Știri
Știri din categoria Mărfuri
Riscurile logistice din Marea Neagră pot susține prețurile la export, dar pot crește și costurile pentru fermieri, într-un context în care grâul ucrainean se ieftinește odată cu intrarea noii recolte, potrivit unei analize publicate de Agronet.
Pe burse, mișcările au fost moderate la grâu și mai ferme la porumb și rapiță. Contractul MATIF pentru grâu cu livrare în septembrie a închis la 234,25 euro/tonă (în scădere cu 0,4% față de ședința precedentă), porumbul cu livrare în noiembrie a urcat la 251,75 euro/tonă, iar rapița (noiembrie) s-a menținut la 555,25 euro/tonă.
Piața grâului rămâne sensibilă la exporturile din Rusia și Ucraina, unde atacurile asupra infrastructurii portuare, riscul pentru nave și restricțiile de navigație pot reduce volumele care ajung efectiv pe piața internațională. În acest context, Rusia a interzis ancorarea navelor în zone neprotejate ale porturilor Azov și Kavkaz.
În paralel, SovEcon și-a redus estimarea pentru recolta rusească de grâu la 88,3 milioane de tone, pe fondul unor perspective mai slabe în sud și al reducerii suprafețelor cu grâu de primăvară.
Pentru România, limitarea exporturilor din alte state riverane poate muta cererea spre grâul livrabil prin Portul Constanța, însă aceeași dinamică poate însemna și presiune operațională mai mare pe port, transport feroviar și rutele dunărene. Agronet amintește că a prezentat anterior creșterea prețurilor DAP la Constanța, unde grâul de panificație ajunsese la aproximativ 219 euro/tonă la 21 iulie 2026, cu precizarea că acest reper nu se compară direct cu FOB, MATIF sau cu ofertele la poarta fermei.
Intrarea rapidă a noii recolte și cererea internă mai redusă au coborât prețurile grâului ucrainean. Până la 21 iulie, Ucraina recoltase 5,47 milioane de tone de cereale și leguminoase de pe 1,34 milioane de hectare (aproximativ 11% din suprafața estimată), inclusiv 2,60 milioane de tone de grâu.
În porturi, grâul de panificație a pierdut între 6 și 12 dolari/tonă într-o săptămână, până la 192–203 dolari/tonă CPT port (condiție comercială care indică livrarea până la locul convenit). Această scădere poate pune presiune pe marfa românească dacă fluxurile logistice ucrainene se normalizează; invers, o deteriorare a securității porturilor poate limita accesul grâului ucrainean la export și poate susține ofertele din Constanța.
Tunisia a cumpărat aproximativ 100.000 de tone de grâu, peste volumul inițial vizat (75.000 de tone). Cel mai ieftin lot (25.000 de tone) a fost contractat la 270 dolari/tonă C&F (marfă plus transport până la portul de destinație), iar celelalte loturi la 279,49–293,69 dolari/tonă.
Agronet notează că diferența față de licitația precedentă (4 iunie), unde nivelul minim fusese 268,16 dolari/tonă, este de 1,84 dolari/tonă pentru comparația „minim cu minim”, nu de 25 dolari/tonă. În același timp, Iordania nu a cumpărat în cadrul unei licitații pentru 120.000 de tone de grâu de panificație și ar urma să reia procedura cu termen de depunere a ofertelor la 4 august 2026.
Mesajul practic al analizei este că diferențele dintre burse, licitații și ofertele portuare pot fi mari, iar riscurile din Marea Neagră pot susține prețurile de export, dar și costurile logistice. Înainte de vânzare, fermierii sunt îndemnați să compare, între altele:
În final, pentru exploatație contează suma netă rămasă după transport, condiționare, depozitare și celelalte cheltuieli contractuale, într-o piață în care riscul geopolitic și dinamica recoltării trag simultan în direcții diferite.
