Știri
Știri din categoria Mărfuri
Germania ar putea reduce dependența de importurile de litiu dacă estimarea de 43 de milioane de tone echivalent carbonat de litiu (LCE) din Saxonia-Anhalt se confirmă și devine exploatabilă economic, potrivit Focus. Miza este una industrială: litiul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice, pentru stocarea energiei și pentru electronice, iar Europa caută de ani buni să-și securizeze aprovizionarea cu materii prime critice.
Resursa ar fi localizată sub Altmark, o regiune cunoscută istoric pentru producția de gaze naturale. Conform Neptune Energy, sub un vechi zăcământ de gaz s-ar afla circa 43 de milioane de tone LCE, compania invocând o evaluare independentă realizată după standardul CIM / NI 43-101. Dacă potențialul se dovedește viabil, proiectul ar putea deveni unul dintre cele mai mari din Europa.
Publicația subliniază că cifra nu înseamnă că litiul poate fi extras rapid: este vorba despre o estimare de resurse, adică o cantitate presupusă în subsol. Transformarea ei în producție efectivă depinde de tehnologie, autorizații și costuri.
„Această nouă evaluare arată potențialul mare al licențelor noastre din Saxonia-Anhalt. Astfel putem contribui important la aprovizionarea Germaniei și Europei cu materia primă critică litiu”, a declarat Andreas Scheck, directorul Neptune Energy.
Evaluarea de 43 de milioane de tone LCE a fost realizată de Sproule ERCE, iar Neptune Energy a indicat, într-o declarație către Smart Up News, că baza de resurse rămâne valabilă.
Un element operațional important este metoda propusă: litiul nu ar fi obținut prin exploatări la suprafață (cariere), ci din apă sărată de mare adâncime (saramură/„sole”), unde litiul este dizolvat. Procedura este numită Direct Lithium Extraction (DLE) – extracție directă a litiului – și, potrivit companiei, ar avea avantaje precum:
Contextul local contează: Altmark are infrastructură și experiență în foraje și conducte, deoarece acolo se extrage gaz din 1969, ceea ce ar putea reduce unele bariere de implementare față de un proiect „greenfield” (de la zero).
Neptune Energy derulează mai multe proiecte-pilot pentru a valida tehnologia. Un test cu partenerul tehnologic Lilac, încheiat în august 2025, ar fi produs carbonat de litiu „de calitate pentru baterii”, folosind un proces de schimb ionic. Din septembrie rulează un al treilea pilot, bazat pe adsorbție; compania a mai spus că din iunie va fi folosită din nou o instalație pilot temporară în Saxonia-Anhalt.
După faza pilot, planul este o instalație demonstrativă, iar apoi creșterea treptată a producției comerciale.
„Din 2030 este planificat ca producția comercială de litiu să fie crescută treptat până la 25.000 de tone LCE pe an”, a transmis Neptune Energy către Smart Up News.
Conform unor estimări anterioare citate în material, un asemenea volum ar putea acoperi material pentru aproximativ 500.000 de mașini electrice pe an, însă până la o decizie industrială rămân deschise întrebări legate de costuri, ritmul autorizărilor și funcționarea economică pe termen lung.
În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de rezultate tehnice și de aprobări. Publicația indică drept necunoscute-cheie: costul real de producție, viteza obținerii autorizațiilor și dacă metoda poate fi menținută profitabil la scară industrială. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Altmark ar putea deveni un exemplu de reconversie a unui vechi bazin de gaze într-un furnizor de materie primă critică pentru lanțul european al bateriilor.
