Știri
Știri din categoria Mărfuri
Prețul motorinei a urcat cu 17% luni, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, după escaladarea conflictului din Iran și perturbarea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Știrile ProTV, care citează Agerpres și datele platformei oilprice.com. Creșterea s-a produs la deschiderea piețelor de luni, 2 martie 2026, când contractele futures pentru motorină tranzacționate la Intercontinental Exchange (ICE) au depășit avansul cotațiilor țițeiului.
Motorina a înregistrat un salt de 17% la deschidere, în timp ce barilul de petrol Brent a crescut cu 13%, depășind pragul de 80 de dolari pe piețele asiatice. Potrivit estimărilor companiei de analiză Kpler, motorina se confruntă cu cel mai acut risc pe termen scurt, în contextul în care aprovizionarea din Orientul Mijlociu este afectată de închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz.
Analistul Amena Bakr, de la Kpler, arată că presiunea este mai mare asupra motorinei din mai multe motive:
Deși motorina are o pondere mai redusă în volumele care tranzitează Ormuz, impactul potențial este considerat „extrem de ridicat” din cauza opțiunilor limitate de redirecționare a fluxurilor comerciale. Conform Kpler, 10,3% din comerțul maritim global de motorină trece prin Strâmtoarea Ormuz, comparativ cu 19,4% pentru combustibilii de aviație și 16% pentru benzină și păcură.
Pe termen scurt, analiștii avertizează că orice blocaj semnificativ sau retragere a asigurărilor pentru navele care tranzitează zona ar putea genera șocuri simultane pe mai multe piețe energetice. Evoluția conflictului din regiune rămâne, astfel, principalul factor de risc pentru prețurile carburanților în perioada următoare.
Recomandate
Diferența de preț dintre benzină și motorină rămâne în favoarea dieselului la pompă , un semnal relevant pentru costurile de transport și bugetele șoferilor, în condițiile în care raportul dintre cele două carburanți s-a inversat față de acum circa 10 zile, potrivit Antena 3 . La 1 iunie, în unele stații din București , benzina standard era vândută cu 9,62 lei/litru, iar motorina standard cu 9,53 lei/litru. GPL-ul era la 4,40 lei/litru. Publicația notează că, până în urmă cu 10 zile, motorina era mai scumpă decât benzina „cu câteva zeci de bani”. Cum arată prețurile la sortimentele premium Pe segmentul premium, diferența dintre benzină și motorină dispare: o companie din România vindea ambele sortimente la 10 lei/litru, conform aceleiași surse. Context european: România, excepție la benzină, dar nu și la motorină Date Eurostat citate în material arată că, la nivelul UE, prețurile au crescut în aprilie față de luna precedentă cu 7,9% la motorină și cu 2,4% la benzină. În cazul benzinei, 23 de state membre au raportat creșteri, însă România a fost între puținele țări cu scădere în aprilie față de luna precedentă (minus 1,2%), alături de Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 6,1%). La motorină, Eurostat indică scumpiri în toate statele membre între martie și aprilie 2026; pentru România este menționată o creștere de 2,3%, printre cele mai reduse din UE. De ce contează Menținerea benzinei peste motorină, după o inversare recentă a raportului de preț, poate influența costurile curente pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport, în special în contextul în care, la nivel european, tendința din aprilie a fost de creștere a prețurilor la carburanți. [...]
Benzina a redevenit mai scumpă decât motorina , o inversare cu impact direct în costurile de transport și în bugetele firmelor cu flote, pe fondul unor mișcări recente de preț care au dus la un ecart de până la 19 bani/litru în anumite rețele, potrivit Profit . În urma modificărilor de marți, în stațiile Rompetrol motorina standard este la 9,34 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, adică cu 19 bani/l mai mult. Publicația notează că este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost, în general, mai puternic afectată de scumpiri decât benzina. De ce se vede această inversare în pompă În mod obișnuit, motorina tinde să fie mai scumpă decât benzina, inclusiv pentru că România este exportator net de benzină și importator net de motorină. Totuși, prețurile interne se aliniază cotațiilor „spot” (prețuri la livrare rapidă) din piața unică europeană, iar cele două produse au avut evoluții diferite. De la începutul lunii mai, cotațiile spot la motorină în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, în timp ce cele la benzină, după o scădere pe 7 mai, au crescut cu 127 dolari/tonă, conform datelor citate. Ce au făcut marile rețele în ultimele 24 de ore Profit indică o serie de ajustări care explică apropierea și, în unele cazuri, depășirea prețului benzinei peste cel al motorinei: OMV Petrom a scumpit marți după-amiază benzina cu 15 bani/l, în timp ce motorina a rămas neschimbată, benzina ajungând la doar 6 bani de prețul motorinei (în momentul respectiv). MOL și Socar au majorat miercuri prețul benzinei cu 15 bani/l (la 9,53 lei/l în stațiile MOL și 9,49 lei/l în stațiile Socar). MOL a ieftinit totodată motorina cu 5 bani/l (motorina la 9,54 lei/l, benzina la 9,53 lei/l). Lukoil a ieftinit motorina cu 10 bani/l în ultimele 24 de ore. Context: limitarea temporară a adaosurilor și ritmul de ajustare Un element care influențează dinamica din piață este faptul că adaosurile comerciale ale companiilor au fost limitate de guvern la nivelul de anul trecut, temporar, până în luna iunie, iar prețurile pot fi majorate doar o singură dată pe zi, mai arată publicația. În acest context, diferențele dintre benzină și motorină pot rămâne volatile, pe măsură ce rețelele ajustează prețurile în funcție de cotațiile europene și de poziționarea stocurilor. [...]
