Știri
Știri din categoria Mărfuri
Riscurile logistice din Marea Neagră pot susține prețurile la export, dar pot crește și costurile pentru fermieri, într-un context în care grâul ucrainean se ieftinește odată cu intrarea noii recolte, potrivit unei analize publicate de Agronet.
Pe burse, mișcările au fost moderate la grâu și mai ferme la porumb și rapiță. Contractul MATIF pentru grâu cu livrare în septembrie a închis la 234,25 euro/tonă (în scădere cu 0,4% față de ședința precedentă), porumbul cu livrare în noiembrie a urcat la 251,75 euro/tonă, iar rapița (noiembrie) s-a menținut la 555,25 euro/tonă.
Piața grâului rămâne sensibilă la exporturile din Rusia și Ucraina, unde atacurile asupra infrastructurii portuare, riscul pentru nave și restricțiile de navigație pot reduce volumele care ajung efectiv pe piața internațională. În acest context, Rusia a interzis ancorarea navelor în zone neprotejate ale porturilor Azov și Kavkaz.
În paralel, SovEcon și-a redus estimarea pentru recolta rusească de grâu la 88,3 milioane de tone, pe fondul unor perspective mai slabe în sud și al reducerii suprafețelor cu grâu de primăvară.
Pentru România, limitarea exporturilor din alte state riverane poate muta cererea spre grâul livrabil prin Portul Constanța, însă aceeași dinamică poate însemna și presiune operațională mai mare pe port, transport feroviar și rutele dunărene. Agronet amintește că a prezentat anterior creșterea prețurilor DAP la Constanța, unde grâul de panificație ajunsese la aproximativ 219 euro/tonă la 21 iulie 2026, cu precizarea că acest reper nu se compară direct cu FOB, MATIF sau cu ofertele la poarta fermei.
Intrarea rapidă a noii recolte și cererea internă mai redusă au coborât prețurile grâului ucrainean. Până la 21 iulie, Ucraina recoltase 5,47 milioane de tone de cereale și leguminoase de pe 1,34 milioane de hectare (aproximativ 11% din suprafața estimată), inclusiv 2,60 milioane de tone de grâu.
În porturi, grâul de panificație a pierdut între 6 și 12 dolari/tonă într-o săptămână, până la 192–203 dolari/tonă CPT port (condiție comercială care indică livrarea până la locul convenit). Această scădere poate pune presiune pe marfa românească dacă fluxurile logistice ucrainene se normalizează; invers, o deteriorare a securității porturilor poate limita accesul grâului ucrainean la export și poate susține ofertele din Constanța.
Tunisia a cumpărat aproximativ 100.000 de tone de grâu, peste volumul inițial vizat (75.000 de tone). Cel mai ieftin lot (25.000 de tone) a fost contractat la 270 dolari/tonă C&F (marfă plus transport până la portul de destinație), iar celelalte loturi la 279,49–293,69 dolari/tonă.
Agronet notează că diferența față de licitația precedentă (4 iunie), unde nivelul minim fusese 268,16 dolari/tonă, este de 1,84 dolari/tonă pentru comparația „minim cu minim”, nu de 25 dolari/tonă. În același timp, Iordania nu a cumpărat în cadrul unei licitații pentru 120.000 de tone de grâu de panificație și ar urma să reia procedura cu termen de depunere a ofertelor la 4 august 2026.
Mesajul practic al analizei este că diferențele dintre burse, licitații și ofertele portuare pot fi mari, iar riscurile din Marea Neagră pot susține prețurile de export, dar și costurile logistice. Înainte de vânzare, fermierii sunt îndemnați să compare, între altele:
În final, pentru exploatație contează suma netă rămasă după transport, condiționare, depozitare și celelalte cheltuieli contractuale, într-o piață în care riscul geopolitic și dinamica recoltării trag simultan în direcții diferite.
