Știri
Știri din categoria Mărfuri

Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic, conform Adevărul. În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu, are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030.
În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești.
Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE.
„Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești.
Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție.
În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina.
Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale.
Recomandate

Rodiul a trecut de 20.000 de euro pe uncie, iar prețul reflectă o piață cu ofertă rigidă și risc de șocuri. Potrivit Mediafax , metalul – mai rar decât aurul și platina – se tranzacționează la acest nivel în principal din cauza dificultății de extracție și a dependenței de câțiva producători. Rodiul (simbol chimic Rh, număr atomic 45) face parte din grupa metalelor platinei, alături de paladiu, iridiu și platină. Este descris ca fiind strălucitor, alb-argintiu și foarte rezistent la coroziune, informații atribuite de Mediafax publicației as.com. De ce contează: un metal „scump” din motive structurale, nu conjuncturale Explicația centrală pentru prețul ridicat este raritatea, dublată de modul de producție: rodiul nu se extrage direct, ci este recuperat ca subprodus în procesul de rafinare a altor metale, în special a platinei. Asta înseamnă că oferta nu poate fi crescută rapid, chiar dacă prețul urcă, iar procesul este descris ca fiind complex și costisitor. În acest context, Mediafax notează că aurul și platina „rămân mult în urmă” ca nivel de preț, în timp ce rodiul depășește 20.000 de euro pe uncie (în articol, o uncie este echivalată cu 30 de grame). Unde este produs: concentrarea geografică amplifică volatilitatea Producția este puternic concentrată: Africa de Sud și Rusia controlează împreună aproximativ 80% din producția mondială, iar Zimbabwe are, de asemenea, o prezență relevantă. Canada și SUA produc cantități mici, de regulă ca subprodus al nichelului. Mediafax indică drept surse majore trei complexe miniere: Bushveld (Africa de Sud), unde activează inclusiv Anglo American Platinum și Impala Platinum; Norilsk (Rusia), una dintre cele mai mari exploatări de nichel și metale din grupa platinei; Great Dyke (Zimbabwe), o centură minerală bogată în platină, paladiu și rodiu. Cererea: industria auto, principalul consumator Cea mai mare parte a cererii vine din industria auto, unde rodiul este folosit în catalizatoare – dispozitive care reduc emisiile poluante ale vehiculelor, transformând gazele toxice în compuși mai puțin nocivi. Metalul mai este utilizat în bijuterii (ca strat protector pentru aur alb sau argint) și are aplicații în electronică și industria chimică, datorită conductivității ridicate și rezistenței la temperaturi extreme. „Strategic și vulnerabil”: de ce prețul poate rămâne sensibil la șocuri Concluzia articolului este că rodiul este „strategic și vulnerabil” tocmai pentru că producția depinde aproape în totalitate de mineritul de platină, iar concentrarea în câteva țări îl expune la fluctuații de preț. În termeni de piață, combinația „puțini producători, ofertă limitată, cerere constantă” explică de ce rodiul rămâne cel mai scump metal menționat în material. [...]

Cererea de investiții în aur a crescut puternic în China , în condițiile în care consumul de lingouri și monede a urcat cu 46,4% în primul trimestru, în timp ce producția internă a scăzut pe fondul inspecțiilor de siguranță care au oprit temporar unele topitorii, potrivit Reuters . Datele publicate de Asociația Aurului din China arată că producția totală de aur (din materii prime interne și importate) a fost de 136,230 tone metrice în T1 2026, în scădere cu 3,3% față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât la 81,065 tone, minus 7,1% în ritm anual. Consumul: avans pe investiții, recul pe bijuterii Consumul total de aur în trimestru a ajuns la 303,292 tone, în creștere cu 4,4% față de anul anterior, însă structura cererii s-a schimbat vizibil: lingouri și monede : 202,062 tone, +46,4% ; bijuterii din aur : 84,62 tone, -37,1% . Asociația a pus creșterea cererii de investiții pe seama popularității lingourilor și monedelor ca produse de plasament și a menționat o majorare semnificativă a vânzărilor de lingouri prin canalele bancare. Producția: inspecțiile de siguranță au redus oferta pe termen scurt Pe partea de ofertă, scăderea producției a fost legată de inspecțiile de siguranță, care au determinat unele topitorii să suspende producția pentru lucrări de mentenanță, potrivit aceleiași asociații. Pentru piață, combinația dintre cerere de investiții în creștere și o producție internă mai mică poate menține presiunea pe aprovizionare, chiar dacă datele din material nu oferă o estimare pentru trimestrele următoare. [...]

