Știri
Știri din categoria Mărfuri
Diferența de preț dintre benzină și motorină rămâne în favoarea dieselului la pompă, un semnal relevant pentru costurile de transport și bugetele șoferilor, în condițiile în care raportul dintre cele două carburanți s-a inversat față de acum circa 10 zile, potrivit Antena 3.
La 1 iunie, în unele stații din București, benzina standard era vândută cu 9,62 lei/litru, iar motorina standard cu 9,53 lei/litru. GPL-ul era la 4,40 lei/litru. Publicația notează că, până în urmă cu 10 zile, motorina era mai scumpă decât benzina „cu câteva zeci de bani”.
Pe segmentul premium, diferența dintre benzină și motorină dispare: o companie din România vindea ambele sortimente la 10 lei/litru, conform aceleiași surse.
Date Eurostat citate în material arată că, la nivelul UE, prețurile au crescut în aprilie față de luna precedentă cu 7,9% la motorină și cu 2,4% la benzină.
În cazul benzinei, 23 de state membre au raportat creșteri, însă România a fost între puținele țări cu scădere în aprilie față de luna precedentă (minus 1,2%), alături de Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 6,1%).
La motorină, Eurostat indică scumpiri în toate statele membre între martie și aprilie 2026; pentru România este menționată o creștere de 2,3%, printre cele mai reduse din UE.
Menținerea benzinei peste motorină, după o inversare recentă a raportului de preț, poate influența costurile curente pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport, în special în contextul în care, la nivel european, tendința din aprilie a fost de creștere a prețurilor la carburanți.
Recomandate
Benzina a redevenit mai scumpă decât motorina , o inversare cu impact direct în costurile de transport și în bugetele firmelor cu flote, pe fondul unor mișcări recente de preț care au dus la un ecart de până la 19 bani/litru în anumite rețele, potrivit Profit . În urma modificărilor de marți, în stațiile Rompetrol motorina standard este la 9,34 lei/l, iar benzina standard la 9,53 lei/l, adică cu 19 bani/l mai mult. Publicația notează că este o premieră de la declanșarea războiului din Iran, perioadă în care motorina a fost, în general, mai puternic afectată de scumpiri decât benzina. De ce se vede această inversare în pompă În mod obișnuit, motorina tinde să fie mai scumpă decât benzina, inclusiv pentru că România este exportator net de benzină și importator net de motorină. Totuși, prețurile interne se aliniază cotațiilor „spot” (prețuri la livrare rapidă) din piața unică europeană, iar cele două produse au avut evoluții diferite. De la începutul lunii mai, cotațiile spot la motorină în Europa au scăzut cu 44 dolari/tonă, în timp ce cele la benzină, după o scădere pe 7 mai, au crescut cu 127 dolari/tonă, conform datelor citate. Ce au făcut marile rețele în ultimele 24 de ore Profit indică o serie de ajustări care explică apropierea și, în unele cazuri, depășirea prețului benzinei peste cel al motorinei: OMV Petrom a scumpit marți după-amiază benzina cu 15 bani/l, în timp ce motorina a rămas neschimbată, benzina ajungând la doar 6 bani de prețul motorinei (în momentul respectiv). MOL și Socar au majorat miercuri prețul benzinei cu 15 bani/l (la 9,53 lei/l în stațiile MOL și 9,49 lei/l în stațiile Socar). MOL a ieftinit totodată motorina cu 5 bani/l (motorina la 9,54 lei/l, benzina la 9,53 lei/l). Lukoil a ieftinit motorina cu 10 bani/l în ultimele 24 de ore. Context: limitarea temporară a adaosurilor și ritmul de ajustare Un element care influențează dinamica din piață este faptul că adaosurile comerciale ale companiilor au fost limitate de guvern la nivelul de anul trecut, temporar, până în luna iunie, iar prețurile pot fi majorate doar o singură dată pe zi, mai arată publicația. În acest context, diferențele dintre benzină și motorină pot rămâne volatile, pe măsură ce rețelele ajustează prețurile în funcție de cotațiile europene și de poziționarea stocurilor. [...]
