Știri
Știri din categoria Mărfuri
Germania ar putea reduce dependența de importurile de litiu dacă estimarea de 43 de milioane de tone echivalent carbonat de litiu (LCE) din Saxonia-Anhalt se confirmă și devine exploatabilă economic, potrivit Focus. Miza este una industrială: litiul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice, pentru stocarea energiei și pentru electronice, iar Europa caută de ani buni să-și securizeze aprovizionarea cu materii prime critice.
Resursa ar fi localizată sub Altmark, o regiune cunoscută istoric pentru producția de gaze naturale. Conform Neptune Energy, sub un vechi zăcământ de gaz s-ar afla circa 43 de milioane de tone LCE, compania invocând o evaluare independentă realizată după standardul CIM / NI 43-101. Dacă potențialul se dovedește viabil, proiectul ar putea deveni unul dintre cele mai mari din Europa.
Publicația subliniază că cifra nu înseamnă că litiul poate fi extras rapid: este vorba despre o estimare de resurse, adică o cantitate presupusă în subsol. Transformarea ei în producție efectivă depinde de tehnologie, autorizații și costuri.
„Această nouă evaluare arată potențialul mare al licențelor noastre din Saxonia-Anhalt. Astfel putem contribui important la aprovizionarea Germaniei și Europei cu materia primă critică litiu”, a declarat Andreas Scheck, directorul Neptune Energy.
Evaluarea de 43 de milioane de tone LCE a fost realizată de Sproule ERCE, iar Neptune Energy a indicat, într-o declarație către Smart Up News, că baza de resurse rămâne valabilă.
Un element operațional important este metoda propusă: litiul nu ar fi obținut prin exploatări la suprafață (cariere), ci din apă sărată de mare adâncime (saramură/„sole”), unde litiul este dizolvat. Procedura este numită Direct Lithium Extraction (DLE) – extracție directă a litiului – și, potrivit companiei, ar avea avantaje precum:
Contextul local contează: Altmark are infrastructură și experiență în foraje și conducte, deoarece acolo se extrage gaz din 1969, ceea ce ar putea reduce unele bariere de implementare față de un proiect „greenfield” (de la zero).
Neptune Energy derulează mai multe proiecte-pilot pentru a valida tehnologia. Un test cu partenerul tehnologic Lilac, încheiat în august 2025, ar fi produs carbonat de litiu „de calitate pentru baterii”, folosind un proces de schimb ionic. Din septembrie rulează un al treilea pilot, bazat pe adsorbție; compania a mai spus că din iunie va fi folosită din nou o instalație pilot temporară în Saxonia-Anhalt.
După faza pilot, planul este o instalație demonstrativă, iar apoi creșterea treptată a producției comerciale.
„Din 2030 este planificat ca producția comercială de litiu să fie crescută treptat până la 25.000 de tone LCE pe an”, a transmis Neptune Energy către Smart Up News.
Conform unor estimări anterioare citate în material, un asemenea volum ar putea acoperi material pentru aproximativ 500.000 de mașini electrice pe an, însă până la o decizie industrială rămân deschise întrebări legate de costuri, ritmul autorizărilor și funcționarea economică pe termen lung.
În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de rezultate tehnice și de aprobări. Publicația indică drept necunoscute-cheie: costul real de producție, viteza obținerii autorizațiilor și dacă metoda poate fi menținută profitabil la scară industrială. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Altmark ar putea deveni un exemplu de reconversie a unui vechi bazin de gaze într-un furnizor de materie primă critică pentru lanțul european al bateriilor.
