Știri
Știri din categoria Mărfuri
Motorina standard a coborât luni la prânz sub 9,60 lei/l la liderii pieței, Petrom și OMV, repoziționându-i ca cei mai ieftini jucători și punând presiune competitivă pe restul rețelelor, potrivit Economedia.
Petrom a redus prețul motorinei standard la 9,53 lei, cu 15 bani sub nivelul de vineri, iar OMV a afișat 9,59 lei. În același timp, prețurile la benzină au rămas stabile după ajustările de la finalul săptămânii trecute.
La motorină, schimbarea de ierarhie este vizibilă: Petrom (9,53 lei) și OMV (9,59 lei) au cele mai mici prețuri din piață, în timp ce ceilalți jucători menționați (Rompetrol, Lukoil, MOL, Socar) au rămas, deocamdată, la cotații de peste 9,70 lei, între 9,72 lei și 9,74 lei.
La benzină standard, cea mai ieftină opțiune rămâne Petrom, la 9,12 lei, urmată de Socar, la 9,14 lei.
După ieftinirea de vineri după-amiază, sâmbătă (9 mai) au urmat ajustări și la alte rețele pentru a rămâne competitive. MOL a redus benzina de la 9,22 lei la 9,18 lei și motorina de la un maxim de 9,92 lei la 9,74 lei, iar Socar a coborât benzina la 9,14 lei.
Economedia notează că scăderea de luni la motorină este notabilă în contextul în care, la finalul zilei de vineri, motorina în rețeaua MOL ajunsese la 9,92 lei.
Recomandate
Depășirea pragului de 10 lei/l la benzină în toate marile rețele împinge în sus costurile de transport , într-un moment în care și motorina se apropie de 11 lei/l, potrivit Euronews . Scumpirea de sâmbătă este de 6 bani pe litru, iar efectul imediat este uniformizarea prețurilor peste nivelul psihologic de 10 lei/l în stațiile monitorizate. Petrom și câteva stații Socar erau ultimele unde benzina se mai vindea sub 10 lei/l, la 9,99 lei/l. După majorarea de astăzi, prețul a urcat la 10,05 lei/l în stațiile Petrom și Socar. În celelalte mari rețele, benzina este și mai scumpă: la OMV, Rompetrol și MOL, un litru costă 10,11 lei, conform datelor citate de Profit.ro. Cea mai ieftină benzină dintre rețelele monitorizate este la Lukoil, unde litrul este 10,03 lei. Cum s-au mișcat prețurile în ultimele două săptămâni Datele prezentate arată că, între 25 septembrie și 3 octombrie 2026, benzina s-a scumpit cu până la 12 bani/l, în funcție de rețea, iar pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate stațiile monitorizate: MOL: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Rompetrol: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l OMV: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Petrom: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Socar: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Lukoil: 9,99 lei/l → 10,03 lei/l Motorina urcă spre 11 lei/l Pe segmentul motorinei, creșterile continuă, iar prețurile se apropie de pragul de 11 lei/l: la Petrom, un litru costă 10,91 lei, la Socar 10,94 lei, iar la Lukoil 10,95 lei/l. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirii sau despre posibile măsuri, impactul imediat rămâne creșterea costurilor pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport. [...]
Benzina a trecut din nou de 10 lei/litru la OMV , un prag psihologic care poate împinge în sus costurile de transport și, implicit, presiunea pe prețuri în economie, potrivit Economedia . Miercuri, stațiile OMV afișau un preț de 10,05 lei/litru. În restul pieței, prețurile erau „aproape sub prag”, la 9,99 lei/litru, iar cea mai ieftină benzină era la Socar , la 9,93 lei/litru. Unde se poziționează prețurile în piață Conform datelor prezentate pentru luni, 21 septembrie, nivelurile menționate sunt: Socar: 9,93 lei/litru MOL: 9,99 lei/litru Rompetrol: 9,99 lei/litru Petrom: 9,99 lei/litru Lukoil: 9,99 lei/litru OMV: 10,05 lei/litru De ce contează pragul de 10 lei/litru Depășirea pragului la un jucător major precum OMV poate funcționa ca reper pentru restul pieței, mai ales când diferența față de alte rețele este de doar câțiva bani pe litru. Dacă scumpirea se generalizează, impactul se vede rapid în costurile operaționale ale companiilor cu flote și în cheltuielile curente ale populației. Economedia nu oferă în material detalii despre cauzele scumpirii sau despre evoluția următoare a prețurilor. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
