Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile nocturne ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina cresc riscul de întreruperi în logistică și servicii esențiale, într-un context în care armata rusă a folosit rachete Iskander și un volum foarte mare de drone, potrivit Antena 3.
În noaptea de marți spre miercuri (14 spre 15 aprilie), mai multe regiuni au fost bombardate, iar explozii au fost raportate atât în Portul Odesa, cât și în orașul Dnipro. În Dnipro au fost lovite mai multe clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, iar o clădire de birouri a luat foc, conform informațiilor citate de Antena 3.
În orașul Cerkasî, un copil de opt ani a murit și cel puțin 10 persoane au fost rănite, a relatat The Kyiv Independent, citat de Antena 3. Guvernatorul regional Ihor Tabureț a declarat că resturi de drone au lovit cel puțin patru blocuri de locuințe, iar oficialii au raportat că nouă drone au fost doborâte în zonă.
Într-un nou val de atacuri din 15 aprilie, la câteva ore după loviturile inițiale, același guvernator a spus că alte trei persoane au fost rănite din cauza resturilor de drone. Publicația citată menționează că nu au fost oferite imediat informații despre amploarea pagubelor sau despre starea răniților.
În Dnipro, forțele ruse au lovit orașul în noaptea de 14 spre 15 aprilie, provocând un incendiu într-o clădire de birouri și rănind trei persoane, potrivit Ukrainska Pravda, citată de Antena 3. Șeful Administrației Militare a Regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanzha, a transmis pe Telegram:
„Inamicul a efectuat un atac asupra orașului Dnipro. O clădire de birouri a luat foc.”
Ulterior, acesta a anunțat că o femeie de 29 de ani a fost rănită, iar dimineața a precizat că bilanțul răniților a ajuns la trei persoane.
„O femeie de 29 de ani a fost internată în stare moderată, în timp ce o tânără de 22 de ani și un bărbat de 65 de ani sunt tratați în ambulatoriu.”
Tot în Dnipro, o clădire rezidențială nouă, cu nouă etaje, a fost avariată în centrul orașului, mai notează Ukrainska Pravda.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că, „ieri”, Rusia a folosit o rachetă și a lansat 6.672 de drone kamikaze, conform comunicatului citat de Antena 3.
Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ucrainene evaluează pagubele și bilanțul victimelor după loviturile nocturne, mai arată materialul.
Recomandate
Rusia susține că SUA împinge Europa spre un nou aranjament de securitate cu Ucraina în rol central , într-o mișcare care ar muta „responsabilitatea principală” a confruntării strategice cu Moscova pe umerii europenilor, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la finalul unei vizite la Beijing. Lavrov afirmă că, deși la întâlnirea dintre președinții SUA și Rusiei din Alaska s-ar fi ajuns la anumite acorduri, Washingtonul „nu a renunțat la planurile de a ține în frâu Moscova” și ar susține crearea unui „nou bloc militar” în Europa, cu participarea Ucrainei. Ce spune Lavrov despre „noul bloc militar” Șeful diplomației ruse leagă această idee de declarații atribuite lui Elbridge Colby , primul adjunct al șefului Pentagonului, făcute în cadrul unor audieri în Senatul SUA. Potrivit lui Lavrov, Colby ar fi spus că Donald Trump urmărește să convingă Rusia și Ucraina să ajungă la un compromis, iar „realizarea păcii în condiții echitabile pentru Kiev” ar fi un element al „sistemului de contenționare pe termen lung a Rusiei”. În această logică, Lavrov susține că se pregătește un nou aranjament de securitate european, în care Ucraina ar urma să fie „participantul principal”. Rolul atribuit lui Kit Kellogg și miza pentru Europa Lavrov indică drept promotor al inițiativei pe reprezentantul special al lui Trump pentru problemele ucrainene, Kit Kellogg. Potrivit ministrului rus, ideea ar fi să se creeze o alianță militară „fără a implica Ucraina în NATO”, opțiune care, spune el, ar fi fost respinsă de Trump și de alți membri ai administrației sale. În interpretarea Moscovei, scopul ar fi ca SUA să transfere Europei „responsabilitatea principală” pentru contenționarea Rusiei, pentru a-și „elibera mâinile” în direcția Chinei. Avertismentul privind militarizarea UE Lavrov a afirmat că Rusia avertizează asupra „pericolului militarizării Uniunii Europene” și a susținut că procesul de militarizare ar avansa „foarte rapid și intens”. Articolul Digi24 nu oferă reacții din partea UE sau a SUA la aceste declarații. [...]