Scumpirea benzinei la OMV Petrom a adus-o la doar câțiva bani de motorină , semn că diferența tradițională dintre cei doi carburanți se comprimă rapid, cu efect direct în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Profit . În urma mișcărilor de preț de marți după-amiază, benzina a ajuns la 9,47 lei/l în stațiile Petrom și 9,53 lei/l în cele OMV. Motorina este la 9,53 lei/l în benzinăriile Petrom și 9,59 lei/l în cele OMV, ceea ce lasă un ecart de numai 6 bani/l între benzină și motorină. Piața se reașază: motorina a ajuns sub benzină la Rompetrol Aceeași sursă amintește că, în stațiile Rompetrol, motorina a coborât sub prețul benzinei, după ce compania kazahă a ieftinit diesel-ul în ultimele zile și a păstrat prețul benzinei. După ajustările de marți (când diesel-ul a fost ieftinit cu 10 bani/l), motorina standard costa 9,34 lei/l, iar benzina 9,38 lei/l. Profit notează că este o premieră „în ultimul an cel puțin”, în contextul în care, în perioada menționată de publicație ca fiind marcată de „declanșarea războiului din Iran”, motorina a fost mai puternic afectată de scumpiri decât benzina. De ce contează: diferența benzină–motorină nu mai urmează „regula” obișnuită În mod obișnuit, motorina tinde să fie mai scumpă decât benzina, inclusiv pentru că România este exportator net de benzină și importator net de motorină, arată Profit. Totuși, prețurile interne se aliniază cotațiilor spot (livrare imediată) de pe piața unică europeană, iar cotațiile pentru diesel și benzină pot avea evoluții diferite. Publicația indică și un posibil factor de piață: „de teama unei penurii de motorină”, companiile și-ar fi creat stocuri considerabile, ceea ce poate influența dinamica prețurilor. Context: cotațiile europene și plafonarea temporară a adaosurilor De la începutul lunii mai, prețurile spot la motorină în Europa au scăzut cu 44 dolari pe tonă, în timp ce cele la benzină, după o scădere pe 7 mai, s-au apreciat cu 127 dolari pe tonă, conform datelor citate de Profit. În plus, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu au fost limitate de guvern la nivelul de anul trecut, temporar, până în luna iunie, iar prețurile pot crește doar o singură dată pe zi, mai arată publicația. [...]
Ancheta după explozia din mina Liushenyu indică ocolirea sistematică a controalelor, cu producție „la negru” și riscuri operaționale majore , într-un sector care alimentează o parte importantă din energia Chinei, potrivit Reuters . Cel puțin 82 de persoane au murit în urma unei explozii de gaz produsă vineri seara la mina Liushenyu din provincia Shanxi, iar două persoane sunt încă date dispărute; alte 128 au fost spitalizate, conform presei de stat citate de Reuters. Este cel mai grav accident minier din China din 2009, când o explozie la mina Xinxing din Heilongjiang a ucis 108 oameni. Producție ascunsă și „planuri yin-yang”, în afara cifrelor oficiale Investigația preliminară a scos la iveală tuneluri nemarcate, uși false, lipsa dispozitivelor de localizare și planuri falsificate, elemente care ar fi contribuit la tragedie, a relatat agenția de stat Xinhua. Mina, controlată de Shanxi Tongzhou Coal Coking Group , ar fi menținut două seturi de planuri și sisteme de supraveghere: unul care reflecta operațiunile reale și altul folosit la inspecții, pentru a ascunde zone de exploatare de sub supravegherea autorităților. Aceste seturi sunt numite colocvial „planuri yin-yang”, potrivit Xinhua. Un punct cu relevanță economică directă: cărbunele extras din tunelurile ascunse nu era inclus în cifrele oficiale de producție și nu era impozitat, conform aceleiași surse. Reuters notează că nu a putut contacta oficiali ai companiei; presa de stat a relatat că aceștia au fost reținuți. Efecte operaționale: salvare îngreunată și lipsa monitorizării gazelor Potrivit relatărilor din presa de stat, operatorul ar fi folosit muncitori subcontractați și neînregistrați în tunelurile ascunse, fără a le furniza dispozitivele obligatorii de identificare și localizare. În ziua exploziei, registrul oficial indica 124 de persoane coborâte în subteran, însă în mină ar fi fost, de fapt, 247 de muncitori, ceea ce sugerează că 123 lucrau în afara evidențelor oficiale. Lipsa hărților corecte și a informațiilor despre poziția minerilor a afectat semnificativ operațiunile de salvare, au mai transmis media de stat. Separat, radioul de stat a relatat că mina, clasificată drept „mină cu degajări mari de gaz” (risc ridicat de explozie), ar fi evitat în mod deliberat instalarea echipamentelor de monitorizare a gazelor pentru a se sustrage supravegherii. Ce urmează: controale extinse și opriri de producție Problemele nu ar fi fost necunoscute autorităților: în 2025, operatorul a fost amendat după ce inspectorii au descoperit fronturi de lucru ascunse, însă sancțiunea nu a descurajat continuarea producției ilegale, potrivit Xinhua. După incident, unele mine din China au oprit sau au redus producția pentru inspecții de siguranță, pe fondul promisiunii guvernului că va investiga cazul „fără să lase nimic neanalizat”, conform presei de stat citate de Reuters. [...]
