Știri
Știri din categoria Mărfuri
Riscurile logistice din Marea Neagră pot susține prețurile la export, dar pot crește și costurile pentru fermieri, într-un context în care grâul ucrainean se ieftinește odată cu intrarea noii recolte, potrivit unei analize publicate de Agronet.
Pe burse, mișcările au fost moderate la grâu și mai ferme la porumb și rapiță. Contractul MATIF pentru grâu cu livrare în septembrie a închis la 234,25 euro/tonă (în scădere cu 0,4% față de ședința precedentă), porumbul cu livrare în noiembrie a urcat la 251,75 euro/tonă, iar rapița (noiembrie) s-a menținut la 555,25 euro/tonă.
Piața grâului rămâne sensibilă la exporturile din Rusia și Ucraina, unde atacurile asupra infrastructurii portuare, riscul pentru nave și restricțiile de navigație pot reduce volumele care ajung efectiv pe piața internațională. În acest context, Rusia a interzis ancorarea navelor în zone neprotejate ale porturilor Azov și Kavkaz.
În paralel, SovEcon și-a redus estimarea pentru recolta rusească de grâu la 88,3 milioane de tone, pe fondul unor perspective mai slabe în sud și al reducerii suprafețelor cu grâu de primăvară.
Pentru România, limitarea exporturilor din alte state riverane poate muta cererea spre grâul livrabil prin Portul Constanța, însă aceeași dinamică poate însemna și presiune operațională mai mare pe port, transport feroviar și rutele dunărene. Agronet amintește că a prezentat anterior creșterea prețurilor DAP la Constanța, unde grâul de panificație ajunsese la aproximativ 219 euro/tonă la 21 iulie 2026, cu precizarea că acest reper nu se compară direct cu FOB, MATIF sau cu ofertele la poarta fermei.
Intrarea rapidă a noii recolte și cererea internă mai redusă au coborât prețurile grâului ucrainean. Până la 21 iulie, Ucraina recoltase 5,47 milioane de tone de cereale și leguminoase de pe 1,34 milioane de hectare (aproximativ 11% din suprafața estimată), inclusiv 2,60 milioane de tone de grâu.
În porturi, grâul de panificație a pierdut între 6 și 12 dolari/tonă într-o săptămână, până la 192–203 dolari/tonă CPT port (condiție comercială care indică livrarea până la locul convenit). Această scădere poate pune presiune pe marfa românească dacă fluxurile logistice ucrainene se normalizează; invers, o deteriorare a securității porturilor poate limita accesul grâului ucrainean la export și poate susține ofertele din Constanța.
Tunisia a cumpărat aproximativ 100.000 de tone de grâu, peste volumul inițial vizat (75.000 de tone). Cel mai ieftin lot (25.000 de tone) a fost contractat la 270 dolari/tonă C&F (marfă plus transport până la portul de destinație), iar celelalte loturi la 279,49–293,69 dolari/tonă.
Agronet notează că diferența față de licitația precedentă (4 iunie), unde nivelul minim fusese 268,16 dolari/tonă, este de 1,84 dolari/tonă pentru comparația „minim cu minim”, nu de 25 dolari/tonă. În același timp, Iordania nu a cumpărat în cadrul unei licitații pentru 120.000 de tone de grâu de panificație și ar urma să reia procedura cu termen de depunere a ofertelor la 4 august 2026.
Mesajul practic al analizei este că diferențele dintre burse, licitații și ofertele portuare pot fi mari, iar riscurile din Marea Neagră pot susține prețurile de export, dar și costurile logistice. Înainte de vânzare, fermierii sunt îndemnați să compare, între altele:
În final, pentru exploatație contează suma netă rămasă după transport, condiționare, depozitare și celelalte cheltuieli contractuale, într-o piață în care riscul geopolitic și dinamica recoltării trag simultan în direcții diferite.