Atacul cu peste 300 de drone și rachete crește presiunea asupra infrastructurii logistice a Ucrainei , după ce Rusia a vizat peste noapte inclusiv infrastructura portuară din sud, potrivit Reuters . Ucraina a fost atacată cu „sute de drone” și trei rachete balistice, iar oficiali ucraineni au raportat cel puțin șapte răniți. Țintele au inclus infrastructura portuară din regiunea Odesa , la Marea Neagră, un punct-cheie pentru exporturi și aprovizionare. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 324 de drone în intervalul de la ora 18:00 de marți (ora României) și trei rachete balistice. Apărarea antiaeriană a doborât sau „neutralizat” 309 drone, însă rachetele și 13 drone au lovit nouă locații. Lovituri în mai multe regiuni și pagube raportate În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că trei persoane au fost rănite, iar atacul a avariat un bloc de nouă etaje și o clădire administrativă. Acest nou atac a venit după o lovitură cu rachetă care, marți, a ucis cinci persoane și a rănit aproape 30, conform aceleiași surse. În Cerkasî, guvernatorul regional Ihor Taburets a declarat că patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale după un atac cu drone peste noapte. În Zaporijjea, guvernatorul regional Ivan Fedorov a anunțat că o femeie a fost ucisă miercuri dimineață, în urma bombardamentului. Potrivit lui, o vânzătoare de 74 de ani a murit într-un chioșc, iar atacul a avariat și o parcare, spații comerciale și clădiri rezidențiale din apropiere. Miza operațională: porturile din sud, din nou sub atac În regiunea Odesa, guvernatorul Oleh Kiper a raportat un nou atac cu drone asupra infrastructurii portuare, cu pagube la clădiri administrative și depozite. Oficialii din regiunea Kiev au semnalat, de asemenea, un atac cu drone. Reuters nu oferă o evaluare a impactului asupra operațiunilor portuare sau a fluxurilor logistice; informațiile disponibile se limitează la țintele declarate și la pagubele raportate de autoritățile ucrainene. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
Ucraina ar fi testat lansări aeriene de rachete, o capabilitate cu potențial de „port spațial” și utilizare militară , într-un demers prezentat ca posibil răspuns la amenințarea rachetelor hipersonice rusești, potrivit Antena 3 . Informația vine de la Fedir Venislavskyi , șeful subcomisiei pentru securitate de stat, apărare și inovații în domeniul apărării din parlamentul ucrainean, care a spus pentru presa locală RBC Ukraine că Ucraina ar fi realizat „în urmă cu ceva timp” două lansări în spațiu folosind un lansator aerian, în timpul războiului cu Rusia. Detaliile sunt limitate: parlamentarul nu a indicat data exactă a testelor. „În timpul războiului, Ucraina a lansat un lansator de rachete de pe o aeronavă de transport, la o altitudine de aproximativ 8.000 de metri, care ar putea fi utilizat, în mod potențial, și pentru lansarea diferitelor tipuri de vehicule spațiale pe orbită.” Potrivit lui Venislavskyi, una dintre rachete ar fi atins o altitudine de aproximativ 100 km, iar a doua aproape 200 km. Pragul de 100 km este asociat, în general, cu linia Kármán, considerată de comunitatea științifică drept limita spațiului cosmic. De ce contează: o opțiune mai flexibilă și mai „ieftină” pentru lansări și apărare Miza operațională a lansării din aer este eficiența: lansarea de la circa 8.000 de metri ar reduce consumul de combustibil, pentru că racheta evită parțial straturile dense ale atmosferei, a explicat Venislavskyi. În plus, el a susținut că Ucraina intenționează să creeze „în curând” o rețea inițială de aproximativ 7–10 sateliți pentru supraveghere și comunicații. „Am creat un sistem aerian care poate deveni, pe termen scurt, un fel de port spațial. Acesta poate fi folosit atât în scopuri pașnice, cât și pentru a contracara racheta nucleară a lui Putin «Oreșnik».” Context: „Oreșnik” și presiunea pentru contramăsuri Articolul notează că „Oreșnik” este descrisă ca o rachetă balistică hipersonică experimentală rusă, care zboară în straturile superioare ale atmosferei, ceea ce îngreunează detectarea și interceptarea. Se mai menționează că ar folosi un sistem de tip MIRV (vehicule de reintrare multiple, independent țintite), adică se poate fragmenta în mai multe ținte la reintrarea în atmosferă, complicând apărarea antiaeriană. Rusia a prezentat „Oreșnik” drept o armă „de neoprit” și ar fi folosit-o pentru prima dată împotriva Ucrainei în noiembrie 2024, deși atacul ar fi avut încărcături inerte, potrivit materialului. În același context, se arată că, dacă se dovedește fezabilă, lansarea spațială din aer ar putea ajuta la desfășurarea mai rapidă sau mai ieftină a unor sisteme de detecție ori apărare. Statele Unite sunt menționate ca experimentând interceptori bazați pe lansări spațiale, care teoretic ar putea detecta și distruge rachete hipersonice în straturile superioare ale atmosferei. [...]