Recomandate
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3% , pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii. Ce mișcă prețul: geopolitica și așteptările de dobândă Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea. Kyle Rodda, analist senior la Capital.com , a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului. Context: scădere de peste 10% de la începutul războiului Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul). Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran. Următorul reper: raportul de pe piața muncii din SUA Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale . Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie. Alte metale prețioase Argint spot: +1,6%, la 79,74 dolari/uncie Platină: +1,3%, la 2.048,08 dolari/uncie Paladiu: +1,2%, la 1.498,62 dolari/uncie [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul unui dolar mai slab , într-o mișcare alimentată și de scăderea petrolului, care a redus temerile privind inflația și menținerea dobânzilor ridicate, potrivit Reuters . La ora 04:15 GMT (07:15, ora României), aurul spot era în creștere cu 2%, la 4.647,09 dolari pe uncie (aprox. 21.600 lei), iar contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, urcau cu 2%, la 4.658 dolari pe uncie (aprox. 21.650 lei). De ce contează: combinația dolar–petrol schimbă rapid apetitul pentru aur Un dolar american mai slab face metalele cotate în dolari mai ieftine pentru cumpărătorii care folosesc alte monede, ceea ce susține cererea și prețul. În paralel, ieftinirea petrolului a temperat îngrijorările legate de inflație și, implicit, de scenariul „dobânzi mai mari pentru mai mult timp” în SUA — un context care, de regulă, apasă pe aur, deoarece dobânzile ridicate fac activele purtătoare de randament mai atractive. Context geopolitic: semnale de detensionare SUA–Iran Reuters notează că prețul aurului a fost susținut și de speranțe privind un posibil acord de pace între SUA și Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus că va pune „pe pauză” pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz , invocând progrese către un acord cu Iranul. Kelvin Wong, analist de piață la OANDA , a explicat că retragerea petrolului reflectă reducerea „primei de risc geopolitic”, după confirmarea de către SUA că încetarea focului dintre Iran rămâne în vigoare, în pofida unei ciocniri la începutul săptămânii. Tot el a avertizat că orice semne de re-escaladare ar putea declanșa marcări de profit pe aur, pe măsură ce speculatorii pe termen scurt își reduc pozițiile. Ce urmează: atenția se mută la datele din piața muncii din SUA Investitorii așteaptă publicarea datelor privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) din SUA, mai târziu în această săptămână, care ar urma să testeze dacă economia rămâne suficient de rezilientă pentru ca Rezerva Federală să își mențină politica monetară neschimbată. Pe restul complexului de metale prețioase, argintul spot a crescut cu 3,4% la 75,62 dolari pe uncie (aprox. 350 lei), platina a urcat cu 2,4% la 1.999,95 dolari (aprox. 9.300 lei), iar paladiul a avansat cu 2,6% la 1.524,59 dolari pe uncie (aprox. 7.100 lei). [...]
Un proiect de lege care ar permite exproprieri în interes privat ar putea debloca exploatarea aurului și cuprului de la Rovina, dar crește și riscul unor litigii costisitoare pentru stat , pe fondul unui proiect minier blocat în instanță și al presiunii de a asigura accesul la materii prime critice, potrivit Fanatik . Proiectul vizează perimetrul Rovina (județul Hunedoara), la circa 50 km de Roșia Montană, unde compania canadiană Euro Sun Mining deține drepturile asupra zăcămintelor și susține că în subsol se află 7 milioane de uncii (circa 217 t) de aur și 1,4 miliarde de livre (cca. 635.000 t) de cupru, în categoria resurselor măsurate și indicate. La prețurile actuale, compania estimează o valoare totală de aproximativ 39 de miliarde de dolari (aprox. 