Recomandate
Scumpirea petrolului devine principalul risc pentru costurile fermelor în următoarele trei luni , chiar dacă prețurile la cereale și oleaginoase au rămas, per ansamblu, fără o direcție fermă la final de iulie, potrivit unei analize Agronet . Pentru România, publicația indică intervale de preț în euro/tonă pentru august–octombrie și avertizează că energia poate susține cotațiile „nominale” fără să îmbunătățească automat marjele fermierilor. În iulie, energia „s-a desprins” de marile culturi: în timp ce grâul, porumbul și soia au închis luna aproape de nivelurile de la începutul intervalului analizat, petrolul a urcat puternic, schimbând perspectiva asupra costurilor cu motorina, transportul și procesarea. Energia: petrolul urcă, gazele naturale scad În ultimele patru săptămâni analizate (închideri din 10, 17, 24 și 31 iulie), Brent și WTI au câștigat aproximativ 18,6%, iar publicația notează că avansul a fost alimentat de riscuri asupra fluxurilor din Orientul Mijlociu și de incertitudinea privind rutele maritime. În același timp, gazele naturale au scăzut în interval. Agronet citează și un sondaj Reuters de la final de iulie, care indică pentru 2026 medii estimate de 85,22 dolari/baril pentru Brent și 80,14 dolari/baril pentru WTI, niveluri considerate suficient de ridicate pentru a menține presiune pe costurile de transport și procesare. Cereale și oleaginoase: avansul de la mijlocul lunii nu s-a menținut Pe segmentul marilor culturi, mișcarea dominantă a fost corecția de după maximele atinse în jurul datei de 24 iulie: porumbul, soia și canola au coborât într-o singură săptămână cu aproximativ 4,8%, 5,3% și, respectiv, 8,1%. Interpretarea din analiză este că „prima de risc” legată de vreme nu a putut fi păstrată în preț, iar cumpărătorii nu au confirmat o tendință generală de creștere. În același timp, raportul WASDE din iulie (USDA) este prezentat ca un factor care poate susține prețurile la corecții, dar care limitează, deocamdată, probabilitatea unei creșteri continue: stocuri mondiale de grâu estimate mai mici, dar producție majorată pentru Rusia și Ucraina; la porumb, stocuri mondiale estimate mai mici; la oleaginoase, producție mondială anticipată mai mare. Scenariul pentru România: intervale de preț și riscuri la porumb și floarea-soarelui Pentru România, Agronet pornește de la cotații oficiale UE integrate în Bursa Agronet și construiește intervale pentru august–octombrie (în euro/tonă), cu mențiunea că echivalentul în lei depinde și de cursul valutar din momentul tranzacției. Reperele și intervalele prezentate pentru următoarele trei luni includ: Grâu de panificație (media națională): 180–195 (august), 185–205 (septembrie), 190–215 (octombrie) – stabilizare, apoi ușoară revenire Orz furajer (media națională): 160–175, 165–180, 168–185 – lateral spre ușor ascendent Porumb furajer (media națională): 195–215, 185–210, 190–220 – presiune la recoltare, risc de revenire Rapiță (plecare din siloz): 455–490, 460–505, 470–520 – volatilitate, cu suport din energie și uleiuri Floarea-soarelui (plecare din siloz): 455–500, 440–490, 455–510 – scădere sezonieră, urmată de stabilizare (ultima observație disponibilă este din săptămâna 6–12 iulie) Soia (plecare din siloz): 385–415, 380–420, 390–435 – lateral, dependentă de piața mondială Publicația mai arată că, la grâu, reperul FOB Portul Constanța era de 212,34 euro/tonă, dar diferența față de media națională „nu trebuie interpretată ca o marjă accesibilă automat fermierului”, deoarece include condiții comerciale diferite, transport, calitate și costuri logistice. Riscul major de abatere față de intervalele estimate este indicat la porumb și floarea-soarelui , pe fondul secetei: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a raportat accentuarea secetei severe în vestul României, iar la nivel european prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui au fost reduse cu 6–7%. O deteriorare suplimentară a culturilor din România ar putea diminua presiunea de recoltare și ar împinge prețurile spre partea superioară a intervalelor. De ce contează: energia poate „susține” prețurile, dar nu și marjele Concluzia centrală a scenariului este că menținerea Brent aproape de 90–100 dolari/baril ar putea majora costurile cu motorina, transportul și procesarea și, implicit, ar putea susține cotațiile nominale la unele produse (în special oleaginoase și biocombustibili), fără ca acest lucru să se traducă automat într-o marjă mai bună pentru fermieri. Invers, o detensionare rapidă pe piața petrolului ar reduce costurile, dar ar putea diminua și o parte din sprijinul de preț asociat energiei. [...]