Restricțiile de internet din Rusia riscă să genereze costuri economice și politice , după ce presiunile asupra Telegram și blocajele de internet mobil au produs o fisură rară în elita de la Moscova, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de securitate invocată de autorități: mai mulți oficiali de rang înalt ar fi avertizat Kremlinul că măsurile cerute de FSB (serviciul federal de securitate) pot aduce „costuri economice și politice serioase”, potrivit unor surse citate de Bloomberg. În acest context, obiecțiile interne ar putea încetini ofensiva de control, iar Telegram ar putea fi lăsat să funcționeze în continuare în Rusia, notează The Moscow Times. Ce măsuri sunt contestate în interiorul sistemului Campania de control al internetului s-a intensificat treptat, pe fondul restricțiilor deja aplicate unor platforme majore. Rusia a limitat sau restricționat accesul la Facebook, Instagram și YouTube, iar în ultimele luni a: limitat accesul la Telegram; împins utilizatorii către aplicația de stat Max; extins blocajele de internet mobil, inclusiv la Moscova, invocând motive de securitate. Kremlinul susține că restricțiile sunt temporare și că vor fi ridicate după dispariția amenințărilor. Semnal politic: scădere în sondaje înainte de alegerile pentru Duma de Stat Nemulțumirea față de blocajele de internet începe să se vadă și în sondaje. Potrivit centrului de stat VTsIOM , rata de aprobare a lui Vladimir Putin a scăzut la 67,8% în perioada 30 martie – 5 aprilie, cel mai scăzut nivel din 20 februarie 2022. Nivelul de încredere măsurat prin sondaj a coborât la 29,5%, de la peste 70% în urmă cu 10 ani. Bloomberg leagă această evoluție de dificultatea Kremlinului de a controla starea de spirit din societate înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie. Sociologul Denis Volkov, directorul Centrului Levada, spune că efectele blocajelor se resimt mai ales în rândul populației urbane, active și mai înstărite, deja mai critică față de putere, în timp ce impactul este mai redus în rândul electoratului tradițional al lui Putin, care se informează în principal de la televiziune. [...]
Rusia încearcă să se poziționeze ca furnizor alternativ de energie pentru China , pe fondul blocajului transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , afectat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , aflat în vizită oficială la Beijing, a declarat că Moscova ar putea „compensa” deficitul de resurse apărut pentru China și pentru „alte țări interesate să colaboreze” cu Rusia, în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este blocată. Miza economică: energie și rute de aprovizionare sub presiune Lavrov a legat oferta Rusiei de criza din Orientul Mijlociu, pe care a descris-o drept un „nod de criză” dificil de „dezlegat”, sugerând că soluțiile rapide sunt puțin probabile. În acest cadru, el a susținut că Rusia poate furniza resurse energetice statelor afectate. Totodată, ministrul rus a afirmat că Moscova a discutat „în repetate rânduri” această posibilitate și a acuzat administrația americană că ar fi intenționat să își impună controlul asupra petrolului iranian, comparând situația cu acțiuni anterioare legate de Venezuela. Context diplomatic la Beijing În timpul vizitei, Lavrov s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping , la Marele Palat al Poporului. Potrivit presei de la Moscova, citată de News.ro, Lavrov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin ar urma să efectueze o vizită în China în prima jumătate a anului. Agenția rusă TASS este menționată ca sursă pentru declarațiile lui Lavrov privind criza din Orientul Mijlociu, inclusiv avertismentul că Palestina „nu trebuie ignorată”. [...]