Recomandate
Noile estimări USGS indică rezerve de litiu în Apalași care ar putea reduce masiv dependența SUA de importuri , cu un potențial echivalent de înlocuire a importurilor pe 328 de ani, potrivit Focus . Miza este strategică pentru lanțurile de aprovizionare cu baterii și tehnologie, dar perspectiva exploatării deschide și o dispută de mediu. US Geological Survey (USGS) estimează zăcămintele la 2,3 milioane de tone de oxid de litiu , cu concentrarea principală în Carolina de Nord și Carolina de Sud , respectiv în Maine și New Hampshire . În prezent, SUA importă, conform USGS, mai mult de jumătate din litiul utilizat și au o singură mină activă , în Clayton Valley (Nevada), ceea ce amplifică relevanța economică și politică a noilor date. Unde sunt resursele și cât de sigure sunt estimările Distribuția regională este inegală, iar USGS subliniază că estimările au un grad de incertitudine: Apalașii de sud (în special cele două Caroline): aproximativ 1,43 milioane de tone de oxid de litiu. Apalașii de nord (mai ales Maine și New Hampshire): circa 900.000 de tone . Pentru nordul Apalașilor, USGS indică o plajă foarte largă: cu 90% certitudine ar exista cel puțin 90.000 de tone , iar cu 10% probabilitate cantitatea ar putea urca până la 7,4 milioane de tone . Cifrele prezentate sunt valori mediane. De ce contează: securitate economică, dar cu costuri de mediu Potrivit datelor citate, noile estimări oferă Washingtonului un argument pentru reducerea dependenței de China, în condițiile în care litiul este un material-cheie pentru baterii (inclusiv pentru vehicule electrice), electronice, tehnică militară, stocare de energie și aliaje pentru aviație. În același timp, „ Live Science ”, citat de publicație, avertizează că o eventuală exploatare ar putea însemna cariere la suprafață , intervenții în habitate, poluare asociată haldelor și substanțelor chimice, precum și emisii suplimentare de gaze cu efect de seră . Descoperirea devine astfel un exemplu al dilemei tranziției energetice: mai multă securitate a aprovizionării, dar și noi conflicte de mediu. Context global: rezerve concentrate, producție dominată de Australia La nivel mondial, USGS plasează cele mai mari rezerve cunoscute în Chile (9,2 milioane de tone de conținut de litiu) și Australia (8,4 milioane) , urmate de China (4,6 milioane) , apoi Argentina și SUA (câte 4,4 milioane) . La producție minieră, Australia conduce: în 2025 ar fi extras 92.000 de tone , înaintea Chinei (62.000) și Chile (56.000) . Pe lanțul de procesare și comerț, dependențele se schimbă: în 2024, la carbonat de litiu (un produs intermediar important), Chile a fost cel mai mare exportator, iar China cel mai mare importator, conform datelor de comerț ale Băncii Mondiale citate de Focus. La hidroxid de litiu (relevant pentru catodul bateriilor), China a dominat exporturile, cu Coreea de Sud și Japonia printre principalii cumpărători. În practică, impactul economic al „comorii” din Apalași depinde de pasul următor: dacă estimările se confirmă prin explorări suplimentare și dacă proiectele miniere pot trece de costuri, autorizări și opoziția legată de mediu. [...]
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
România își ține rezerva de aur neschimbată de 17 ani, în timp ce tot mai multe bănci centrale cumpără agresiv , pe fondul unei piețe care a avut atât maxime istorice, cât și corecții ample în 2025–2026, potrivit HotNews . Diferența de strategie contează pentru modul în care țările își construiesc „plasa de siguranță” financiară în perioade de volatilitate și tensiuni geopolitice. România: rezervă stabilă, fără achiziții sau vânzări Conform datelor BNR pentru aprilie 2026, România deține 103,63 tone de aur , echivalentul a 16,7% din rezervele internaționale și aproximativ 5,51 grame pe cap de locuitor . Cantitatea a rămas constantă în ultimii 17 ani , interval în care BNR nu a cumpărat și nu a vândut aur. Din rezerva totală, 61,2 tone sunt păstrate în custodie la Banca Angliei , iar restul se află în țară. La „actualul curs al aurului”, valoarea rezervei este estimată la peste 13,1 miliarde de euro (aprox. 65,5 miliarde lei). Bănci centrale în ofensivă: cine a cumpărat și de ce În 2025, mai multe state au crescut deținerile, pe fondul incertitudinii geopolitice și al repoziționării rezervelor. O analiză realizată de echipa BestBrokers, pe baza datelor Consiliului Mondial al Aurului , indică drept cei mai activi cumpărători: Polonia : + 102 tone în 2025 (creștere de 14% față de anul anterior), pe fondul incertitudinii geopolitice; în iunie 2026 ajunge la 595,647 tone , circa 29,70% din rezervele totale, urcând pe poziția 11 la nivel global (deținători oficiali). Kazahstan : + 57 tone în 2025, după vânzări nete în 2024, semnalând o revenire la aur ca activ de rezervă. Brazilia : achiziții totale de 42,8 tone în septembrie–noiembrie. China : + 26,8 tone în 2025, după +44,2 tone în 2024, ajungând la peste 2.307 tone (locul 6 