Știri
Știri din categoria Curs BNR
Scăderea cu 2,2 miliarde euro a rezervelor valutare în aprilie sugerează intervenții consistente ale BNR pentru a tempera presiunea pe leu, într-un context de ieșiri mari de capital și volatilitate accentuată spre finalul lunii, potrivit unei analize Economica.
La 30 aprilie, rezervele valutare ale BNR au coborât la 64,8 miliarde euro, după o scădere de 2,2 miliarde euro în luna aprilie. În aceeași perioadă, în rezervă au intrat circa 1,8 miliarde euro, iar ieșirile au fost de aproape 4 miliarde euro. Rambursările de datorie externă (principal și dobânzi) au fost, însă, de numai 365 milioane euro, ceea ce lasă un „rezidual” semnificativ al ieșirilor, care poate include și intervenții valutare, dar și alte operațiuni de trezorerie sau variații tehnice de bilanț.
Analiza notează că în prima jumătate a lunii cursul a rămas „relativ ordonat”, ceea ce ar sugera intervenții mai mici sau defensive, estimate la cel mult 300 milioane euro.
Tensiunea s-a văzut în ultimele două zile din aprilie: cursul oficial a urcat de la 5,1004 lei/euro (29 aprilie) la 5,1417 lei/euro (30 aprilie), iar pe piața interbancară s-au văzut tranzacții și peste 5,18–5,2 lei/euro. În acest context, estimarea este că BNR ar fi vândut în piață aproximativ 1,5–2,0 miliarde euro în aprilie 2026, cu cea mai mare parte concentrată în ultimele 3–4 zile ale lunii.
Deprecierea leului ar fi fost amplificată și de anunțul moțiunii PSD–AUR împotriva guvernului Bolojan, potrivit aceleiași analize.
Pentru 30 aprilie, analiza consideră plauzibil un vârf zilnic de intervenție, cu un ordin de mărime de 500–800 milioane euro. Surse din piața financiară citate în material indică ieșiri generate de vânzări de acțiuni pe BVB și de titluri de stat, inclusiv de către investitori instituționali, urmate de conversia sumelor în euro.
Datele privind rezervele sunt oficiale, însă nivelul exact al intervențiilor BNR în piața valutară nu este public în mod curent. Concluzia analizei este că BNR a consumat probabil 1,5–2 miliarde euro în aprilie pentru amortizarea presiunii pe leu, dar cifra rămâne o estimare, intervențiile fiind cunoscute cu precizie doar dacă sunt comunicate explicit de conducerea băncii centrale.
Recomandate
BNR susține că nu a „ținut” leul artificial , iar argumentul principal este creșterea rezervelor valutare, care „s-au dublat” în ultimii cinci ani, potrivit Digi24 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că, pentru a menține cursul jos prin intervenții, banca centrală ar fi trebuit să vândă masiv valută, ceea ce ar fi făcut imposibilă acumularea de rezerve. În conferința de presă de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a afirmat că rezervele internaționale au crescut cu „40 de miliarde de euro” în ultimii cinci ani. În logica BNR, această evoluție contrazice acuzațiile că leul ar fi fost susținut prin vânzări mari de valută. „Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale?” Cum descrie BNR mecanismul intervențiilor Guvernatorul a explicat că banca centrală a intervenit „în principal” prin cumpărări de valută, inclusiv de la Ministerul Finanțelor , pentru a evita o apreciere rapidă a leului într-o piață valutară pe care a descris-o drept „destul de subțire”. În această schemă, Ministerul Finanțelor ar fi vândut către BNR încasări în valută (din fonduri europene sau împrumuturi externe), în loc să le introducă direct în piață, unde volumele mari ar fi putut mișca abrupt cursul. De ce contează pentru companii și pentru buget Mesajul BNR este că stabilitatea cursului a fost urmărită mai ales prin temperarea aprecierii leului, nu prin „apărarea” unui nivel prin vânzări masive de valută. Pentru exportatori, un leu care se apreciază rapid poate însemna încasări mai mici în lei; pentru buget, modul în care sunt convertite intrările în valută poate influența volatilitatea din piață. Isărescu a avansat și o estimare contrafactuală, spunând că, dacă surplusul de valută ar fi fost vândut direct în piață, „cursul s-ar fi făcut 4,4”, subliniind însă că este „o speculație contrafactuală”. Intervenții „mult mai mici” și condițiile pentru echilibru Guvernatorul a mai spus că intervențiile recente au fost „mult mai mici” decât în perioada aprilie–mai 2025 și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”. Totuși, el a condiționat menținerea stabilității de doi factori: continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, inclusiv formarea rapidă a unui guvern. În același context, Isărescu a avertizat că și declarațiile publice pot influența piețele financiare. „De multe ori nu numai faptele strică, ci şi vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite.” [...]