179 mld. lei) pentru aur și cupru. Miza: accesul la terenuri, printr-o posibilă schimbare de reglementare În forma actuală, legislația cere ca operatorul minier să dețină toate terenurile afectate de exploatare. Aici apare blocajul: din 2021, Asociația Declic (membră a rețelei Mining Watch România) a cumpărat trei suprafețe de teren „situate strategic în zona depozitului de deșeuri”, iar ONG-ul se opune proiectului. Euro Sun Mining ar urmări o soluție legislativă care să permită exproprierea de către companii private, la „un preț de piață”, astfel încât să poată obține terenul deținut de ONG, conform informațiilor din articol. Proiectul L143/2026 și contextul politic Fanatik scrie că reprezentanți ai Euro Sun Mining și Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, s-au întâlnit pe 17 aprilie pentru a discuta un proiect care ar permite exproprieri private. Inițiativa legislativă menționată este proiectul de lege L143/2026, depus la Senat în februarie 2026 și introdus în procedură de urgență. Într-un comunicat citat de publicație, PNL acuză că proiectul ar fi putut trece prin „adoptare tacită” și afirmă că, după intervenția senatorilor PNL, comisiile sesizate au votat raport de respingere, urmând dezbaterea în Comisia de energie și votul în plen. Sorin Grindeanu nu a răspuns întrebărilor publicației despre proiect și despre exproprierile în interes privat. De ce contează economic: finanțare, contracte de vânzare și risc de despăgubiri Pe lângă disputa privind avizele și terenurile, proiectul are și o componentă financiară. Euro Sun Mining a anunțat, potrivit Fanatik, un acord preliminar (20 iunie 2025) pentru o facilitate de până la 200 de milioane de dolari (aprox. 920 mil. lei) pentru proiectul Rovina Valley Copper-Gold. Ulterior, pe 10 iulie 2025, compania a comunicat acorduri de finanțare și offtake (înțelegeri de preluare a producției), inclusiv cu fondul elvețian Trafigura, care „ar putea prelua până la 100% din producția comercială timp de nouă ani”. Publicația mai notează, citând un avocat specializat în arbitraje internaționale, că dacă mecanismul exproprierilor private ar fi aplicat, statul ar trebui apoi să permită proiectul „cu toate autorizațiile de mediu și de urbanism”, altfel România ar putea fi expusă la un proces internațional, mai ales în condițiile existenței unor acorduri de vânzare a producției. Fanatik mai scrie că foști colaboratori ai companiei susțin că Euro Sun Mining ar putea cere daune dacă proiectul nu este permis. Context: proiectul a fost blocat în 2024 prin anularea avizului de mediu Un punct-cheie rămâne avizul de mediu: în aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu, document esențial pentru continuarea proiectului, pe fondul unor procese inițiate de ONG-uri de mediu. Instanța a reținut, potrivit articolului, probleme în procedura de autorizare, inclusiv evaluarea impactului și consultarea transfrontalieră. În paralel, proiectul este plasat și în logica europeană a materiilor prime critice: Fanatik menționează că proiectul a fost selectat de Comisia Europeană pentru a beneficia de finanțări pentru exploatarea cuprului, în cadrul Critical Raw Materials Act , iar Comisia a aprobat primele 47 de proiecte strategice pe 25 martie 2025. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul test este traseul parlamentar al proiectului L143/2026 și, separat, capacitatea proiectului Rovina de a reveni pe o bază legală după anularea avizului de mediu. În lipsa unor clarificări publice din partea companiei privind intenția de a cere despăgubiri, riscul de litigii rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate indicată de sursele citate de publicație. [...]
ANAF a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova , într-un control care vizează direct respectarea reglementărilor din piața metalelor prețioase, după ce inspectorii antifraudă au descoperit topirea și vânzarea de aur sub formă de lingouri fără autorizație, potrivit Mediafax . Inspectorii au identificat aproape 12 kilograme de aur tranzacționate ilegal, iar suma confiscată reprezintă contravaloarea acestora. Pe lângă confiscare, autoritățile au aplicat amenzi totale de 105.000 de lei. Ce a găsit ANAF în controale Acțiunile de control s-au desfășurat între 12 martie și 28 aprilie 2026, cu implicarea a 14 inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Pe lângă lipsa autorizațiilor pentru comercializarea aurului sub formă de lingouri, verificările au scos la iveală și alte nereguli, inclusiv: mărfuri fără documente de proveniență; prelucrarea metalelor prețioase în lingouri, o activitate „reglementată strict de lege”, conform comunicatului instituției citat de Mediafax. Ce urmează pentru piață ANAF anunță că verificările vor continua în comerțul cu metale prețioase și în activitățile de amanet. În acest caz, pe lângă banii confiscați și amenzi, au fost confiscate și bijuterii din aur și diamante în valoare de peste 26.000 de lei. [...]