Creșterea accelerată a cuprului mută atenția investitorilor de la aur spre metalele „strategice” , iar România intră în ecuație prin proiecte miniere declarate strategice la nivelul UE, potrivit Newsweek . În 2026, cuprul industrial a urcat cu 15,8% de la începutul anului și cu peste 30% în ultimele 12 luni, în timp ce aurul a scăzut pe mai multe repere: contractele futures pe aur au coborât cu 4,11% de la începutul anului și cu 4,52% în ultimele 12 luni, iar aurul „spot” (cu livrare imediată) a scăzut cu 4,89% în ultimele 12 luni și cu 4% de la începutul anului. De ce se scumpește cuprul și de ce contează economic Articolul leagă avansul cuprului de investițiile masive în inteligență artificială, modernizarea rețelelor energetice, dezvoltarea mașinilor electrice, creșterea bugetelor militare și reașezarea geopolitică a lanțurilor de aprovizionare. În acest context, accesul la cupru este tratat tot mai mult ca o chestiune de securitate națională, nu doar ca o problemă comercială. CNBC notează că analiștii sunt împărțiți în privința modului în care o eventuală corecție a investițiilor în inteligență artificială ar putea influența piața cuprului, iar cererea din sectorul tehnologic este descrisă ca fiind „practic inelastică” (adică nu scade semnificativ chiar dacă prețurile cresc), inclusiv din cauza ritmului de construire a centrelor de date. Efectul SUA: tarife, stocuri mutate și tensiuni în industrie Un factor suplimentar menționat este incertitudinea de reglementare din Washington. Recomandarea Departamentului Comerțului din SUA de a impune un tarif de 15% la importurile de cupru rafinat începând cu ianuarie 2027 ar fi determinat schimbări în volumele globale. Într-o declarație pentru CNBC, Ian Pyle (Aberdeen Investments) spune că, pe fondul potențialelor tarife vamale americane, o parte importantă din stocurile mondiale ar fi fost mutate în Statele Unite. În același timp, Mining.com este citat cu un exemplu din industrie: Aurubis, cel mai mare producător european, ar fi oferit clienților o primă record de 347 dolari pe tonă pentru livrările din 2027, pe fondul transferului unor volume către depozite americane, ceea ce ar fi lăsat alte piețe cu baze de stoc mai reduse. Prețuri record și prognoze contradictorii Newsweek arată că prețurile cuprului au atins recorduri recente: la Bursa de Metale din Londra (LME) metalul a fost tranzacționat la aproape 14.800 dolari pe tonă, iar pe Comex (New York) la 6,80 dolari pe livră. Pe termen mediu, estimările pentru 2026 ar fi urcat la aproximativ 13.500 dolari pe tonă, însă perspectivele pe termen lung diferă puternic, potrivit unei analize Mining.com: Macquarie descrie creșterea drept „marele pariu pe cupru” și prognozează surplusuri anuale de peste 700.000 de tone după 2027, invocând extinderi la mine-cheie și o posibilă încetinire în China, inclusiv o trecere către aluminiu. BMO Capital Markets și-a majorat previziunile pe termen lung cu 47%, la 16.000 dolari pe tonă, argumentând că stocurile acumulate în SUA ar reflecta mai degrabă o redistribuire geografică decât un surplus și că nivelurile ridicate indică o penurie „fundamentală”, nu o bulă speculativă. Deutsche Bank avansează cea mai agresivă prognoză: analistul Daniel Galli avertizează că SUA și China ar putea controla în curând 71% din rezervele mondiale, iar într-un astfel de scenariu cuprul ar putea deveni „complet indisponibil” pentru restul lumii până la finalul lui 2028, dacă prețurile nu urcă la 22.050 dolari pe tonă (10 dolari pe livră). Pe termen scurt, piața rămâne volatilă: Mining.com notează o scădere față de maximul ultimelor trei săptămâni, pe fondul datelor de inflație din SUA care au