Recomandate
Scumpirea petrolului devine principalul risc pentru costurile fermelor în următoarele trei luni , chiar dacă prețurile la cereale și oleaginoase au rămas, per ansamblu, fără o direcție fermă la final de iulie, potrivit unei analize Agronet . Pentru România, publicația indică intervale de preț în euro/tonă pentru august–octombrie și avertizează că energia poate susține cotațiile „nominale” fără să îmbunătățească automat marjele fermierilor. În iulie, energia „s-a desprins” de marile culturi: în timp ce grâul, porumbul și soia au închis luna aproape de nivelurile de la începutul intervalului analizat, petrolul a urcat puternic, schimbând perspectiva asupra costurilor cu motorina, transportul și procesarea. Energia: petrolul urcă, gazele naturale scad În ultimele patru săptămâni analizate (închideri din 10, 17, 24 și 31 iulie), Brent și WTI au câștigat aproximativ 18,6%, iar publicația notează că avansul a fost alimentat de riscuri asupra fluxurilor din Orientul Mijlociu și de incertitudinea privind rutele maritime. În același timp, gazele naturale au scăzut în interval. Agronet citează și un sondaj Reuters de la final de iulie, care indică pentru 2026 medii estimate de 85,22 dolari/baril pentru Brent și 80,14 dolari/baril pentru WTI, niveluri considerate suficient de ridicate pentru a menține presiune pe costurile de transport și procesare. Cereale și oleaginoase: avansul de la mijlocul lunii nu s-a menținut Pe segmentul marilor culturi, mișcarea dominantă a fost corecția de după maximele atinse în jurul datei de 24 iulie: porumbul, soia și canola au coborât într-o singură săptămână cu aproximativ 4,8%, 5,3% și, respectiv, 8,1%. Interpretarea din analiză este că „prima de risc” legată de vreme nu a putut fi păstrată în preț, iar cumpărătorii nu au confirmat o tendință generală de creștere. În același timp, raportul WASDE din iulie (USDA) este prezentat ca un factor care poate susține prețurile la corecții, dar care limitează, deocamdată, probabilitatea unei creșteri continue: stocuri mondiale de grâu estimate mai mici, dar producție majorată pentru Rusia și Ucraina; la porumb, stocuri mondiale estimate mai mici; la oleaginoase, producție mondială anticipată mai mare. Scenariul pentru România: intervale de preț și riscuri la porumb și floarea-soarelui Pentru România, Agronet pornește de la cotații oficiale UE integrate în Bursa Agronet și construiește intervale pentru august–octombrie (în euro/tonă), cu mențiunea că echivalentul în lei depinde și de cursul valutar din momentul tranzacției. Reperele și intervalele prezentate pentru următoarele trei luni includ: Grâu de panificație (media națională): 180–195 (august), 185–205 (septembrie), 190–215 (octombrie) – stabilizare, apoi ușoară revenire Orz furajer (media națională): 160–175, 165–180, 168–185 – lateral spre ușor ascendent Porumb furajer (media națională): 195–215, 185–210, 190–220 – presiune la recoltare, risc de revenire Rapiță (plecare din siloz): 455–490, 460–505, 470–520 – volatilitate, cu suport din energie și uleiuri Floarea-soarelui (plecare din siloz): 455–500, 440–490, 455–510 – scădere sezonieră, urmată de stabilizare (ultima observație disponibilă este din săptămâna 6–12 iulie) Soia (plecare din siloz): 385–415, 380–420, 390–435 – lateral, dependentă de piața mondială Publicația mai arată că, la grâu, reperul FOB Portul Constanța era de 212,34 euro/tonă, dar diferența față de media națională „nu trebuie interpretată ca o marjă accesibilă automat fermierului”, deoarece include condiții comerciale diferite, transport, calitate și costuri logistice. Riscul major de abatere față de intervalele estimate este indicat la porumb și floarea-soarelui , pe fondul secetei: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a raportat accentuarea secetei severe în vestul României, iar la nivel european prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui au fost reduse cu 6–7%. O deteriorare suplimentară a culturilor din România ar putea diminua presiunea de recoltare și ar împinge prețurile spre partea superioară a intervalelor. De ce contează: energia poate „susține” prețurile, dar nu și marjele Concluzia centrală a scenariului este că menținerea Brent aproape de 90–100 dolari/baril ar putea majora costurile cu motorina, transportul și procesarea și, implicit, ar putea susține cotațiile nominale la unele produse (în special oleaginoase și biocombustibili), fără ca acest lucru să se traducă automat într-o marjă mai bună pentru fermieri. Invers, o detensionare rapidă pe piața petrolului ar reduce costurile, dar ar putea diminua și o parte din sprijinul de preț asociat energiei. [...]