Motorina Petrom a coborât sub 9 lei/litru , după o nouă rundă de ieftiniri care a repoziționat rapid liderii pieței în clasamentul prețurilor, potrivit Economedia . Mișcarea, operată marți, 16 iunie, la prânz, vine după reducerile de luni seară și arată o intensificare a competiției pe preț, cu efect direct asupra costurilor de alimentare pentru consumatori și transportatori. La stațiile Petrom, motorina standard a fost redusă de la 9,08 lei/litru la 8,98 lei/litru, devenind singurul operator care coboară sub pragul de 9 lei. OMV a aplicat o reducere similară de 10 bani, de la 9,14 lei la 9,04 lei/litru. În schimb, Socar, Lukoil și MOL au păstrat prețul de 9,14 lei/litru, iar Rompetrol a rămas la 9,10 lei/litru. Benzina: ieftiniri mai largi, dar cu un „outsider” pe scump Pe segmentul benzinei standard, Petrom a coborât prețul la 8,52 lei/litru, iar OMV la 8,58 lei/litru (ambele cu minus 10 bani față de dimineață). Lukoil și Socar s-au aliniat la 8,68 lei/litru, același nivel cu MOL (care a rămas neschimbat la 8,68 lei/litru). Rompetrol a menținut 8,78 lei/litru, rămânând la prânz cu cel mai mare preț din piață pentru benzina standard. Cum arată scăderile cumulate în mai puțin de o săptămână Economedia compară evoluția din intervalul joi dimineață, 11 iunie – marți la prânz, 16 iunie, și arată că benzina a avut cele mai ample ajustări: aproape toate rețelele, cu excepția Rompetrol, au redus cu 60 de bani/litru în cinci zile. La motorină, scăderile au fost mai mici până marți dimineață (10–15 bani), însă reducerea de la prânz a împins Petrom și OMV în fruntea ieftinirilor cumulate, cu minus 20 de bani/litru față de joi. În același interval, Rompetrol este singura rețea pe plus la motorină, cu o creștere totală de 11 bani/litru (de la 8,99 lei la 9,10 lei). Contextul imediat al acestor ajustări include și ieftinirile de luni seară, menționate de Economedia într-un material separat: Economedia . [...]

Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]

Petrom și OMV au coborât joi după-amiază prețul benzinei standard sub 9 lei , amplificând presiunea concurențială declanșată de Rompetrol , potrivit Economedia . Mișcarea împinge piața într-o nouă rundă de ajustări rapide, cu reduceri vizibile în doar 24 de ore. Benzina: trei mari rețele sub pragul de 9 lei În intervalul 10–11 iunie, Rompetrol, Petrom și OMV au ajuns sub 9,00 lei/litru la benzina standard, în timp ce restul jucătorilor au rămas peste acest nivel. Rompetrol : 9,08 lei (miercuri) → 8,88 lei (joi dimineață și joi după-amiază), -20 bani Petrom : 9,22 lei → 9,12 lei (reducere miercuri seară) → 8,92 lei (joi după-amiază), -30 bani OMV : 9,28 lei → 9,18 lei (reducere miercuri seară) → 8,98 lei (joi după-amiază), -30 bani MOL, Lukoil și Socar au redus mai puțin sau deloc și au rămas peste 9 lei: MOL la 9,13 lei, Lukoil la 9,18 lei, iar Socar la 9,28 lei (neschimbat). Motorina: doar Rompetrol sub 9 lei, restul încă peste prag La motorina standard, Rompetrol este singura companie sub 9 lei joi, la 8,99 lei, după o scădere totală de 10 bani față de miercuri. În același interval, Petrom, OMV, MOL, Lukoil și Socar au rămas peste 9 lei joi după-amiază, cu prețuri între 9,08 lei și 9,29 lei, în pofida unor reduceri de 10–20 bani (în funcție de companie). Cine a tăiat cel mai mult joi la prânz Cele mai mari scăderi directe între joi dimineață și joi după-amiază au fost la benzină: Petrom (benzină) : 9,12 lei → 8,92 lei ( -20 bani ) OMV (benzină) : 9,18 lei → 8,98 lei ( -20 bani ) Lukoil (benzină) : 9,28 lei → 9,18 lei ( -10 bani ) La motorină, Petrom și OMV au redus cu câte 10 bani, iar MOL și Lukoil cu câte 5 bani. Rompetrol și Socar nu au mai modificat prețurile joi după-amiază față de cele din prima parte a zilei. [...]

Motorina standard a ajuns la un pas de benzina standard în marile orașe , ceea ce comprimă diferența de cost pentru transportatori și șoferi într-un moment în care prețurile la pompă rămân ridicate. Potrivit Antena 3 , sâmbătă, 6 iunie, în mai multe orașe mari benzina standard se vinde la 9,53 lei/litru, iar motorina standard la 9,49 lei/litru, pe baza datelor Peco Online . În Cluj-Napoca, vineri, benzina și motorina erau deja la același preț, 9,49 lei/litru, iar stațiile din alte centre urbane „se îndreaptă către această situație”, conform aceleiași surse. Contextul invocat este războiul din Iran , care menține presiunea pe cotațiile și așteptările din piața de carburanți. Cât costă principalele tipuri de combustibil Datele citate de Antena 3 indică următoarele repere de preț: Benzină standard : 9,53 lei/litru (în unele stații din București, Timișoara, Iași și Constanța) Motorină standard : 9,49 lei/litru (în unele stații din aceleași orașe) GPL : 4,42 lei/litru (cea mai ieftină opțiune menționată) Premium (benzină și motorină) : 10 lei/litru (la unele stații din București, ambele la același preț) De ce contează apropierea de preț între benzină și motorină Pe fondul scumpirilor, Antena 3 citează o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), potrivit căreia, în martie 2026, prețurile au avut „una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii ani”, dar volumele livrate către piață au crescut puternic, mai ales la motorină. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, pune evoluția pe seama unui comportament de anticipare într-o perioadă de incertitudine: „În realitate, datele sugerează mai degrabă un comportament economic perfect raţional într-o perioadă de incertitudine, în care anticiparea unor costuri mai mari în viitor a devenit mai importantă decât nivelul efectiv al preţului din prezent.” [...]