Euro a coborât la 5,2386 lei, potrivit Profit , care citează cursul de referință publicat de Banca Națională a României (BNR) . Mișcarea contează direct pentru costurile companiilor și ale populației cu plăți în euro (importuri, chirii, rate), într-un context în care moneda unică a atins recent un maxim. Cursul BNR: principalele repere ale zilei Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele cotații de referință: 1 dolar american: 4,5315 lei 1 liră sterlină: 6,0664 lei 1 franc elvețian: 5,6904 lei aur: 630,8228 lei/gram Context: după un record la început de mai Într-un material anterior, Profit amintește că pe 6 mai euro a atins un record de 5,2688 lei . Față de acel nivel, cotația de 5,2386 lei indică o corecție în jos, relevantă mai ales pentru firmele cu expunere pe euro și pentru debitorii cu obligații denominate în moneda unică. Ce înseamnă pentru economie Cursul de referință al BNR este un reper folosit în contracte și în evaluări contabile, iar variațiile lui influențează: costul importurilor și al bunurilor cu prețuri legate de euro; serviciul datoriei pentru credite și plăți recurente în euro; calcule financiare în companii (reevaluări, bugete, prețuri). BNR publică zilnic cursul de referință, iar direcția din următoarele ședințe va arăta dacă scăderea actuală se consolidează sau rămâne o mișcare punctuală. [...]
La o lună de la vârful de 5,2688 lei/euro, leul a recuperat doar 1 ban , iar cursul a rămas aproape de maximele istorice, potrivit unei analize Economica . Mesajul pentru companii și populație este că șocul din criza politică nu s-a „stins” în piața valutară: euro se tranzacționează încă la niveluri ridicate față de perioada de stabilitate din 2025. Cât a pierdut leul de la începutul tensiunilor politice Înainte de acutizarea crizei politice, BNR anunțase pe 28 aprilie 2026 un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Ulterior, euro a urcat până la 5,2688 lei/euro pe 6 mai 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 3,5% (17 bani) față de nivelul din 28 aprilie. Până la 3 iunie 2026, deprecierea cumulată a leului față de euro este de 3,4% (16 bani), conform calculelor din analiză. De ce contează: cursul rămâne aproape de record După recordul din 6 mai, leul s-a apreciat temporar, iar cursul a coborât la jumătatea lunii mai spre 5,20 lei/euro. Mișcarea nu a ținut: moneda națională „și-a reluat deprecierea”, iar pe 2 iunie 2026 cursul de referință a ajuns la 5,2556 lei/euro, „la doar un ban de cel mai ridicat nivel din istorie”. Cu alte cuvinte, la 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan , leul recuperase doar un ban față de minimul istoric atins pe 6 mai. Context: de la stabilitate la salt peste 5,10 lei/euro Înainte de episodul politic, cursul se stabilizase în intervalul 5,08–5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără variații semnificative. Tensiunile au început să crească la final de aprilie, iar euro a depășit 5,10 lei pe 29 aprilie, urcând apoi la 5,14 lei în ședința următoare. Deprecierea s-a accelerat în zilele următoare: în ziua moțiunii (5 mai 2026) euro a trecut de 5,21 lei la cursul BNR, iar pe interbancar a urcat în jur de 5,23 lei, înainte ca pe 6 mai să fie consemnat recordul de 5,2688 lei/euro. Repere recente din cursul BNR (euro/leu) 28 aprilie 2026: 5,0937 lei/euro 6 mai 2026: 5,2688 lei/euro (maxim istoric) 2 iunie 2026: 5,2556 lei/euro Datele sunt cele publicate de BNR ca „curs de referință”, menționează analiza. [...]
