai arată și un nivel ridicat de neîncredere: peste 70% dintre israelieni spun că nu primesc informații complete și de încredere de la guvern despre război, iar aproape șase din zece cred că este probabil sau foarte probabil ca conflictul să revină în termen de un an. Miza internă pentru Netanyahu: fisuri în dreapta, nu neapărat un viraj spre stânga Potrivit analistei citate, frustrarea se vede inclusiv în rândul unei părți a electoratului lui Netanyahu, care percepe că guvernul nu și-a atins obiectivele și că armistițiul a fost impus de SUA fără participarea Israelului. Acest lucru ar slăbi unul dintre principalele atuuri politice ale premierului: imaginea de lider credibil în materie de securitate. Hermann apreciază însă că disconfortul nu implică automat o orientare spre stânga, ci posibile repoziționări în interiorul dreptei, către figuri precum Naftali Bennett (plasat de sondajul Canal 12 pe locul al doilea, cu 22 de locuri) sau Avigdor Lieberman. Efecte de propagare: reticență față de un armistițiu cu Hezbollah și presiune pe frontul libanez În legătură cu ofensiva din Liban, aceeași expertă indică o reticență generalizată față de o posibilă încetare a focului cu Hezbollah și un consens larg că situația la graniță nu trebuie să revină la „scenariul anterior conflictului”. În viziunea ei, o soluție durabilă ar trebui să includă „un fel de înțelegere cu statul libanez”, ideal cu garanții internaționale. În acest context, Agerpres notează că Libanul și Israelul au negociat marți, la Washington , față în față, pentru prima dată în peste trei decenii, discuții la care Hezbollah nu a participat și care ar urma să continue. Tensiuni și cu presa: acuzații de „cenzură” Pe fondul scepticismului în creștere, mai multe mijloace de informare israeliene nu au redifuzat un videoclip înregistrat cu Netanyahu după anunțul încetării focului, invocând faptul că nu era o intervenție în direct și nu includea întrebări, deși au relatat conținutul. Premierul a criticat decizia pe contul său de X, calificând-o drept „cenzură”. „Adevărul va prevala”, a afirmat Netanyahu. [...]