crescut probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală. Presiunea pe ofertă s-ar fi redus și după un acord preliminar pentru evitarea unei greve la mina Escondida (BHP) din Chile. România: proiecte strategice și miza materiilor prime critice În plan local, Newsweek susține că România începe să redeschidă mine, însă miza se mută de la aur către materii prime critice pentru infrastructură energetică, baterii și industrie: grafit, cupru, magneziu și pământuri rare. Potrivit Comisiei Europene, România are trei proiecte miniere declarate strategice în cadrul Critical Raw Materials Act (regulament european pentru materii prime critice): grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina, cu investiții totale estimate de peste 615 milioane de euro. Articolul mai indică: la Baia de Fier (Gorj), statul ar vrea redeschiderea minei de grafit abandonate la începutul anilor 2000; Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea globală de grafit pentru baterii ar putea crește de peste patru ori până în 2040, iar proiectul românesc ar putea primi aproape 200 de milioane de euro finanțare europeană; la Budureasa (Bihor), este pregătită exploatarea magneziului, pe fondul dependenței Europei de China pentru procesare; Curtea Europeană de Conturi este citată cu estimarea că China controlează aproximativ 97% din procesarea mondială a magneziului; la Roșia Poieni (Apuseni) se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa; la Rovina (Hunedoara), proiectul de extracție a cuprului și aurului este descris ca unul dintre cele mai mari de acest tip din UE; la Jolotca (Harghita) sunt menționate rezerve importante de pământuri rare. În ansamblu, potrivit datelor europene citate, România ar deține 16 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de UE, ceea ce îi poate crește relevanța economică și strategică într-un moment în care Europa încearcă să reducă dependența de importurile asiatice și să-și securizeze industria verde și de apărare. [...]
Un zăcământ de cupru și aur din deșertul Nevada ar putea susține decenii de exploatare , cu implicații directe pentru oferta de cupru – metal-cheie pentru electrificare – dacă proiectul trece de etapele de studii și autorizare, potrivit Antena 3 . Descoperirea descrisă ca o masă vastă de rocă bogată în metale a fost confirmată după ani de cartografiere, urmați de luni de foraje, analize de laborator și verificări succesive. Conform materialului, sub straturile de tuf și pietriș erodat se află un sistem de intruziuni de porfir (roci asociate frecvent cu mineralizații de cupru), care a generat un zăcământ „hibrid”: cupru ca metal principal și aur ca element asociat. De ce contează economic: cuprul, metalul tranziției energetice Articolul plasează miza în rolul cuprului în electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, motoare avansate și infrastructura centrelor de date. În acest context, un zăcământ cu „volum continuu” și durată lungă de viață ar putea reduce riscurile din lanțul de aprovizionare, printr-o sursă internă (SUA) de materie primă. „Amploarea este cea care uimește. Nu este vorba de cele mai ridicate conținuturi, ci de un volum continuu care garantează decenii de exploatare”, a declarat Eric Mason, consultant în planificarea exploatărilor miniere. Evaluările inițiale indică, potrivit sursei, o resursă „de miliarde de dolari”, fără a fi oferită o cifră exactă. Totodată, minereul ar fi la adâncimi exploatabile, suficient de aproape pentru a permite proiectarea unor cariere la suprafață, dar destul de adânc încât „amprenta inițială” să rămână sub control. Ce urmează: studii, capital și testul autorizațiilor Materialul