Știri
Știri din categoria Mărfuri
Un proiect de lege care ar permite exproprieri în interes privat ar putea debloca exploatarea aurului și cuprului de la Rovina, dar crește și riscul unor litigii costisitoare pentru stat, pe fondul unui proiect minier blocat în instanță și al presiunii de a asigura accesul la materii prime critice, potrivit Fanatik.
Proiectul vizează perimetrul Rovina (județul Hunedoara), la circa 50 km de Roșia Montană, unde compania canadiană Euro Sun Mining deține drepturile asupra zăcămintelor și susține că în subsol se află 7 milioane de uncii (circa 217 t) de aur și 1,4 miliarde de livre (cca. 635.000 t) de cupru, în categoria resurselor măsurate și indicate. La prețurile actuale, compania estimează o valoare totală de aproximativ 39 de miliarde de dolari (aprox. 179 mld. lei) pentru aur și cupru.
În forma actuală, legislația cere ca operatorul minier să dețină toate terenurile afectate de exploatare. Aici apare blocajul: din 2021, Asociația Declic (membră a rețelei Mining Watch România) a cumpărat trei suprafețe de teren „situate strategic în zona depozitului de deșeuri”, iar ONG-ul se opune proiectului.
Euro Sun Mining ar urmări o soluție legislativă care să permită exproprierea de către companii private, la „un preț de piață”, astfel încât să poată obține terenul deținut de ONG, conform informațiilor din articol.
Fanatik scrie că reprezentanți ai Euro Sun Mining și Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, s-au întâlnit pe 17 aprilie pentru a discuta un proiect care ar permite exproprieri private. Inițiativa legislativă menționată este proiectul de lege L143/2026, depus la Senat în februarie 2026 și introdus în procedură de urgență.
Într-un comunicat citat de publicație, PNL acuză că proiectul ar fi putut trece prin „adoptare tacită” și afirmă că, după intervenția senatorilor PNL, comisiile sesizate au votat raport de respingere, urmând dezbaterea în Comisia de energie și votul în plen. Sorin Grindeanu nu a răspuns întrebărilor publicației despre proiect și despre exproprierile în interes privat.
Pe lângă disputa privind avizele și terenurile, proiectul are și o componentă financiară. Euro Sun Mining a anunțat, potrivit Fanatik, un acord preliminar (20 iunie 2025) pentru o facilitate de până la 200 de milioane de dolari (aprox. 920 mil. lei) pentru proiectul Rovina Valley Copper-Gold. Ulterior, pe 10 iulie 2025, compania a comunicat acorduri de finanțare și offtake (înțelegeri de preluare a producției), inclusiv cu fondul elvețian Trafigura, care „ar putea prelua până la 100% din producția comercială timp de nouă ani”.
Publicația mai notează, citând un avocat specializat în arbitraje internaționale, că dacă mecanismul exproprierilor private ar fi aplicat, statul ar trebui apoi să permită proiectul „cu toate autorizațiile de mediu și de urbanism”, altfel România ar putea fi expusă la un proces internațional, mai ales în condițiile existenței unor acorduri de vânzare a producției. Fanatik mai scrie că foști colaboratori ai companiei susțin că Euro Sun Mining ar putea cere daune dacă proiectul nu este permis.
Un punct-cheie rămâne avizul de mediu: în aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu, document esențial pentru continuarea proiectului, pe fondul unor procese inițiate de ONG-uri de mediu. Instanța a reținut, potrivit articolului, probleme în procedura de autorizare, inclusiv evaluarea impactului și consultarea transfrontalieră.
În paralel, proiectul este plasat și în logica europeană a materiilor prime critice: Fanatik menționează că proiectul a fost selectat de Comisia Europeană pentru a beneficia de finanțări pentru exploatarea cuprului, în cadrul Critical Raw Materials Act, iar Comisia a aprobat primele 47 de proiecte strategice pe 25 martie 2025.
Din informațiile disponibile, următorul test este traseul parlamentar al proiectului L143/2026 și, separat, capacitatea proiectului Rovina de a reveni pe o bază legală după anularea avizului de mediu. În lipsa unor clarificări publice din partea companiei privind intenția de a cere despăgubiri, riscul de litigii rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate indicată de sursele citate de publicație.
Recomandate
ANAF a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova , într-un control care vizează direct respectarea reglementărilor din piața metalelor prețioase, după ce inspectorii antifraudă au descoperit topirea și vânzarea de aur sub formă de lingouri fără autorizație, potrivit Mediafax . Inspectorii au identificat aproape 12 kilograme de aur tranzacționate ilegal, iar suma confiscată reprezintă contravaloarea acestora. Pe lângă confiscare, autoritățile au aplicat amenzi totale de 105.000 de lei. Ce a găsit ANAF în controale Acțiunile de control s-au desfășurat între 12 martie și 28 aprilie 2026, cu implicarea a 14 inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Pe lângă lipsa autorizațiilor pentru comercializarea aurului sub formă de lingouri, verificările au scos la iveală și alte nereguli, inclusiv: mărfuri fără documente de proveniență; prelucrarea metalelor prețioase în lingouri, o activitate „reglementată strict de lege”, conform comunicatului instituției citat de Mediafax. Ce urmează pentru piață ANAF anunță că verificările vor continua în comerțul cu metale prețioase și în activitățile de amanet. În acest caz, pe lângă banii confiscați și amenzi, au fost confiscate și bijuterii din aur și diamante în valoare de peste 26.000 de lei. [...]