Confiscarea a aproape 11 tone de cupru, evaluată la 320.000 de lei, indică o intensificare a controalelor pe lanțul deșeurilor metalice , după ce Garda Națională de Mediu a extins verificările dincolo de Sintești, inclusiv către centre de colectare și operatori economici, potrivit Antena 3 . Acțiunea, desfășurată luni dimineață, de la ora 6:00, a fost realizată împreună cu Poliția Română și Jandarmeria Română. Bilanțul provizoriu include 11 sancțiuni contravenționale, o sesizare penală și indisponibilizarea cantității de cupru menționate, a declarat pentru Agerpres comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Andrei Corlan . Control extins și monitorizare cu dronă Șeful GNM spune că operațiunea a fost pregătită printr-o monitorizare începută la începutul anului și completată de supraveghere cu dronă timp de peste o lună, pentru a urmări „modul de operare” și traseele folosite. În urma acestei monitorizări, autoritățile au aplicat sancțiunile și au întocmit sesizarea penală. „Am reușit să indisponibilizăm, printre altele, aproximativ 11 tone de cupru la o valoare estimată de 320.000 de lei.” Documente de transport suspecte, verificate în mai multe județe Inspectorii au constatat că unii proprietari ai mașinilor folosite la transportul deșeurilor ar fi întocmit documente de expediere „menite să inducă în eroare” autoritățile. Corlan a indicat că au existat cazuri în care s-a încercat justificarea transporturilor ca provenind din alte județe, iar comisarii GNM din județele respective au fost implicați pentru verificări; ca exemplu, a menționat un punct de lucru din Vâlcea, închis de câțiva ani, trecut ca expeditor. Ce urmează GNM a anunțat că la finalul zilei va emite un comunicat cu detalii suplimentare, inclusiv numărul și valoarea sancțiunilor, numărul locațiilor verificate, numărul autovehiculelor indisponibilizate și cantitatea totală de deșeuri confiscată. [...]
Noile estimări USGS indică rezerve de litiu în Apalași care ar putea reduce masiv dependența SUA de importuri , cu un potențial echivalent de înlocuire a importurilor pe 328 de ani, potrivit Focus . Miza este strategică pentru lanțurile de aprovizionare cu baterii și tehnologie, dar perspectiva exploatării deschide și o dispută de mediu. US Geological Survey (USGS) estimează zăcămintele la 2,3 milioane de tone de oxid de litiu , cu concentrarea principală în Carolina de Nord și Carolina de Sud , respectiv în Maine și New Hampshire . În prezent, SUA importă, conform USGS, mai mult de jumătate din litiul utilizat și au o singură mină activă , în Clayton Valley (Nevada), ceea ce amplifică relevanța economică și politică a noilor date. Unde sunt resursele și cât de sigure sunt estimările Distribuția regională este inegală, iar USGS subliniază că estimările au un grad de incertitudine: Apalașii de sud (în special cele două Caroline): aproximativ 1,43 milioane de tone de oxid de litiu. Apalașii de nord (mai ales Maine și New Hampshire): circa 900.000 de tone . Pentru nordul Apalașilor, USGS indică o plajă foarte largă: cu 90% certitudine ar exista cel puțin 90.000 de tone , iar cu 10% probabilitate cantitatea ar putea urca până la 7,4 milioane de tone . Cifrele prezentate sunt valori mediane. De ce contează: securitate economică, dar cu costuri de mediu Potrivit datelor citate, noile estimări oferă Washingtonului un argument pentru reducerea dependenței de China, în condițiile în care litiul este un material-cheie pentru baterii (inclusiv pentru vehicule electrice), electronice, tehnică militară, stocare de energie și aliaje pentru aviație. În același timp, „ Live Science ”, citat de publicație, avertizează că o eventuală exploatare ar putea însemna cariere la suprafață , intervenții în habitate, poluare asociată haldelor și substanțelor chimice, precum și emisii suplimentare de gaze cu efect de seră . Descoperirea devine astfel un exemplu al dilemei