Rompetrol a inversat diferența de preț dintre sortimente, vânzând sâmbătă benzina premium cu 77 de bani sub cea standard , într-un context în care, per ansamblu, carburanții s-au scumpit în majoritatea stațiilor din România, potrivit Adevărul . La Rompetrol, benzina premium era listată la 8,21 lei/litru, în timp ce benzina standard ajungea la 8,98 lei/litru. Publicația notează că diferența dintre benzina premium vândută de Rompetrol și cea mai scumpă benzină standard din piață urcă astfel la aproape 1 leu/litru. Prețuri la benzină: standard vs premium Benzină standard (lei/litru): Petrom : 8,92 Rompetrol: 8,98 Socar: 8,99 OMV: 9,02 Mol: 9,02 Lukoil: 9,14 (vineri: 8,99) Benzină premium (lei/litru): Rompetrol: 8,21 Petrom: 9,4 OMV: 9,65 Mol: 9,65 Lukoil: 9,84 (vineri: 9,69) Motorina: scumpiri față de vineri, în mai multe rețele La motorina standard, articolul indică scumpiri „considerabile” față de vineri în mai multe lanțuri, cu exemple punctuale: Petrom la 9,73 lei/litru (de la 9,58), OMV și Mol la 9,82 (de la 9,67), iar Socar la 9,79 (de la 9,69). Rompetrol era la 9,67 lei/litru. Motorină premium (lei/litru): Petrom: 10,5 (de la 10,35) Rompetrol: 10,49 OMV: 10,64 (de la 10,49) Mol: 10,64 (de la 10,49) Lukoil: 10,76 (de la 10,61) De ce contează: semnal de piață legat de stocuri și cerere Adevărul amintește că Rompetrol a mai folosit o strategie similară și la începutul lunii precedente, când a vândut motorina premium sub prețul celei standard. Atunci, „surse avizate” au indicat drept motiv nevoia de a micșora stocurile, pe fondul reorientării unei părți dintre clienții de premium către carburanții standard. „În general, carburanții premium comercializaţi de companiile petroliere au o cotă redusă în vânzările zilnice/lunare, iar pe fondul evoluțiilor, unii dintre clienții de carburanți premium s-au reorientat către cei standard”, au precizat sursele citate. În plan operațional, publicația mai notează că, la final de septembrie 2025, rețeaua Rompetrol din România depășea 1.200 de puncte de comercializare (stații proprii, partener și mobile), iar pentru 2026 compania a anunțat extinderea cu încă 13 stații noi. [...]
Aurul a coborât și se îndreaptă spre o pierdere săptămânală, pe fondul scumpirii petrolului care reaprinde temerile de inflație și împinge în sus așteptările privind dobânzi ridicate mai mult timp , potrivit Reuters . Vineri, tranzacționarea a fost subțire, deoarece piețele financiare din China și India — cei mai mari consumatori de aur — au fost închise pentru sărbători. Aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.592,99 dolari/uncie (aprox. 21.030 lei), iar pe ansamblul săptămânii era pe minus cu circa 2,4%, după ce miercuri a atins un minim al ultimei luni. Contractele futures pe aur în SUA (livrare iunie) au coborât cu 0,5%, la 4.604,50 dolari/uncie (aprox. 21.080 lei). Unghiul dominant al pieței rămâne legat de tensiunile geopolitice, care au împins petrolul în sus și au schimbat din nou balanța pentru activele sensibile la dobânzi. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, a descris mișcarea drept revenirea „narațiunii dominante” din tranzacțiile pe tema războiului: aurul în jos, petrolul în sus. Petrolul și inflația schimbă așteptările privind dobânzile Cotațiile Brent s-au menținut peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în condițiile în care eforturile de detensionare a conflictului au stagnat, iar Iranul a transmis că ar răspunde cu „lovituri lungi și dureroase” asupra pozițiilor SUA dacă Washingtonul ar relua atacurile, reiterând și revendicarea sa asupra Strâmtorii Hormuz . În SUA, inflația anuală a accelerat în martie, pe fondul scumpirii benzinei alimentate de război, ceea ce a întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea menține dobânzile neschimbate până bine în anul viitor. În paralel, marile case de brokeraj au redus treptat scenariul anterior de două tăieri de dobândă în 2026, estimările fiind acum împărțite între o relaxare modestă și lipsa oricăror tăieri, pe fondul riscurilor persistente de inflație. Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au păstrat dobânzile neschimbate joi, după decizii similare luate în această săptămână de Fed și Banca Japoniei, toate semnalând îngrijorări legate de inflație. De ce contează pentru aur Deși aurul este văzut tradițional ca protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate — folosite pentru a tempera creșterea prețurilor — tind să apese cererea pentru metalul care nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe piața altor metale prețioase, argintul spot a urcat cu 0,5%, la 73,37 dolari/uncie (aprox. 336 lei), platina a scăzut cu 0,7%, la 1.972,32 dolari/uncie (aprox. 9.030 lei), iar paladiul a coborât marginal, cu 0,1%, la 1.523 dolari/uncie (aprox. 6.970 lei). [...]