Leul s-a apreciat ușor față de euro și dolar , iar mișcarea reduce marginal costurile pentru importatori și pentru debitorii cu plăți în valută, potrivit Antena 3 , care citează cotațiile oficiale publicate marți de Banca Națională a României (BNR) . Euro a fost calculat de BNR la 5,2359 lei, în scădere cu 1,08 bani (-0,21%) față de cotația precedentă, de 5,2467 lei, conform Agerpres. Și dolarul american a coborât în raport cu leul, fiind cotat la 4,4978 lei, în scădere cu 0,89 bani (-0,20%) față de luni, când a fost 4,5067 lei. Leul s-a întărit și față de francul elvețian , care a fost calculat la 5,7355 lei, în scădere cu 3,11 bani (-0,54%) față de 5,7666 lei, cotația anterioară. În același timp, gramul de aur s-a ieftinit la 653,2957 lei, de la 661,6740 lei în ședința precedentă. [...]
Deprecierea leului riscă să se traducă rapid în costuri mai mari pentru credite și importuri , chiar dacă BNR vede o „calmare” pe termen scurt a pieței valutare, pe fondul crizei politice, potrivit Digi24 . Euro a urcat la un nou maxim istoric de 5,14 lei, iar banca centrală avertizează că liniștirea mișcărilor nu înseamnă dispariția incertitudinilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , a descris ziua drept una „foarte agitată” pe piața valutară și a legat mișcarea de „perioadele de incertitudine” din zona guvernării. El spune că, pe baza datelor disponibile, în perioada imediat următoare piața este „în curs de calmare”, dar presiunile pot continua dacă tensiunile politice rămân ridicate. „Asta nu înseamnă că avem o risipire a incertitudinilor. Urmează câteva zile în care tensiunile politice sunt ridicate, incertitudinile sunt numeroase și asta înseamnă că pot continua presiunile eventuale pe curs.” Ce înseamnă cursul de 5,14 lei pentru economie Digi24 notează că un leu mai slab se poate vedea în costuri mai mari pentru populație și companii, prin mai multe canale: rate mai mari la bănci , prin efectul asupra dobânzilor; chirii mai scumpe ; produse de import mai scumpe , cu impact în prețurile din retail; posibilă creștere a datoriei externe , în condițiile în care România are un grad ridicat de îndatorare în euro; risc de inflație mai ridicată în perioada următoare, deoarece multe prețuri sunt influențate de curs. Contextul recordului și scenariile invocate Euro a urcat la 5,14 lei, cu 0,04 lei peste ziua precedentă, când fusese depășit pragul de 5,10 lei. Publicația amintește că în mai 2025 maximul fusese 5,12 lei, nivel depășit acum. În același timp, Digi24 menționează că „experții” au o perspectivă pesimistă: moneda europeană s-ar putea menține la acest nivel în următoarele șase până la doisprezece luni, iar într-un scenariu euro ar putea ajunge la 5,17 lei. Articolul nu precizează cine sunt acești experți sau metodologia estimărilor. [...]
Euro a coborât la 5,2467 lei, după recordul din 6 mai , într-o mișcare care reduce marginal presiunea pe costurile importurilor și pe plățile în valută, potrivit Profit , pe baza cursului de referință anunțat de BNR. În context, publicația amintește că pe 6 mai euro a atins un record de 5,2688 lei, nivel prezentat anterior într-un material Profit. Cum arată restul cursului BNR Pe lângă scăderea euro, celelalte repere din cursul de referință indică mișcări mixte: Dolarul american: 4,5067 lei, de la 4,5231 lei; Lira sterlină: 6,0814 lei, față de 6,0732 lei; Francul elvețian: 5,7666 lei, de la 5,7527 lei. Aurul , în creștere BNR a cotat aurul la 661,6740 lei/gram, față de 658,9182 lei/gram, potrivit datelor citate. [...]