Rompetrol a inversat diferența de preț dintre sortimente, vânzând sâmbătă benzina premium cu 77 de bani sub cea standard , într-un context în care, per ansamblu, carburanții s-au scumpit în majoritatea stațiilor din România, potrivit Adevărul . La Rompetrol, benzina premium era listată la 8,21 lei/litru, în timp ce benzina standard ajungea la 8,98 lei/litru. Publicația notează că diferența dintre benzina premium vândută de Rompetrol și cea mai scumpă benzină standard din piață urcă astfel la aproape 1 leu/litru. Prețuri la benzină: standard vs premium Benzină standard (lei/litru): Petrom : 8,92 Rompetrol: 8,98 Socar: 8,99 OMV: 9,02 Mol: 9,02 Lukoil: 9,14 (vineri: 8,99) Benzină premium (lei/litru): Rompetrol: 8,21 Petrom: 9,4 OMV: 9,65 Mol: 9,65 Lukoil: 9,84 (vineri: 9,69) Motorina: scumpiri față de vineri, în mai multe rețele La motorina standard, articolul indică scumpiri „considerabile” față de vineri în mai multe lanțuri, cu exemple punctuale: Petrom la 9,73 lei/litru (de la 9,58), OMV și Mol la 9,82 (de la 9,67), iar Socar la 9,79 (de la 9,69). Rompetrol era la 9,67 lei/litru. Motorină premium (lei/litru): Petrom: 10,5 (de la 10,35) Rompetrol: 10,49 OMV: 10,64 (de la 10,49) Mol: 10,64 (de la 10,49) Lukoil: 10,76 (de la 10,61) De ce contează: semnal de piață legat de stocuri și cerere Adevărul amintește că Rompetrol a mai folosit o strategie similară și la începutul lunii precedente, când a vândut motorina premium sub prețul celei standard. Atunci, „surse avizate” au indicat drept motiv nevoia de a micșora stocurile, pe fondul reorientării unei părți dintre clienții de premium către carburanții standard. „În general, carburanții premium comercializaţi de companiile petroliere au o cotă redusă în vânzările zilnice/lunare, iar pe fondul evoluțiilor, unii dintre clienții de carburanți premium s-au reorientat către cei standard”, au precizat sursele citate. În plan operațional, publicația mai notează că, la final de septembrie 2025, rețeaua Rompetrol din România depășea 1.200 de puncte de comercializare (stații proprii, partener și mobile), iar pentru 2026 compania a anunțat extinderea cu încă 13 stații noi. [...]
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
China își consolidează baza de resurse minerale, cu efect direct asupra securității aprovizionării , după ce autoritățile au raportat creșteri importante ale rezervelor și noi descoperiri în cadrul programului național de explorare, potrivit IT之家 , care citează CCTV News și Ministerul Resurselor Naturale . Datele prezentate indică faptul că, până la finalul perioadei „al 14-lea plan cincinal” („14th Five-Year Plan”), China se situează pe primul loc la nivel mondial la rezerve pentru 14 tipuri de minerale, inclusiv pământuri rare, tungsten și cositor. În plus, pentru alte 9 minerale – între care cărbune, fier și litiu – rezervele ar fi în primele patru la nivel global. Ce a adus nou programul de explorare început în 2021 Ministerul Resurselor Naturale afirmă că, de la lansarea în 2021 a noii runde a „acțiunii strategice de descoperire a zăcămintelor”, rezervele de resurse minerale au crescut semnificativ, iar capacitatea de autoasigurare a resurselor s-a îmbunătățit. Concret, au fost raportate: 398 de noi descoperiri de zăcăminte strategice de dimensiuni medii și mari (inclusiv câmpuri de petrol și gaze); progrese considerate „istorice” la explorarea pentru cupru, aur și săruri de potasiu ; o dezvoltare accelerată a explorării pentru minerale „strategice emergente”, precum litiu, heliu și cuarț de înaltă puritate . Petrol și gaze: investiții mari și noi descoperiri În paralel, petrolul și gazele au fost tratate ca prioritate în acest program, cu investiții cumulate de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 287 mld. lei , conversie orientativă). În acest interval, China ar fi descoperit 225 de câmpuri de petrol și gaze de dimensiuni medii și mari în zone precum Tarim, Ordos și Golful Bohai, inclusiv: 13 zăcăminte de petrol de ordinul „miliardului de tone”; 26 zăcăminte de gaze de ordinul „sutelor de miliarde de metri cubi”. Ministerul mai susține că explorarea s-a extins către zone mai dificile, inclusiv în adâncime și în ape adânci, menționând forajul „Shenditake 1” (primul puț științific de 10.000 m) și intrarea în producție a zăcământului offshore „Deep Sea No. 1”. Totodată, producția totală de petrol și gaze offshore ar fi depășit 90 de milioane de tone . De ce contează Pentru piețele de mărfuri, mesajul principal este că Beijingul încearcă să-și întărească securitatea resurselor – de la minerale critice pentru industrie și tehnologii avansate (pământuri rare, tungsten, litiu) până la petrol și gaze – printr-un mix de explorare accelerată și investiții susținute. IT之家 nu oferă, în materialul citat, o defalcare pe fiecare dintre cele 14 minerale sau nivelurile exacte ale rezervelor, ci doar poziționarea relativă la nivel mondial. [...]
Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026 , cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday , pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”. În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată. Ce arată scenariul de bază: energie mai scumpă, presiune pe toate mărfurile Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează: un preț mediu al petrolului de 86 de dolari/baril (aprox. 395 lei ), în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în mai; o creștere medie a prețurilor la energie de 24% în 2026; o creștere a prețurilor generale ale mărfurilor de 16% în 2026, pe fondul energiei și îngrășămintelor, dar și al unor prețuri record la mai multe metale. Îngrășămintele, canalul prin care șocul se transmite către prețurile alimentelor Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi. În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport. Riscul macro: inflație mai mare și dobânzi în creștere, problemă pentru statele îndatorate Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice. Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei ) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari . În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8% , față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist. În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