descrie următoarea etapă ca o „cascadă” de studii – actualizări ale resurselor, compromisuri inginerești, modele hidrologice și studii privind resursele culturale – care ar urma să reducă incertitudinile și să contureze fezabilitatea proiectului. În paralel, sunt anticipate nevoi mari de infrastructură: drumuri, fabrici de procesare, sisteme de tratare a apei și utilaje grele adaptate condițiilor din deșert. La nivel local, o firmă regională de logistică spune că se pregătește pentru o posibilă accelerare a activității. „Se simte cum ritmul accelerează. Dacă lucrurile vor evolua în acest sens, vom angaja și instrui personalul cât mai repede posibil”, a spus Carla Nunez, care conduce o firmă regională de logistică. Riscuri operaționale și de mediu: apă, comunități, „licența socială” Antena 3 notează că orice dezvoltare va fi analizată atent, inclusiv din perspectiva resurselor de apă, a impactului asupra mediului și a comunităților locale. În text este menționată ideea că proiectele miniere moderne depind de autorizații, încrederea comunității și monitorizare transparentă, iar operatorii pot apela la tehnologii precum sortarea avansată a minereului, dinamitarea de precizie și dispecerizarea ghidată de inteligența artificială pentru a reduce deșeurile și consumul. „Dorim un proces responsabil, nu o accelerare cu orice preț. Arătați planul privind apa, arătați măsurile de atenuare a impactului și mențineți comunitatea la masă”, a declarat Dana Lopez, activistă locală pentru mediu. În lipsa unor date publice detaliate despre dimensiunea resursei și calendarul proiectului, miza rămâne, deocamdată, la nivel de potențial: un activ de cupru și aur evaluat preliminar la „miliarde de dolari”, care ar putea intra într-un traseu lung de validare tehnică, finanțare și autorizare înainte de orice producție efectivă. [...]
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
Depășirea pragului de 10 lei/l la benzină în toate marile rețele împinge în sus costurile de transport , într-un moment în care și motorina se apropie de 11 lei/l, potrivit Euronews . Scumpirea de sâmbătă este de 6 bani pe litru, iar efectul imediat este uniformizarea prețurilor peste nivelul psihologic de 10 lei/l în stațiile monitorizate. Petrom și câteva stații Socar erau ultimele unde benzina se mai vindea sub 10 lei/l, la 9,99 lei/l. După majorarea de astăzi, prețul a urcat la 10,05 lei/l în stațiile Petrom și Socar. În celelalte mari rețele, benzina este și mai scumpă: la OMV, Rompetrol și MOL, un litru costă 10,11 lei, conform datelor citate de Profit.ro. Cea mai ieftină benzină dintre rețelele monitorizate este la Lukoil, unde litrul este 10,03 lei. Cum s-au mișcat prețurile în ultimele două săptămâni Datele prezentate arată că, între 25 septembrie și 3 octombrie 2026, benzina s-a scumpit cu până la 12 bani/l, în funcție de rețea, iar pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate stațiile monitorizate: MOL: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Rompetrol: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l OMV: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Petrom: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Socar: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Lukoil: 9,99 lei/l → 10,03 lei/l Motorina urcă spre 11 lei/l Pe segmentul motorinei, creșterile continuă, iar prețurile se apropie de pragul de 11 lei/l: la Petrom, un litru costă 10,91 lei, la Socar 10,94 lei, iar la Lukoil 10,95 lei/l. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirii sau despre posibile măsuri, impactul imediat rămâne creșterea costurilor pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport. [...]