Cotația BNR pentru aur a coborât sub 641 lei/gram , semnalând o corecție ușoară care, cumulată pe câteva ședințe, mută reperul de evaluare pentru economii și investiții în lei. Potrivit Adevărul , marți, 8 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 640,2108 lei pentru un gram de aur fin. Cotația este în scădere cu 0,3413 lei față de ziua precedentă, când gramul de aur era cotat la 640,5521 lei. Față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară, reculul este mai vizibil: pe 4 septembrie, BNR evalua gramul de aur la 649,5183 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 9,3075 lei. Evoluția recentă: scădere în trei ședințe consecutive În ultimele ședințe menționate, cotația BNR a avut o traiectorie descendentă: 4 septembrie: 649,5183 lei/gram 7 septembrie: 640,5521 lei/gram 8 septembrie: 640,2108 lei/gram Unde se află aurul față de extremele din 2026 Pentru context, BNR indică și reperele anului: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie 2026) minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie 2026) De ce contează pentru investitori și pentru cei care economisesc Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Nivelul poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar . În același timp, acest reper nu este un preț unic de tranzacționare : prețul efectiv de cumpărare sau vânzare pentru persoane fizice poate diferi, în funcție de comerciant, forma aurului (lingouri, monede etc.) și condițiile operațiunii. [...]
Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]
Cotația BNR a aurului a urcat cu 4,84 lei/gram într-o singură zi , semnalând o accelerare a scumpirii metalului prețios la final de săptămână, potrivit Adevărul . Vineri, 4 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 649,5183 lei pentru un gram de aur, față de 644,6814 lei în ședința precedentă. Creșterea zilnică este de 4,8369 lei/gram, iar față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară (28 august), avansul ajunge la 20,4149 lei: atunci, gramul de aur era evaluat de BNR la 629,1034 lei. Ritmul scumpirii din ultimele ședințe În ședințele recente, evoluția a fost ascendentă, cu o urcare de la 629,1034 lei (28 august) la 644,6814 lei (3 septembrie) și apoi la 649,5183 lei (4 septembrie). Practic, în mai puțin de o săptămână de cotații, aurul a câștigat peste 20 de lei/gram, ceea ce contează pentru cei care folosesc aurul ca reper pentru economii sau investiții. Unde se află față de maximele și minimele din 2026 BNR indică pentru 2026: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie); minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie). La nivelul de 649,5183 lei, gramul de aur este cu 163,8781 lei sub maximul anual și cu 60,7812 lei peste minimul din 2026. Ce măsoară, de fapt, cotația BNR și ce nu măsoară Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Aceasta poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar. În același timp, cotația BNR nu este același lucru cu prețul efectiv la care o persoană fizică poate cumpăra sau vinde aur, care poate diferi în funcție de comerciant, forma aurului tranzacționat și condițiile operațiunii. Pentru context despre diferența dintre cotație și prețul efectiv din piață, publicația trimite la explicațiile din materialul dedicat „prețului la care aurul poate fi cumpărat sau vândut”. [...]