Scumpirea benzinei la OMV Petrom a adus-o la doar câțiva bani de motorină , semn că diferența tradițională dintre cei doi carburanți se comprimă rapid, cu efect direct în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Profit . În urma mișcărilor de preț de marți după-amiază, benzina a ajuns la 9,47 lei/l în stațiile Petrom și 9,53 lei/l în cele OMV. Motorina este la 9,53 lei/l în benzinăriile Petrom și 9,59 lei/l în cele OMV, ceea ce lasă un ecart de numai 6 bani/l între benzină și motorină. Piața se reașază: motorina a ajuns sub benzină la Rompetrol Aceeași sursă amintește că, în stațiile Rompetrol, motorina a coborât sub prețul benzinei, după ce compania kazahă a ieftinit diesel-ul în ultimele zile și a păstrat prețul benzinei. După ajustările de marți (când diesel-ul a fost ieftinit cu 10 bani/l), motorina standard costa 9,34 lei/l, iar benzina 9,38 lei/l. Profit notează că este o premieră „în ultimul an cel puțin”, în contextul în care, în perioada menționată de publicație ca fiind marcată de „declanșarea războiului din Iran”, motorina a fost mai puternic afectată de scumpiri decât benzina. De ce contează: diferența benzină–motorină nu mai urmează „regula” obișnuită În mod obișnuit, motorina tinde să fie mai scumpă decât benzina, inclusiv pentru că România este exportator net de benzină și importator net de motorină, arată Profit. Totuși, prețurile interne se aliniază cotațiilor spot (livrare imediată) de pe piața unică europeană, iar cotațiile pentru diesel și benzină pot avea evoluții diferite. Publicația indică și un posibil factor de piață: „de teama unei penurii de motorină”, companiile și-ar fi creat stocuri considerabile, ceea ce poate influența dinamica prețurilor. Context: cotațiile europene și plafonarea temporară a adaosurilor De la începutul lunii mai, prețurile spot la motorină în Europa au scăzut cu 44 dolari pe tonă, în timp ce cele la benzină, după o scădere pe 7 mai, s-au apreciat cu 127 dolari pe tonă, conform datelor citate de Profit. În plus, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu au fost limitate de guvern la nivelul de anul trecut, temporar, până în luna iunie, iar prețurile pot crește doar o singură dată pe zi, mai arată publicația. [...]
