Știri
Știri

Astronauții Artemis 2 au observat cel puțin cinci impacturi de micrometeoriți pe fața îndepărtată a Lunii , potrivit Space.com , în timpul survolului istoric realizat luni, 6 aprilie, la bordul capsulei Orion. Evenimentul a avut loc în timpul celei mai apropiate treceri pe lângă Lună, momentul central al misiunii Artemis 2, o călătorie de 10 zile dus-întors. Astronauții au realizat fotografii și observații ale suprafeței lunare, iar unele rezultate au fost primite cu reacții entuziaste în „Science Evaluation Room” de la Johnson Space Center din Houston, unde echipele de cercetare urmăreau datele. „Starea de spirit este foarte bună”, a spus Young. „Am făcut ceea ce ne-am propus. Echipa de Științe Lunare și echipajul s-au pregătit intens”, a spus ea, dar nu erau pregătiți să vadă atât de multe impacturi. Spre finalul apropierii maxime, Soarele a coborât în spatele Lunii, producând pentru echipaj o eclipsă de Soare care a durat aproape o oră. În acest interval, astronauții spun că au văzut „nu mai puțin de cinci” impacturi de micrometeoriți pe fața îndepărtată a Lunii, sub formă de scurte „fulgerări” vizibile cu ochiul liber. Aceste fulgerări apar când micrometeoriții lovesc suprafața Lunii și pot oferi indicii despre dinamica mediului lunar. În contextul Artemis 2, observațiile sunt relevante și pentru modul în care NASA încearcă să integreze obiective științifice direct în operațiunile de zbor, nu doar în analiza ulterioară de la sol. Misiunea Artemis 2 este prezentată ca prima revenire a oamenilor în spațiul lunar de la Apollo 17 (1972). Conform Space.com, echipajul a avut sarcini precum identificarea unor forme de relief, fotografierea suprafeței și înregistrarea constatărilor pentru oamenii de știință de pe Pământ, iar blocarea porțiunii celei mai luminoase a Soarelui de către discul Lunii a făcut posibile observațiile directe ale impacturilor. [...]

România participă la discuții despre angajamente militare defensive în Strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , care relatează declarațiile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Șefa diplomației române spune că formatul internațional urmărește menținerea libertății de navigație și a siguranței în strâmtoare după încheierea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Într-o intervenție la B1 TV, Oana Țoiu a precizat că România face parte dintr-un format cu 40 de țări, descris ca fiind „similar Coaliției de Voință” pentru sprijinirea Ucrainei. Discuțiile vizează atât coordonarea privind sancțiunile internaționale ca instrument de presiune asupra Iranului pentru reluarea negocierilor, cât și o componentă de securitate. „Formatul la care am ajuns implică coordonare privind sancțiunile internaționale, ca instrument de presiune asupra Iranului pentru a se așeza la masa negocierilor, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamente care sunt discutate și pe linie militară, dar vorbim exclusiv de angajamente defensive, pentru a păstra siguranța în Strâmtoarea Ormuz odată ce este finalizat conflictul armat”, a declarat Oana Țoiu. Ministrul a mai spus că statele implicate discută și despre „mecanisme comune pentru a diminua costul de asigurare”, în condițiile în care acest cost se transmite mai departe în prețurile energiei, inclusiv în costul petrolului și, implicit, al benzinei și motorinei. În evaluarea sa, riscul perceput pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz va rămâne ridicat pentru o perioadă, ceea ce ar menține presiunea asupra costurilor de tranzit. În același context, Oana Țoiu a vorbit despre necesitatea unei sincronizări internaționale astfel încât nicio țară să nu accepte taxe dedicate pentru trecere sau negocieri separate. Ea a invocat principiile dreptului internațional privind libera trecere prin strâmtoare, fără taxe adiționale și fără condiționări, și a menționat că Iranul ar fi propus ca fiecare navă să fie însoțită de nave militare iraniene, abordare pe care România și partenerii din format o privesc diferit față de obiectivul unei căi navigabile libere pe termen mediu și lung. [...]