Știri
Liderii B9 și ai aliaților nordici își asumă creșterea investițiilor în apărare spre 5% din PIB , potrivit declarației comune adoptate la București și publicate de Digi24 . Mesajul are o miză directă de politici publice: mută accentul de la angajamente generale la ținte bugetare și la cerințe de finanțare pentru planurile NATO, inclusiv pe Flancul Estic. În text, liderii condamnă războiul declanșat de Rusia și descriu Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității aliaților. Declarația leagă explicit această evaluare de nevoia de „partajare sporită a sarcinilor” și de creșterea investițiilor în apărare, pe fondul obiectivului de 5% din PIB menționat în document. Ce presupune, în termeni operaționali, angajamentul de finanțare Declarația indică faptul că NATO ar trebui să se concentreze pe „apărarea colectivă” și pe o „postură robustă de apărare avansată”, iar planurile de apărare să fie „complet dotate cu resurse”. În același cadru, sunt menționate câteva direcții concrete: îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară; extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic; consolidarea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv în raport cu amenințările UAS (vehicule aeriene fără pilot, adică drone); protejarea infrastructurii maritime critice și susținerea libertății de navigație, în conformitate cu dreptul internațional. Documentul salută și inițiativele „ Baltic Sentry ”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, prezentate ca elemente care întăresc postura NATO, inclusiv în Arctica. Industria de apărare și lanțurile de aprovizionare, puse în centrul discuției Un alt punct cu implicații economice este accentul pe „extinderea bazei industriale de apărare transatlantice”. Liderii enumeră explicit componentele urmărite: creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare, precum și valorificarea lecțiilor din cooperarea cu Ucraina. În paralel, declarația menționează și inițiative ale Uniunii Europene, inclusiv „Eastern Flank Watch”, descrisă ca vizând creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, „în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile”. Ucraina, presiune sporită asupra Rusiei și alte teme de securitate Liderii își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și menționează că acesta este „o investiție în propria noastră securitate”. Declarația include referiri la satisfacerea „celor mai urgente nevoi de apărare” ale Ucrainei, inclusiv prin inițiativa NATO privind „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, și cere intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a se angaja în negocieri de pace. Textul mai notează îngrijorări legate de Orientul Mijlociu și sprijin pentru eforturile de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz , precum și intenția de a aprofunda cooperarea NATO–UE și de a consolida angajamentul cu parteneri-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”. Declarația se încheie cu anunțul că următoarea reuniune este așteptată în Republica Polonă. [...]