Recomandate
Scumpirea petrolului devine principalul risc pentru costurile fermelor în următoarele trei luni , chiar dacă prețurile la cereale și oleaginoase au rămas, per ansamblu, fără o direcție fermă la final de iulie, potrivit unei analize Agronet . Pentru România, publicația indică intervale de preț în euro/tonă pentru august–octombrie și avertizează că energia poate susține cotațiile „nominale” fără să îmbunătățească automat marjele fermierilor. În iulie, energia „s-a desprins” de marile culturi: în timp ce grâul, porumbul și soia au închis luna aproape de nivelurile de la începutul intervalului analizat, petrolul a urcat puternic, schimbând perspectiva asupra costurilor cu motorina, transportul și procesarea. Energia: petrolul urcă, gazele naturale scad În ultimele patru săptămâni analizate (închideri din 10, 17, 24 și 31 iulie), Brent și WTI au câștigat aproximativ 18,6%, iar publicația notează că avansul a fost alimentat de riscuri asupra fluxurilor din Orientul Mijlociu și de incertitudinea privind rutele maritime. În același timp, gazele naturale au scăzut în interval. Agronet citează și un sondaj Reuters de la final de iulie, care indică pentru 2026 medii estimate de 85,22 dolari/baril pentru Brent și 80,14 dolari/baril pentru WTI, niveluri considerate suficient de ridicate pentru a menține presiune pe costurile de transport și procesare. Cereale și oleaginoase: avansul de la mijlocul lunii nu s-a menținut Pe segmentul marilor culturi, mișcarea dominantă a fost corecția de după maximele atinse în jurul datei de 24 iulie: porumbul, soia și canola au coborât într-o singură săptămână cu aproximativ 4,8%, 5,3% și, respectiv, 8,1%. Interpretarea din analiză este că „prima de risc” legată de vreme nu a putut fi păstrată în preț, iar cumpărătorii nu au confirmat o tendință generală de creștere. În același timp, raportul WASDE din iulie (USDA) este prezentat ca un factor care poate susține prețurile la corecții, dar care limitează, deocamdată, probabilitatea unei creșteri continue: stocuri mondiale de grâu estimate mai mici, dar producție majorată pentru Rusia și Ucraina; la porumb, stocuri mondiale estimate mai mici; la oleaginoase, producție mondială anticipată mai mare. Scenariul pentru România: intervale de preț și riscuri la porumb și floarea-soarelui Pentru România, Agronet pornește de la cotații oficiale UE integrate în Bursa Agronet și construiește intervale pentru august–octombrie (în euro/tonă), cu mențiunea că echivalentul în lei depinde și de cursul valutar din momentul tranzacției. Reperele și intervalele prezentate pentru următoarele trei luni includ: Grâu de panificație (media națională): 180–195 (august), 185–205 (septembrie), 190–215 (octombrie) – stabilizare, apoi ușoară revenire Orz furajer (media națională): 160–175, 165–180, 168–185 – lateral spre ușor ascendent Porumb furajer (media națională): 195–215, 185–210, 190–220 – presiune la recoltare, risc de revenire Rapiță (plecare din siloz): 455–490, 460–505, 470–520 – volatilitate, cu suport din energie și uleiuri Floarea-soarelui (plecare din siloz): 455–500, 440–490, 455–510 – scădere sezonieră, urmată de stabilizare (ultima observație disponibilă este din săptămâna 6–12 iulie) Soia (plecare din siloz): 385–415, 380–420, 390–435 – lateral, dependentă de piața mondială Publicația mai arată că, la grâu, reperul FOB Portul Constanța era de 212,34 euro/tonă, dar diferența față de media națională „nu trebuie interpretată ca o marjă accesibilă automat fermierului”, deoarece include condiții comerciale diferite, transport, calitate și costuri logistice. Riscul major de abatere față de intervalele estimate este indicat la porumb și floarea-soarelui , pe fondul secetei: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a raportat accentuarea secetei severe în vestul României, iar la nivel european prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui au fost reduse cu 6–7%. O deteriorare suplimentară a culturilor din România ar putea diminua presiunea de recoltare și ar împinge prețurile spre partea superioară a intervalelor. De ce contează: energia poate „susține” prețurile, dar nu și marjele Concluzia centrală a scenariului este că menținerea Brent aproape de 90–100 dolari/baril ar putea majora costurile cu motorina, transportul și procesarea și, implicit, ar putea susține cotațiile nominale la unele produse (în special oleaginoase și biocombustibili), fără ca acest lucru să se traducă automat într-o marjă mai bună pentru fermieri. Invers, o detensionare rapidă pe piața petrolului ar reduce costurile, dar ar putea diminua și o parte din sprijinul de preț asociat energiei. [...]
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
Depășirea pragului de 10 lei/l la benzină în toate marile rețele împinge în sus costurile de transport , într-un moment în care și motorina se apropie de 11 lei/l, potrivit Euronews . Scumpirea de sâmbătă este de 6 bani pe litru, iar efectul imediat este uniformizarea prețurilor peste nivelul psihologic de 10 lei/l în stațiile monitorizate. Petrom și câteva stații Socar erau ultimele unde benzina se mai vindea sub 10 lei/l, la 9,99 lei/l. După majorarea de astăzi, prețul a urcat la 10,05 lei/l în stațiile Petrom și Socar. În celelalte mari rețele, benzina este și mai scumpă: la OMV, Rompetrol și MOL, un litru costă 10,11 lei, conform datelor citate de Profit.ro. Cea mai ieftină benzină dintre rețelele monitorizate este la Lukoil, unde litrul este 10,03 lei. Cum s-au mișcat prețurile în ultimele două săptămâni Datele prezentate arată că, între 25 septembrie și 3 octombrie 2026, benzina s-a scumpit cu până la 12 bani/l, în funcție de rețea, iar pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate stațiile monitorizate: MOL: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Rompetrol: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l OMV: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Petrom: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Socar: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Lukoil: 9,99 lei/l → 10,03 lei/l Motorina urcă spre 11 lei/l Pe segmentul motorinei, creșterile continuă, iar prețurile se apropie de pragul de 11 lei/l: la Petrom, un litru costă 10,91 lei, la Socar 10,94 lei, iar la Lukoil 10,95 lei/l. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirii sau despre posibile măsuri, impactul imediat rămâne creșterea costurilor pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport. [...]