Prețurile la pompă rămân ridicate, cu motorina peste 10 lei/litru , chiar dacă joi, 27 august, nu se văd mișcări importante față de zilele precedente, potrivit Adevărul . Cele mai mici tarife raportate sunt 9,48 lei/litru la benzină standard (o stație Socar din județul Sălaj) și 10,09 lei/litru la motorină standard (o stație DHR din Cluj-Napoca). Unde sunt minimele la motorină și cât costă GPL-ul Motorina standard continuă să coste peste 10 lei/litru, iar printre orașele cu cele mai mici prețuri se numără, conform datelor Peco Online : Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru La GPL, prețurile sunt în intervalul 4,59–4,62 lei/litru, cu minimul de 4,59 lei/litru în Cluj-Napoca. Context: scumpiri puternice în ultimii ani Datele prezentate de Peco Online arată o creștere accelerată a mediilor anuale în ultimii cinci ani. În 2021, benzina era în medie 5,69 lei/litru, iar motorina 5,65 lei/litru; în 2026, mediile au urcat la 8,62 lei/litru pentru benzină și 9,12 lei/litru pentru motorină. Pentru GPL, media a crescut de la aproximativ 3 lei/litru (2021) la 4,25 lei/litru (2026). Plafonarea adaosului: operatorii, în general în limite, dar cu verificări în curs Pe partea de reglementare, Consiliul Concurenței spune că principalii operatori au respectat, în perioada aprilie–iunie 2026, plafonarea adaosului comercial impusă de autorități, însă sunt necesare clarificări pentru Petrotel-Lukoil, Lukoil România și Nis Petrol/Gazprom. Autoritatea continuă verificările acolo unde datele transmise sunt incomplete sau au neconcordanțe. [...]
Creșterea prețului aurului împinge jafurile din muzee spre ținte ușor de „valorificat” , iar hoții folosesc tot mai des violența și unelte grele, pe fondul unei schimbări de tactică descrise într-un raport Europol , potrivit HotNews . Europol arată că, în ultimii doi ani, infractorii s-au orientat mai mult către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale, considerate mai profitabile. Contextul este dat și de evoluția pieței: prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale au tratat aurul ca „activ de refugiu”. London Bullion Market Association a avertizat că, odată cu maximele istorice ale aurului, cresc și „fluxurile ilicite” și distorsiunile de piață. De la bande specializate la grupuri recrutate pe rețele sociale Raportul Europol descrie o schimbare operațională: în locul bandelor tradiționale, cu lider central și competențe specializate, apar grupuri descentralizate, formate ad-hoc din oportuniști interesați de profit, recrutați prin rețele sociale. Modelul este descris ca „infracțiune ca serviciu” – adică servicii infracționale „la comandă”, furnizate rapid, fără o structură clasică stabilă. În același timp, jafurile devin mai violente. Europol notează că infractorii pătrund în clădiri și sparg vitrine folosind baroase, topoare, răngi și, în unele cazuri, explozibili. Exemplele invocate: Luvru și tezaurul dacic din Olanda Europol indică jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, drept exemplu al acestor schimbări: hoții i-au amenințat pe paznici și vizitatori și au furat bijuterii evaluate la 88 de milioane de euro (aprox. 440 milioane lei), inclusiv tiara împărătesei Eugénie. HotNews trimite, în acest context, la relatările sale anterioare despre „filmul jafului” de la Luvru și despre obiectele furate, inclusiv tiara: HotNews , HotNews . Un alt exemplu menționat este furtul brățărilor dacice și al Coifului de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda, unde, potrivit Europol, au fost folosiți explozibili. HotNews a relatat anterior despre incident: HotNews . De ce aurul și bijuteriile sunt mai greu de urmărit după furt Europol explică miza economică și dificultatea recuperării: metalele prețioase pot fi topite ușor, fără a lăsa urme, ceea ce facilitează vânzarea ilegală în procesul de valorificare a bunurilor furate. În cazul bijuteriilor, pietrele prețioase pot fi îndepărtate și vândute separat. În cazul tezaurului dacic, Reuters (citată de HotNews) amintește că artefactele României au fost recuperate și aduse înapoi în țară, însă una dintre brățări este încă dispărută. HotNews a relatat despre recuperare și repatriere: HotNews , HotNews . Alte ținte în creștere: porțelanuri chinezești Pe lângă aur și bijuterii, Europol remarcă o creștere a furturilor de artefacte antice chinezești din porțelan, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming, pe fondul cererii ridicate. [...]