tranziției energetice: mai multă securitate a aprovizionării, dar și noi conflicte de mediu. Context global: rezerve concentrate, producție dominată de Australia La nivel mondial, USGS plasează cele mai mari rezerve cunoscute în Chile (9,2 milioane de tone de conținut de litiu) și Australia (8,4 milioane) , urmate de China (4,6 milioane) , apoi Argentina și SUA (câte 4,4 milioane) . La producție minieră, Australia conduce: în 2025 ar fi extras 92.000 de tone , înaintea Chinei (62.000) și Chile (56.000) . Pe lanțul de procesare și comerț, dependențele se schimbă: în 2024, la carbonat de litiu (un produs intermediar important), Chile a fost cel mai mare exportator, iar China cel mai mare importator, conform datelor de comerț ale Băncii Mondiale citate de Focus. La hidroxid de litiu (relevant pentru catodul bateriilor), China a dominat exporturile, cu Coreea de Sud și Japonia printre principalii cumpărători. În practică, impactul economic al „comorii” din Apalași depinde de pasul următor: dacă estimările se confirmă prin explorări suplimentare și dacă proiectele miniere pot trece de costuri, autorizări și opoziția legată de mediu. [...]
Rodiul a trecut de 20.000 de euro pe uncie, iar prețul reflectă o piață cu ofertă rigidă și risc de șocuri. Potrivit Mediafax , metalul – mai rar decât aurul și platina – se tranzacționează la acest nivel în principal din cauza dificultății de extracție și a dependenței de câțiva producători. Rodiul (simbol chimic Rh, număr atomic 45) face parte din grupa metalelor platinei, alături de paladiu, iridiu și platină. Este descris ca fiind strălucitor, alb-argintiu și foarte rezistent la coroziune, informații atribuite de Mediafax publicației as.com. De ce contează: un metal „scump” din motive structurale, nu conjuncturale Explicația centrală pentru prețul ridicat este raritatea, dublată de modul de producție: rodiul nu se extrage direct, ci este recuperat ca subprodus în procesul de rafinare a altor metale, în special a platinei. Asta înseamnă că oferta nu poate fi crescută rapid, chiar dacă prețul urcă, iar procesul este descris ca fiind complex și costisitor. În acest context, Mediafax notează că aurul și platina „rămân mult în urmă” ca nivel de preț, în timp ce rodiul depășește 20.000 de euro pe uncie (în articol, o uncie este echivalată cu 30 de grame). Unde este produs: concentrarea geografică amplifică volatilitatea Producția este puternic concentrată: Africa de Sud și Rusia controlează împreună aproximativ 80% din producția mondială, iar Zimbabwe are, de asemenea, o prezență relevantă. Canada și SUA produc cantități mici, de regulă ca subprodus al nichelului. Mediafax indică drept surse majore trei complexe miniere: Bushveld (Africa de Sud), unde activează inclusiv Anglo American Platinum și Impala Platinum; Norilsk (Rusia), una dintre cele mai mari exploatări de nichel și metale din grupa platinei; Great Dyke (Zimbabwe), o centură minerală bogată în platină, paladiu și rodiu. Cererea: industria auto, principalul consumator Cea mai mare parte a cererii vine din industria auto, unde rodiul este folosit în catalizatoare – dispozitive care reduc emisiile poluante ale vehiculelor, transformând gazele toxice în compuși mai puțin nocivi. Metalul mai este utilizat în bijuterii (ca strat protector pentru aur alb sau argint) și are aplicații în electronică și industria chimică, datorită conductivității ridicate și rezistenței la temperaturi extreme. „Strategic și vulnerabil”: de ce prețul poate rămâne sensibil la șocuri Concluzia articolului este că rodiul este „strategic și vulnerabil” tocmai pentru că producția depinde aproape în totalitate de mineritul de platină, iar concentrarea în câteva țări îl expune la fluctuații de preț. În termeni de piață, combinația „puțini producători, ofertă limitată, cerere constantă” explică de ce rodiul rămâne cel mai scump metal menționat în material. [...]