Aurul a scăzut ușor, dar rămâne prins între temerile de inflație și semnalele din SUA , într-o piață care așteaptă noi indicii atât din evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu, cât și din politica monetară americană, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a coborât cu 0,4%, la 4.548,64 dolari/uncie (aprox. 20.923 lei), după ce în sesiunea anterioară atinsese 4.479,54 dolari/uncie (aprox. 20.605 lei), cel mai redus nivel din 30 martie. Contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) au scăzut cu 0,1%, la 4.551,80 dolari/uncie (aprox. 20.938 lei). Ce mișcă piața: inflația, obligațiunile și așteptările de dobândă Scăderea vine după o mișcare amplă de vânzare: aurul a pierdut 2,4% vineri, cea mai mare scădere zilnică din 26 martie, iar declinul a continuat luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de inflație, care au alimentat o corecție puternică pe piața globală a obligațiunilor. Ulterior, metalul prețios și-a revenit și a închis luni ușor pe plus. În același timp, investitorii așteaptă repere de sentiment mai larg, inclusiv minutele ședinței din aprilie a Comitetului Federal pentru Piața Deschisă (FOMC), care urmează să fie publicate miercuri. Ilya Spivak, șeful analizei macro globale la Tastylive, descrie mișcarea ca o „oscilație” între tranzacțiile bazate pe frica de inflație și o perioadă de „digestie” a volatilității de vineri. Geopolitica și energia: pauza anunțată de Trump și efectul asupra inflației Piața a reacționat și la mesajele de la Washington: Donald Trump a spus luni că a pus pe pauză un atac planificat asupra Iranului, pentru a permite negocieri privind un acord care să încheie războiul SUA–Israel, după ce Iranul a transmis o nouă propunere de pace către SUA. După vânzarea abruptă, obligațiunile s-au stabilizat. Pe partea de energie, petrolul a scăzut cu peste 2%, ceea ce a redus o parte din presiunile inflaționiste. Aurul este văzut, în mod tradițional, ca protecție la inflație, însă dobânzile mai ridicate tind să apese asupra metalului, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Separat, Reuters notează că Kevin Warsh urmează să depună jurământul ca președinte al Rezervei Federale vineri, potrivit unui oficial de la Casa Albă, într-un moment în care banca centrală se confruntă cu o inflație în intensificare, care ar putea îngreuna reducerea dobânzilor dorită de Trump. Alte metale prețioase: scăderi mai accentuate În aceeași sesiune, argintul spot a scăzut cu 2,2%, la 75,98 dolari/uncie (aprox. 349 lei), platina a pierdut 0,5%, la 1.969,60 dolari/uncie (aprox. 9.060 lei), iar paladiul a coborât cu 1,5%, la 1.397,75 dolari/uncie (aprox. 6.430 lei). [...]
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3% , pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii. Ce mișcă prețul: geopolitica și așteptările de dobândă Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea. Kyle Rodda, analist senior la Capital.com , a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului. Context: scădere de peste 10% de la începutul războiului Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul). Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran. Următorul reper: raportul de pe piața muncii din SUA Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale . Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie. Alte metale prețioase Argint spot: +1,6%, la 79,74 dolari/uncie Platină: +1,3%, la 2.048,08 dolari/uncie Paladiu: +1,2%, la 1.498,62 dolari/uncie [...]
Banca Mondială avertizează că șocul petrolier din Golf poate împinge în sus prețurile la energie, îngrășăminte și alimente în 2026 , cu efecte în lanț asupra inflației și dobânzilor, potrivit unei analize sintetizate de Biziday , pe baza raportului „Commodity Markets Outlook”. În scenariul considerat „optimist” de instituție – în care conflictul se încheie, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai – livrările de petrol nu ar reveni la nivelurile de dinainte de război decât treptat, spre finalul lui 2026. Banca Mondială descrie situația drept „cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol” înregistrat vreodată. Ce arată scenariul de bază: energie mai scumpă, presiune pe toate mărfurile Raportul indică faptul că, deși cotațiile s-au temperat față de vârful inițial, petrolul Brent era la mijlocul lunii aprilie cu peste 50% peste nivelul de la începutul anului. Pentru 2026, Banca Mondială estimează: un preț mediu al petrolului de 86 de dolari/baril (aprox. 395 lei ), în scenariul în care cele mai acute perturbări se încheie în mai; o creștere medie a prețurilor la energie de 24% în 2026; o creștere a prețurilor generale ale mărfurilor de 16% în 2026, pe fondul energiei și îngrășămintelor, dar și al unor prețuri record la mai multe metale. Îngrășămintele, canalul prin care șocul se transmite către prețurile alimentelor Banca Mondială anticipează o creștere medie de 31% a prețurilor la îngrășăminte în 2026, determinată de un avans de 60% la uree. Instituția avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor ar coborî la cel mai redus nivel din 2022 până în prezent, cu efecte atât asupra veniturilor fermierilor, cât și asupra randamentelor viitoarelor culturi. În cazul în care conflictul se prelungește, presiunile asupra aprovizionării cu alimente ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an, potrivit estimărilor din raport. Riscul macro: inflație mai mare și dobânzi în creștere, problemă pentru statele îndatorate Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie efectul în valuri: scumpirea energiei, apoi a alimentelor, urmată de o inflație generalizată mai ridicată, care poate duce la creșterea dobânzilor și la scumpirea finanțării datoriei publice. Într-un scenariu mai sever, în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată mai mult timp, Banca Mondială estimează că petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari/baril (aprox. 530 lei ) în 2026; Biziday notează că la data de 29 aprilie prețul era de 112 dolari . În același scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea urca la 5,8% , față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist. În plus, economistul-șef adjunct Ayhan Kose avertizează că multe guverne vin după o succesiune de șocuri (pandemie, războiul din Ucraina), care a redus spațiul fiscal, motiv pentru care recomandarea este evitarea unor subvenții ample și nețintite, în favoarea unui sprijin temporar, direcționat către gospodăriile vulnerabile. [...]