Transporturile de aur venezuelean ajunse în SUA rămân blocate în depozite , după ce rafinăriile americane refuză să le proceseze din cauza riscurilor de conformitate legate de posibile conexiuni cu corupția și criminalitatea, potrivit Agerpres . Situația pune sub semnul întrebării fezabilitatea comercială a importurilor și arată cât de greu se transformă un flux de marfă în metal „vandabil” pe piața americană fără documente solide de trasabilitate. Ancheta citată de Agerpres, publicată de The New York Times și preluată de EFE, descrie un lanț care pornește din minele din sudul Venezuelei și ajunge până la Casa Albă și companii de import-export din Europa. Surse anonime consultate de publicația americană susțin că, după capturarea fostului președinte venezuelean de către Washington în ianuarie, administrația Trump ar fi conectat SUA cu o industrie „încă afectată de aceeași infracționalitate” pe care președintele spunea că o combate. Potrivit relatării, deși există deja cantități de aur venezuelean ajunse în Statele Unite, transporturile – evaluate la „sute de milioane de dolari” – nu sunt procesate și rămân intacte în depozite. De ce refuză rafinăriile: reguli internaționale de „due diligence” Blocajul este legat de obligațiile de conformitate impuse de normele internaționale: rafinăriile trebuie să poată garanta că aurul nu a finanțat bande infracționale, nu este asociat cu distrugerea mediului și nu are legături cu corupția. În lipsa unor garanții credibile privind proveniența și traseul metalului, procesarea devine un risc reputațional și operațional. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, în primul mandat, Donald Trump a inclus în martie 2019 aurul venezuelean pe o „listă neagră”, invocând tocmai legături cu distrugerea mediului și practici corupte. Acordul discutat cu Minerven și rolul Trafigura În martie anul acesta, la două luni după capturarea fostului președinte al Venezuelei, oficiali ai guvernului american au negociat cu compania minieră de stat Minerven un acord de milioane de dolari pentru a vinde pe piețele americane până la o tonă de aur, evaluată la aproximativ 165 milioane de dolari (aprox. 742 milioane lei). Acordul ar presupune, potrivit relatărilor mass-media americane citate, ca Minerven să furnizeze între 650 și 1.000 de kilograme de bare de aur Dore către Trafigura, companie globală de tranzacționare și logistică specializată în metale și minerale, care ar urma să transporte aurul către rafinăriile americane. În acest stadiu, potrivit informațiilor prezentate, problema nu este transportul în sine, ci acceptarea aurului la procesare, în condițiile în care rafinăriile trebuie să demonstreze că lanțul de aprovizionare respectă cerințele de trasabilitate și integritate. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor șapte săptămâni , pe fondul aprecierii dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor de stat americane, care au redus atractivitatea metalului într-un context de inflație alimentată de scumpirea petrolului, potrivit Al Jazeera . Prețul aurului spot a scăzut luni cu 3,3%, până la 4.146,51 dolari pe uncie (aprox. 18.660 lei), cel mai redus nivel din 5 august. Și contractele futures pe aur în SUA au coborât cu 3,3%, la 4.178,40 dolari pe uncie (aprox. 18.800 lei). De ce contează: dobânzile și randamentele „mușcă” din cererea pentru aur Deși aurul este considerat, în mod tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari îi diminuează atractivitatea, deoarece investitorii se orientează către active care oferă randament (de exemplu, titluri de stat). Sherif Othman, CEO al Poise Investment Advisors, a explicat pentru Al Jazeera că impactul direct asupra populației ar fi limitat, însă investitorii expuși pe aur resimt scăderea, mai ales în condiții de inflație ridicată. În același sens, Othman a punctat că aurul nu oferă dobândă, iar când randamentele titlurilor de stat cresc, o parte din capital se retrage din aur, ceea ce apasă prețul. Context: petrol mai scump, dolar mai puternic, presiune pe metale Publicația notează că prețurile petrolului au urcat cu aproximativ 3%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins o ofertă iraniană de soluționare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . În paralel, dolarul american s-a menținut aproape de un maxim al ultimelor două luni, iar randamentele titlurilor de Trezorerie au rămas ridicate, alimentând temerile privind inflația și creând „vânt potrivnic” pentru aur. La începutul lunii, Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat că este probabilă cel puțin încă o creștere în lunile următoare. În acest context, mai mulți decidenți au avertizat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, iar dobânzile ar putea fi împinse și mai sus. Jim Wyckoff, analist la American Gold Exchange, a descris combinația dintre randamentele mai mari și dolarul puternic drept „o furtună perfectă” care împinge rapid în jos prețurile metalelor. Efect în lanț: argintul și alte metale, în scădere Scăderea nu s-a limitat la aur: argint spot: -4,7%, la 61,27 dolari/uncie (aprox. 276 lei) platină: -2,9%, la 1.726,30 dolari/uncie (aprox. 7.770 lei) paladiu: -4,4%, la 1.211,45 dolari/uncie (aprox. 5.450 lei) Pentru investitori, mesajul central al mișcării de piață este că, în perioade cu dobânzi în creștere și dolar puternic, aurul poate pierde teren chiar și atunci când inflația rămâne o preocupare majoră. [...]