Prețurile angro la uleiul de măsline din Spania au coborât puternic față de vârful din 2024 , iar cel mai mare producător mondial din industrie spune că piața a intrat într-o fază mai stabilă, pe fondul unor perspective mai bune de recoltă și ofertă globală. Informațiile apar în HotNews , care citează CNBC. Deoleo , compania spaniolă care produce mărci precum Bertolli și Carbonell, susține că volatilitatea „fără precedent” din perioada 2022–2024, care a împins prețurile la raft în sus, a fost depășită. Directorul general Cristóbal Valdés a declarat pentru CNBC că acel ciclu „extrem de complex” a rămas „definitiv în urmă”. Ce se schimbă pe piață: ofertă mai robustă, prețuri mai previzibile Potrivit conducerii Deoleo, evoluția favorabilă a precipitațiilor în principalele țări producătoare – inclusiv în Spania – creează premisele unei recolte globale solide în sezonul următor. Compania leagă această perspectivă de o ofertă mondială „mai robustă și mai echilibrată”, ceea ce ar trebui să reducă oscilațiile de preț și să aducă mai multă predictibilitate pe lanțul valoric. În acest context, Valdés spune că un mediu de prețuri mai stabil ar putea sprijini și „redresarea cererii gospodăriilor la nivel global”, după șocul scumpirilor din ultimii ani. Unde sunt prețurile acum, comparativ cu recordul din 2024 Spania este un reper global pentru formarea prețurilor la uleiul de măsline, iar datele Comisiei Europene indică o scădere consistentă a cotațiilor angro: ulei de măsline extravirgin (EVOO) în Spania: aprox. 3,9 euro/kg (aprox. 20 lei/kg ), potrivit celor mai recente date săptămânale, în scădere constantă de la începutul anului; în ianuarie 2024, prețul angro pentru EVOO a atins un record de 9,3 euro/kg (aprox. 47 lei/kg ). Riscurile rămân: climă, apă, dăunători Deși Deoleo vorbește despre stabilizare, articolul notează că analiștii rămân îngrijorați de posibilitatea ca stocurile globale să oscileze puternic de la un sezon la altul, pe fondul unor probleme persistente: schimbările climatice, deficitul de apă, dar și presiunile generate de dăunători și boli. În perioada 2022–2024, secetele severe și valurile de căldură din sudul Europei au compromis recoltele și au alimentat creșterea spectaculoasă a prețurilor, un episod pe care Deoleo l-a descris drept unul dintre cele mai dificile din istoria sectorului. [...]
Prăbușirea prețurilor la lemn, combinată cu scumpirea costurilor de operare, împinge industria gaterelor spre închideri și pierderi de locuri de muncă , potrivit agrarheute . În SUA, presiunea se vede deja în numărul de unități care își opresc activitatea, iar estimările indică o deteriorare în 2026. În baza celor mai recente estimări ale National Hardwood Lumber Association (NHLA) , în 2025 au fost închise 35 de gatere în SUA. Deși nu există încă date complete la zi, HMR/Fastmarkets anticipează că numărul închiderilor ar putea fi mai mare în 2026, pe fondul opririlor deja produse și al altora anunțate, inclusiv la puncte de colectare a lemnului. Costurile cresc, marjele se comprimă NHLA estimează că industria a pierdut aproximativ 40.000 de locuri de muncă din 2022, cu impact mai ales în zonele rurale. Publicația notează că motivele opririi activității diferă, însă la companiile mici apar frecvent două cauze recurente: un model de afaceri care nu mai este sustenabil; riscuri de capital asumate într-un moment nefavorabil al pieței. În același timp, cheltuielile de investiții au ajuns la niveluri record: operarea unui gater, a unui depozit/punct de colectare sau a unei unități de procesare „nu a fost niciodată atât de costisitoare ca astăzi”, pe fondul inflației care a împins în sus costurile cu forța de muncă, utilajele, mentenanța și asigurările. Un reprezentant din industrie oferă un exemplu concret: un stivuitor ar costa acum de două până la trei ori mai mult decât în 2020. Blocaj operațional: utilaje scumpe, lichidare dificilă Un antreprenor din sudul SUA, care și-a oprit gaterul în această vară, spune că scumpirile îl descurajează să își vândă echipamentele la licitație, deoarece se așteaptă la un interes redus pentru utilaje devenite foarte scumpe. „Oficial, gaterul este doar oprit – dar asta mai ales pentru că o licitație în acest moment ar fi un coșmar”, a declarat el. Transportul devine o problemă majoră în 2026 Pe lângă costurile interne, și transportul apasă asupra lanțului de aprovizionare. În 2026, costurile de transport sunt descrise ca un obstacol semnificativ: după începutul războiului SUA–Iran , în februarie, prețurile la motorină au crescut, iar tarifele de transport intern au devenit un subiect constant în discuțiile din piață. Efectul se propagă pe toate verigile, de la transportul lemnului din pădure până la livrarea produselor finite, ceea ce reduce și mai mult spațiul de manevră al companiilor într-un moment în care prețurile la lemn sunt în scădere. [...]
