Știri
Știri

Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură , o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres , votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură. Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu , care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”. Ce semnal politic transmite votul „la vedere” În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului. Ce urmează Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare. [...]

Guvernul deschide o linie de finanțare de până la 12 miliarde de lei din Trezorerie pentru a evita blocajele de numerar care întârzie proiectele cu bani europeni , prin două ordonanțe de urgență aprobate luni, potrivit Agerpres . Măsurile, inițiate de Ministerul Finanțelor, vizează în principal autoritățile administrației publice locale (UAT-uri) și sunt prezentate ca instrumente de accelerare a absorbției, inclusiv pe PNRR . Mecanismul principal: 10 miliarde lei, credite cu dobândă zero până în noiembrie 2026 Prima ordonanță creează cadrul prin care Trezoreria poate acorda credite de 10 miliarde de lei către UAT-uri, pentru a susține derularea proiectelor din PNRR atunci când apar decalaje de cash-flow (de exemplu, facturi emise, dar plăți întârziate). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a descris instrumentul drept un mecanism temporar de tip „credit-punte” (finanțare intermediară până la decontarea fondurilor), subliniind că împrumuturile „nu înlocuiesc fondurile europene” și nu sunt cheltuieli permanente. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor citat în material, finanțarea temporară ar urma să susțină implementarea a peste 11.300 de contracte aflate în derulare, cu o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei , din care 34,4 miliarde lei reprezintă cheltuieli eligibile. Al doilea instrument: 2 miliarde lei pentru cofinanțare și cheltuieli neeligibile A doua ordonanță se referă la credite din Trezorerie cu dobândă , destinate autorităților locale pentru: cheltuieli neeligibile (care nu pot fi decontate din fonduri europene); cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene. Nazare a precizat că suma este „prinsă în buget” și este de 2 miliarde de lei , iar UAT-urile pot transmite solicitări „din acest moment” pentru utilizarea banilor. În total, pachetul ajunge la 12 miliarde de lei , despre care ministrul a spus că „nu afectează deficitul în acest an”, dar ar accelera absorbția și „infuzia de bani în economie”. De ce contează pentru economie și implementare Miza operațională a celor două ordonanțe este reducerea riscului ca proiectele să se blocheze din lipsă de lichiditate la nivel local, ceea ce poate duce la întârzieri, litigii, corecții financiare sau chiar pierderea unor fonduri deja contractate. În comunicatul Ministerului Finanțelor citat de Agerpres, obiectivele includ accelerarea implementării investițiilor PNRR, finalizarea la termen a proiectelor și atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România. [...]