Știri
Știri din categoria Mărfuri
Cererea de investiții în aur a crescut puternic în China, în condițiile în care consumul de lingouri și monede a urcat cu 46,4% în primul trimestru, în timp ce producția internă a scăzut pe fondul inspecțiilor de siguranță care au oprit temporar unele topitorii, potrivit Reuters.
Datele publicate de Asociația Aurului din China arată că producția totală de aur (din materii prime interne și importate) a fost de 136,230 tone metrice în T1 2026, în scădere cu 3,3% față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât la 81,065 tone, minus 7,1% în ritm anual.
Consumul total de aur în trimestru a ajuns la 303,292 tone, în creștere cu 4,4% față de anul anterior, însă structura cererii s-a schimbat vizibil:
Asociația a pus creșterea cererii de investiții pe seama popularității lingourilor și monedelor ca produse de plasament și a menționat o majorare semnificativă a vânzărilor de lingouri prin canalele bancare.
Pe partea de ofertă, scăderea producției a fost legată de inspecțiile de siguranță, care au determinat unele topitorii să suspende producția pentru lucrări de mentenanță, potrivit aceleiași asociații. Pentru piață, combinația dintre cerere de investiții în creștere și o producție internă mai mică poate menține presiunea pe aprovizionare, chiar dacă datele din material nu oferă o estimare pentru trimestrele următoare.
Recomandate
Cumpărările constante de aur ale Chinei pot stabiliza piața, chiar și când investitorii vând pe scăderi , într-un context în care șocul din energie a reaprins inflația și a schimbat așteptările privind dobânzile, potrivit Antena 3 . Banca Populară a Chinei a continuat să achiziționeze aur, extinzând la 17 luni consecutive seria de cumpărări în martie, conform Reuters, citată de publicație. Mișcarea vine după ce aurul a avut în martie cea mai abruptă scădere lunară din 2008, semn că și un activ considerat „strategic” poate fi lovit de volatilitate. Schimbarea de regim pe piață este legată de războiul din Iran, care a „dat peste cap” tiparul clasic în care aurul beneficiază automat de pe urma tensiunilor geopolitice. Scumpirea energiei a alimentat presiunile inflaționiste, iar investitorii au început să anticipeze mai puține reduceri de dobândă pe termen scurt; în acest context, economistul Jeremy Siegel apreciază că ar putea fi justificate chiar creșteri de dobândă. De ce contează: cererea băncii centrale intră în contrapondere cu vânzările din piață În mod obișnuit, aurul este cumpărat ca „refugiu” în perioade de incertitudine, însă combinația dintre inflație alimentată de energie și recalibrarea așteptărilor de dobândă a pus presiune pe metalul prețios. Antena 3 notează că această dinamică a redus valoarea rezervelor deținute de Beijing, ceea ce face cu atât mai relevant faptul că banca centrală a continuat achizițiile. Publicația trece în revistă și factorii care au susținut raliul aurului la început de 2026: cererea de „refugiu”, reducerea dependenței unor state de dolarul american, creșterea investițiilor în fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc prețul aurului (ETF-uri), cumpărări ale băncilor centrale și temeri legate de taxe vamale și războaie comerciale. Odată cu izbucnirea războiului din Iran, această narațiune și-a pierdut din forță. Unde s-a dus prețul și ce semnal văd analiștii În martie, aurul a coborât de la maxime record spre „zona de mijloc a intervalului de 4.000 de dolari”, pe fondul unei vânzări accentuate, arată materialul. Ulterior, metalul a revenit „în zona superioară a pragului de 4.700 de dolari”, pe fondul cumpărărilor Chinei, al slăbirii dolarului în anumite momente și al știrilor despre un posibil armistițiu, care au redus presiunea asupra piețelor de mărfuri. Această revenire ar putea indica începutul unui nou trend, potrivit analiștilor citați de Antena 3. Separat, publicația menționează că banca elvețiană Union Bancaire Privée a început din nou să cumpere aur, după ce vânduse o parte importantă din dețineri în perioada scăderilor asociate războiului cu Iranul. [...]