global, potrivit materialului). Bulgaria : + 2,05 tone , în contextul pregătirilor pentru adoptarea euro în 2026; materialul leagă achiziția de cerințele de transfer al unei părți din rezerve către BCE. În același timp, unele state (Singapore și Uzbekistan) și-au redus deținerile pentru reechilibrarea portofoliilor și gestionarea lichidității. De ce a fost aurul atât de volatil în 2025–2026 Materialul descrie 2026 ca un an împărțit în trei etape: creștere puternică în ianuarie , corecție din februarie până în mai și tentativă de stabilizare în iunie . Aurul a atins un vârf de aproximativ 5.590 dolari/uncie la final de ianuarie, după care a urmat o inversare, pe fondul unei „aglomerări” a poziționării investitorilor. În 2025, Consiliul Mondial al Aurului indică peste 50 de maxime istorice , iar cererea de investiții a crescut cu aproximativ 84% de la an la an, susținută de intrări record în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) garantate cu aur și de achiziții de lingouri și monede. În 2026, însă, aurul a scăzut în pofida unor factori care, în mod normal, ar fi susținut activele „refugiu”, fiind influențat mai mult de inflația persistentă , dobânzi mai ridicate pe termen lung și un dolar american mai puternic . Contrastul: economii mari fără aur în rezervă HotNews notează și excepții: Canada și Norvegia raportează 0 tone de aur în rezervele oficiale, după vânzări integrale (Canada) sau aproape integrale (Norvegia). Aceste cazuri arată că, deși aurul revine în prim-plan pentru multe bănci centrale, nu există un consens global asupra rolului lui în administrarea rezervelor. Ce rămâne de urmărit În contextul în care unele bănci centrale își cresc rapid expunerea, iar prețul aurului rămâne sensibil la dobânzi, dolar și riscuri geopolitice, România rămâne, conform datelor citate, un deținător „mic, dar stabil”, cu o rezervă nemodificată de aproape două decenii. [...]
Un zăcământ de magneziu estimat la 50 de milioane de tone din Valea Dobra (județul Sibiu) ar putea reduce semnificativ dependența Europei de importurile din China, dacă proiectul minier ajunge la producție, potrivit Antena 3 . Investiția este evaluată la aproximativ 100 de milioane de euro, iar cariera ar putea deveni funcțională cel mai devreme în 2030. Miza economică este legată de statutul magneziului: metalul se află pe lista resurselor strategice și critice a Uniunii Europene , a Statelor Unite și a Chinei. În prezent, Europa „depinde masiv” de importurile din China, iar un proiect care aduce producție și procesare locală ar putea schimba echilibrul de aprovizionare pentru industrii care folosesc magneziu pe scară largă. Ce ar însemna pentru piața europeană a magneziului Conform planurilor prezentate de reprezentanții companiei de exploatare, cariera de la Valea Dobra ar putea acoperi 20% din necesarul Uniunii Europene de magneziu, cu producție și procesare realizate local, fără expunere la riscuri geopolitice, taxe vamale sau blocaje pe lanțurile de aprovizionare. Aplicațiile menționate includ: industria auto, unde magneziul este folosit pentru a ușura și a crește rezistența aluminiului sau a altor materiale; materiale plastice ignifuge (care limitează extinderea sau susținerea focului). Procesare în România și efecte fiscale locale Un element central al proiectului este că materia primă nu ar urma să fie exportată : tot ce se extrage la Valea Dobra ar urma să fie procesat la Săliște, tot în județul Sibiu. Reprezentanții proiectului susțin că astfel „toate veniturile rămân în România”, inclusiv prin taxe și impozite la bugetele locale și centrale. Calendar și parametri operaționali anunțați Proiectul este descris ca fiind deja „în fază de investiție”. Din datele prezentate: cariera ar putea fi funcțională cel mai devreme în 2030 ; exploatarea este planificată pe 20 de ani ; suprafața menționată pentru carieră este de șapte hectare pe durata exploatării; transportul minereului ar urma să se facă cu camioane electrice , pentru a reduce emisiile și praful; pe măsură ce exploatarea avansează, zonele lucrate ar urma să fie împădurite. La finalul perioadei de exploatare, planul prezentat prevede transformarea carierei într-un parc outdoor, cu trasee turistice și instalații de agrement. „Planurile de extracție și de procesare vor reprezenta 20% din necesarul Uniunii Europene de magneziu, magneziu obținut local, fără dependențe de situații geopolitice complicate, de taxe vamale sau de anumite blocaje pe lanțurile de aprovizionare.” Primarul din Rășinari, Bogdan Bucur, spune că astfel de proiecte generează inevitabil opinii pro și contra, iar discuția locală se poartă atât pe impactul asupra infrastructurii, cât și pe beneficiile pentru comunitate. Limitare importantă: materialul nu detaliază stadiul autorizărilor, structura acționariatului sau un calendar intermediar până la 2030, astfel că rămâne neclar ce etape-cheie trebuie parcurse pentru ca proiectul să intre efectiv în producție. [...]