Creșterea accelerată a cuprului mută atenția investitorilor de la aur spre metalele „strategice” , iar România intră în ecuație prin proiecte miniere declarate strategice la nivelul UE, potrivit Newsweek . În 2026, cuprul industrial a urcat cu 15,8% de la începutul anului și cu peste 30% în ultimele 12 luni, în timp ce aurul a scăzut pe mai multe repere: contractele futures pe aur au coborât cu 4,11% de la începutul anului și cu 4,52% în ultimele 12 luni, iar aurul „spot” (cu livrare imediată) a scăzut cu 4,89% în ultimele 12 luni și cu 4% de la începutul anului. De ce se scumpește cuprul și de ce contează economic Articolul leagă avansul cuprului de investițiile masive în inteligență artificială, modernizarea rețelelor energetice, dezvoltarea mașinilor electrice, creșterea bugetelor militare și reașezarea geopolitică a lanțurilor de aprovizionare. În acest context, accesul la cupru este tratat tot mai mult ca o chestiune de securitate națională, nu doar ca o problemă comercială. CNBC notează că analiștii sunt împărțiți în privința modului în care o eventuală corecție a investițiilor în inteligență artificială ar putea influența piața cuprului, iar cererea din sectorul tehnologic este descrisă ca fiind „practic inelastică” (adică nu scade semnificativ chiar dacă prețurile cresc), inclusiv din cauza ritmului de construire a centrelor de date. Efectul SUA: tarife, stocuri mutate și tensiuni în industrie Un factor suplimentar menționat este incertitudinea de reglementare din Washington. Recomandarea Departamentului Comerțului din SUA de a impune un tarif de 15% la importurile de cupru rafinat începând cu ianuarie 2027 ar fi determinat schimbări în volumele globale. Într-o declarație pentru CNBC, Ian Pyle (Aberdeen Investments) spune că, pe fondul potențialelor tarife vamale americane, o parte importantă din stocurile mondiale ar fi fost mutate în Statele Unite. În același timp, Mining.com este citat cu un exemplu din industrie: Aurubis, cel mai mare producător european, ar fi oferit clienților o primă record de 347 dolari pe tonă pentru livrările din 2027, pe fondul transferului unor volume către depozite americane, ceea ce ar fi lăsat alte piețe cu baze de stoc mai reduse. Prețuri record și prognoze contradictorii Newsweek arată că prețurile cuprului au atins recorduri recente: la Bursa de Metale din Londra (LME) metalul a fost tranzacționat la aproape 14.800 dolari pe tonă, iar pe Comex (New York) la 6,80 dolari pe livră. Pe termen mediu, estimările pentru 2026 ar fi urcat la aproximativ 13.500 dolari pe tonă, însă perspectivele pe termen lung diferă puternic, potrivit unei analize Mining.com: Macquarie descrie creșterea drept „marele pariu pe cupru” și prognozează surplusuri anuale de peste 700.000 de tone după 2027, invocând extinderi la mine-cheie și o posibilă încetinire în China, inclusiv o trecere către aluminiu. BMO Capital Markets și-a majorat previziunile pe termen lung cu 47%, la 16.000 dolari pe tonă, argumentând că stocurile acumulate în SUA ar reflecta mai degrabă o redistribuire geografică decât un surplus și că nivelurile ridicate indică o penurie „fundamentală”, nu o bulă speculativă. Deutsche Bank avansează cea mai agresivă prognoză: analistul Daniel Galli avertizează că SUA și China ar putea controla în curând 71% din rezervele mondiale, iar într-un astfel de scenariu cuprul ar putea deveni „complet indisponibil” pentru restul lumii până la finalul lui 2028, dacă prețurile nu urcă la 22.050 dolari pe tonă (10 dolari pe livră). Pe termen scurt, piața rămâne volatilă: Mining.com notează o scădere față de maximul ultimelor trei săptămâni, pe fondul datelor de inflație din SUA care au crescut probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Presiunea pe ofertă s-ar fi redus și după un acord preliminar pentru evitarea unei greve la mina Escondida (BHP) din Chile. România: proiecte strategice și miza materiilor prime critice În plan local, Newsweek susține că România începe să redeschidă mine, însă miza se mută de la aur către materii prime critice pentru infrastructură energetică, baterii și industrie: grafit, cupru, magneziu și pământuri rare. Potrivit Comisiei Europene, România are trei proiecte miniere declarate strategice în cadrul Critical Raw Materials Act (regulament european pentru materii prime critice): grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina, cu investiții totale estimate de peste 615 milioane de euro. Articolul mai indică: la Baia de Fier (Gorj), statul ar vrea redeschiderea minei de grafit abandonate la începutul anilor 2000; Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea globală de grafit pentru baterii ar putea crește de peste patru ori până în 2040, iar proiectul românesc ar putea primi aproape 200 de milioane de euro finanțare europeană; la Budureasa (Bihor), este pregătită exploatarea magneziului, pe fondul dependenței Europei de China pentru procesare; Curtea Europeană de Conturi este citată cu estimarea că China controlează aproximativ 97% din procesarea mondială a magneziului; la Roșia Poieni (Apuseni) se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa; la Rovina (Hunedoara), proiectul de extracție a cuprului și aurului este descris ca unul dintre cele mai mari de acest tip din UE; la Jolotca (Harghita) sunt menționate rezerve importante de pământuri rare. În ansamblu, potrivit datelor europene citate, România ar deține 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de UE, ceea ce îi poate crește relevanța economică și strategică într-un moment în care Europa încearcă să reducă dependența de importurile asiatice și să-și securizeze industria verde și de apărare. [...]