Cumpărările de aur ale băncilor centrale rămân ridicate, iar intrarea treptată a Africii poate schimba harta cererii : la nivel global, achizițiile au ajuns la aproape 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), pe fondul strategiei de diversificare a rezervelor, potrivit antena3.ro . Creșterea vine după o încetinire în ianuarie și indică faptul că băncile centrale continuă să trateze aurul ca activ de protecție în perioade de incertitudine financiară. Totuși, cererea nu este distribuită uniform: deși peste 60 de bănci centrale au cumpărat aur în ultimii ani, cea mai mare parte a cererii nete este concentrată într-un grup restrâns de cumpărători, în special din economiile emergente. Cine cumpără cel mai mult și de ce contează Analiza citată de publicație (World Gold Council) arată că Polonia s-a numărat printre cei mai activi cumpărători, cu aproximativ 80–95 de tone în 2025. China rămâne, în același timp, cel mai constant cumpărător, continuând achizițiile timp de peste 16 luni și ajungând la rezerve de peste 2.300 de tone. Kazahstanul și-a mărit constant rezervele, cu aproximativ 40–50 de tone cumpărate, în timp ce Turcia și India au alternat perioadele de cumpărare cu pauze, în funcție de condițiile interne și de piață. Această concentrare a menținut cererea globală la niveluri ridicate din 2022, cu ani în care cumpărările au depășit frecvent 1.000 de tone, înainte de o ușoară scădere în 2025 și 2026. Africa intră în joc: Uganda deschide un program intern de achiziții Ponderea Africii rămâne redusă, dar devine mai relevantă strategic. Uganda este indicată drept principalul exemplu, după lansarea unui program intern de cumpărare a aurului care vizează cel puțin 100 de kilograme (0,1 tone) în patru luni, pe o logică de utilizare a surselor locale pentru a reduce expunerea la fluctuațiile valutare și pentru a întări stabilitatea financiară. În paralel, alte state africane au abordări diferite, pe fondul presiunilor asupra monedelor naționale și al instabilității economice: Ghana și-a crescut rapid rezervele pentru a susține moneda națională (cedi); Egipt a mers pe o strategie mai prudentă, orientată spre stabilitate; Zimbabwe a testat o monedă susținută de aur, cu efect temporar de stabilizare, dar cu întrebări privind credibilitatea. În Kenya , rezervele de aur sunt încă foarte mici (0,02 tone), însă autoritățile au anunțat intenția de a începe cumpărări treptate. Publicația notează și că Kenya are rezerve valutare estimate la 12–13 miliarde de dolari (aprox. 55–60 miliarde lei), ceea ce îi oferă spațiu pentru a include aur în strategia de administrare a rezervelor. Separat, Republica Democrată Congo vizează o producție de 15 tone de aur artizanal în 2026, într-un plan de formalizare a producției miniere și de întărire a controlului statului asupra fluxurilor de aur. Ce urmează Mesajul de fond este că Africa nu intră prin cumpărări masive, ci printr-o strategie graduală, bazată pe politici interne și pe utilizarea aurului local. Dacă această tendință se consolidează, poate adăuga o sursă suplimentară de cerere într-o piață în care achizițiile băncilor centrale sunt deja susținute de un număr mic de actori foarte activi. [...]
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3% , pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii. Ce mișcă prețul: geopolitica și așteptările de dobândă Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea. Kyle Rodda, analist senior la Capital.com , a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului. Context: scădere de peste 10% de la începutul războiului Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul). Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran. Următorul reper: raportul de pe piața muncii din SUA Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale . Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie. Alte metale prețioase Argint spot: +1,6%, la 79,74 dolari/uncie Platină: +1,3%, la 2.048,08 dolari/uncie Paladiu: +1,2%, la 1.498,62 dolari/uncie [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul unui dolar mai slab , într-o mișcare alimentată și de scăderea petrolului, care a redus temerile privind inflația și menținerea dobânzilor ridicate, potrivit Reuters . La ora 04:15 GMT (07:15, ora României), aurul spot era în creștere cu 2%, la 4.647,09 dolari pe uncie (aprox. 21.600 lei), iar contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, urcau cu 2%, la 4.658 dolari pe uncie (aprox. 