Aurul este pe cale să încheie a treia săptămână consecutivă pe minus , pe fondul întăririi dolarului și al semnalelor mai „hawkish” (orientate spre dobânzi mai mari) venite din partea Rezervei Federale, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot a scăzut cu 0,6%, la 4.184,33 dolari uncia (aprox. 19.250 lei), iar contractele futures pe aur din SUA (livrare în august) au coborât cu 1%, la 4.202,10 dolari uncia (aprox. 19.330 lei). Pe ansamblul săptămânii, aurul spot era în scădere cu 0,9%. Dolarul puternic și așteptările de majorare a dobânzii apasă pe aur Dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimului an, ceea ce face aurul denominat în dolari mai scump pentru investitorii care cumpără în alte valute. În paralel, piețele au reevaluat rapid traiectoria dobânzilor din SUA după mesajele Fed: nouă din cei 19 factori de decizie ai băncii centrale americane cred acum că va fi nevoie de o majorare a dobânzii de politică monetară în acest an, arată proiecțiile publicate miercuri, după ce Fed a menținut dobânda neschimbată la prima ședință condusă de noul președinte, Kevin Warsh. Tranzacționarea indică acum o probabilitate de 87% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, în creștere de la 61% înainte de decizia Fed, potrivit instrumentului CME FedWatch . În mod tipic, aurul își pierde din atractivitate când dobânzile sunt ridicate, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Băncile centrale și băncile de investiții își ajustează așteptările Reuters notează că presiunile inflaționiste generate de războiul cu Iranul au determinat tot mai multe bănci centrale să majoreze costurile de împrumut sau să semnalizeze astfel de mișcări, pentru a tempera creșterea prețurilor. În acest context, Goldman Sachs a redus ținta pentru prețul aurului în decembrie la 4.900 dolari uncia (aprox. 22.540 lei), de la o estimare anterioară de 5.400 dolari, argumentând că banca nu mai anticipează o reducere a dobânzii Fed în acest an. Și celelalte metale prețioase sunt pe minus Toate metalele prețioase erau orientate spre o scădere săptămânală, iar vineri: argintul spot a scăzut cu 1,5%, la 64,83 dolari uncia (aprox. 298 lei); platina a pierdut 1,3%, la 1.674,47 dolari uncia (aprox. 7.700 lei); paladiul a coborât cu 0,8%, la 1.268,65 dolari uncia (aprox. 5.840 lei). Piețele din China continentală și Hong Kong au fost închise pentru sărbătoarea Dragon Boat Festival, potrivit Reuters. [...]
Motorina Petrom a coborât sub 9 lei/litru , după o nouă rundă de ieftiniri care a repoziționat rapid liderii pieței în clasamentul prețurilor, potrivit Economedia . Mișcarea, operată marți, 16 iunie, la prânz, vine după reducerile de luni seară și arată o intensificare a competiției pe preț, cu efect direct asupra costurilor de alimentare pentru consumatori și transportatori. La stațiile Petrom, motorina standard a fost redusă de la 9,08 lei/litru la 8,98 lei/litru, devenind singurul operator care coboară sub pragul de 9 lei. OMV a aplicat o reducere similară de 10 bani, de la 9,14 lei la 9,04 lei/litru. În schimb, Socar, Lukoil și MOL au păstrat prețul de 9,14 lei/litru, iar Rompetrol a rămas la 9,10 lei/litru. Benzina: ieftiniri mai largi, dar cu un „outsider” pe scump Pe segmentul benzinei standard, Petrom a coborât prețul la 8,52 lei/litru, iar OMV la 8,58 lei/litru (ambele cu minus 10 bani față de dimineață). Lukoil și Socar s-au aliniat la 8,68 lei/litru, același nivel cu MOL (care a rămas neschimbat la 8,68 lei/litru). Rompetrol a menținut 8,78 lei/litru, rămânând la prânz cu cel mai mare preț din piață pentru benzina standard. Cum arată scăderile cumulate în mai puțin de o săptămână Economedia compară evoluția din intervalul joi dimineață, 11 iunie – marți la prânz, 16 iunie, și arată că benzina a avut cele mai ample ajustări: aproape toate rețelele, cu excepția Rompetrol, au redus cu 60 de bani/litru în cinci zile. La motorină, scăderile au fost mai mici până marți dimineață (10–15 bani), însă reducerea de la prânz a împins Petrom și OMV în fruntea ieftinirilor cumulate, cu minus 20 de bani/litru față de joi. În același interval, Rompetrol este singura rețea pe plus la motorină, cu o creștere totală de 11 bani/litru (de la 8,99 lei la 9,10 lei). Contextul imediat al acestor ajustări include și ieftinirile de luni seară, menționate de Economedia într-un material separat: Economedia . [...]