21.650 lei). De ce contează: combinația dolar–petrol schimbă rapid apetitul pentru aur Un dolar american mai slab face metalele cotate în dolari mai ieftine pentru cumpărătorii care folosesc alte monede, ceea ce susține cererea și prețul. În paralel, ieftinirea petrolului a temperat îngrijorările legate de inflație și, implicit, de scenariul „dobânzi mai mari pentru mai mult timp” în SUA — un context care, de regulă, apasă pe aur, deoarece dobânzile ridicate fac activele purtătoare de randament mai atractive. Context geopolitic: semnale de detensionare SUA–Iran Reuters notează că prețul aurului a fost susținut și de speranțe privind un posibil acord de pace între SUA și Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus că va pune „pe pauză” pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz , invocând progrese către un acord cu Iranul. Kelvin Wong, analist de piață la OANDA , a explicat că retragerea petrolului reflectă reducerea „primei de risc geopolitic”, după confirmarea de către SUA că încetarea focului dintre Iran rămâne în vigoare, în pofida unei ciocniri la începutul săptămânii. Tot el a avertizat că orice semne de re-escaladare ar putea declanșa marcări de profit pe aur, pe măsură ce speculatorii pe termen scurt își reduc pozițiile. Ce urmează: atenția se mută la datele din piața muncii din SUA Investitorii așteaptă publicarea datelor privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) din SUA, mai târziu în această săptămână, care ar urma să testeze dacă economia rămâne suficient de rezilientă pentru ca Rezerva Federală să își mențină politica monetară neschimbată. Pe restul complexului de metale prețioase, argintul spot a crescut cu 3,4% la 75,62 dolari pe uncie (aprox. 350 lei), platina a urcat cu 2,4% la 1.999,95 dolari (aprox. 9.300 lei), iar paladiul a avansat cu 2,6% la 1.524,59 dolari pe uncie (aprox. 7.100 lei). [...]
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
China își consolidează baza de resurse minerale, cu efect direct asupra securității aprovizionării , după ce autoritățile au raportat creșteri importante ale rezervelor și noi descoperiri în cadrul programului național de explorare, potrivit IT之家 , care citează CCTV News și Ministerul Resurselor Naturale . Datele prezentate indică faptul că, până la finalul perioadei „al 14-lea plan cincinal” („14th Five-Year Plan”), China se situează pe primul loc la nivel mondial la rezerve pentru 14 tipuri de minerale, inclusiv pământuri rare, tungsten și cositor. În plus, pentru alte 9 minerale – între care cărbune, fier și litiu – rezervele ar fi în primele patru la nivel global. Ce a adus nou programul de explorare început în 2021 Ministerul Resurselor Naturale afirmă că, de la lansarea în 2021 a noii runde a „acțiunii strategice de descoperire a zăcămintelor”, rezervele de resurse minerale au crescut semnificativ, iar capacitatea de autoasigurare a resurselor s-a îmbunătățit. Concret, au fost raportate: 398 de noi descoperiri de zăcăminte strategice de dimensiuni medii și mari (inclusiv câmpuri de petrol și gaze); progrese considerate „istorice” la explorarea pentru cupru, aur și săruri de potasiu ; o dezvoltare accelerată a explorării pentru minerale „strategice emergente”, precum litiu, heliu și cuarț de înaltă puritate . Petrol și gaze: investiții mari și noi descoperiri În paralel, petrolul și gazele au fost tratate ca prioritate în acest program, cu investiții cumulate de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 287 mld. lei , conversie orientativă). În acest interval, China ar fi descoperit 225 de câmpuri de petrol și gaze de dimensiuni medii și mari în zone precum Tarim, Ordos și Golful Bohai, inclusiv: 13 zăcăminte de petrol de ordinul „miliardului de tone”; 26 zăcăminte de gaze de ordinul „sutelor de miliarde de metri cubi”. Ministerul mai susține că explorarea s-a extins către zone mai dificile, inclusiv în adâncime și în ape adânci, menționând forajul „Shenditake 1” (primul puț științific de 10.000 m) și intrarea în producție a zăcământului offshore „Deep Sea No. 1”. Totodată, producția totală de petrol și gaze offshore ar fi depășit 90 de milioane de tone . De ce contează Pentru piețele de mărfuri, mesajul principal este că Beijingul încearcă să-și întărească securitatea resurselor – de la minerale critice pentru industrie și tehnologii avansate (pământuri rare, tungsten, litiu) până la petrol și gaze – printr-un mix de explorare accelerată și investiții susținute. IT之家 nu oferă, în materialul citat, o defalcare pe fiecare dintre cele 14 minerale sau nivelurile exacte ale rezervelor, ci doar poziționarea relativă la nivel mondial. [...]
