Știri
Știri din categoria Mărfuri

Scumpirea benzinei la OMV Petrom a adus-o la doar câțiva bani de motorină, semn că diferența tradițională dintre cei doi carburanți se comprimă rapid, cu efect direct în costurile de transport și în bugetele șoferilor, potrivit Profit.
În urma mișcărilor de preț de marți după-amiază, benzina a ajuns la 9,47 lei/l în stațiile Petrom și 9,53 lei/l în cele OMV. Motorina este la 9,53 lei/l în benzinăriile Petrom și 9,59 lei/l în cele OMV, ceea ce lasă un ecart de numai 6 bani/l între benzină și motorină.
Aceeași sursă amintește că, în stațiile Rompetrol, motorina a coborât sub prețul benzinei, după ce compania kazahă a ieftinit diesel-ul în ultimele zile și a păstrat prețul benzinei. După ajustările de marți (când diesel-ul a fost ieftinit cu 10 bani/l), motorina standard costa 9,34 lei/l, iar benzina 9,38 lei/l.
Profit notează că este o premieră „în ultimul an cel puțin”, în contextul în care, în perioada menționată de publicație ca fiind marcată de „declanșarea războiului din Iran”, motorina a fost mai puternic afectată de scumpiri decât benzina.
În mod obișnuit, motorina tinde să fie mai scumpă decât benzina, inclusiv pentru că România este exportator net de benzină și importator net de motorină, arată Profit. Totuși, prețurile interne se aliniază cotațiilor spot (livrare imediată) de pe piața unică europeană, iar cotațiile pentru diesel și benzină pot avea evoluții diferite.
Publicația indică și un posibil factor de piață: „de teama unei penurii de motorină”, companiile și-ar fi creat stocuri considerabile, ceea ce poate influența dinamica prețurilor.
De la începutul lunii mai, prețurile spot la motorină în Europa au scăzut cu 44 dolari pe tonă, în timp ce cele la benzină, după o scădere pe 7 mai, s-au apreciat cu 127 dolari pe tonă, conform datelor citate de Profit.
În plus, adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu au fost limitate de guvern la nivelul de anul trecut, temporar, până în luna iunie, iar prețurile pot crește doar o singură dată pe zi, mai arată publicația.
Recomandate

Motorina standard a coborât luni la prânz sub 9,60 lei/l la liderii pieței, Petrom și OMV, repoziționându-i ca cei mai ieftini jucători și punând presiune competitivă pe restul rețelelor , potrivit Economedia . Petrom a redus prețul motorinei standard la 9,53 lei, cu 15 bani sub nivelul de vineri, iar OMV a afișat 9,59 lei. În același timp, prețurile la benzină au rămas stabile după ajustările de la finalul săptămânii trecute. Cum arată ierarhia prețurilor după scăderile de luni La motorină, schimbarea de ierarhie este vizibilă: Petrom (9,53 lei) și OMV (9,59 lei) au cele mai mici prețuri din piață, în timp ce ceilalți jucători menționați (Rompetrol, Lukoil, MOL, Socar) au rămas, deocamdată, la cotații de peste 9,70 lei, între 9,72 lei și 9,74 lei. La benzină standard, cea mai ieftină opțiune rămâne Petrom, la 9,12 lei, urmată de Socar, la 9,14 lei. Context: ajustări în lanț în weekend După ieftinirea de vineri după-amiază, sâmbătă (9 mai) au urmat ajustări și la alte rețele pentru a rămâne competitive. MOL a redus benzina de la 9,22 lei la 9,18 lei și motorina de la un maxim de 9,92 lei la 9,74 lei, iar Socar a coborât benzina la 9,14 lei. Economedia notează că scăderea de luni la motorină este notabilă în contextul în care, la finalul zilei de vineri, motorina în rețeaua MOL ajunsese la 9,92 lei. [...]

Rompetrol a inversat diferența de preț dintre sortimente, vânzând sâmbătă benzina premium cu 77 de bani sub cea standard , într-un context în care, per ansamblu, carburanții s-au scumpit în majoritatea stațiilor din România, potrivit Adevărul . La Rompetrol, benzina premium era listată la 8,21 lei/litru, în timp ce benzina standard ajungea la 8,98 lei/litru. Publicația notează că diferența dintre benzina premium vândută de Rompetrol și cea mai scumpă benzină standard din piață urcă astfel la aproape 1 leu/litru. Prețuri la benzină: standard vs premium Benzină standard (lei/litru): Petrom : 8,92 Rompetrol: 8,98 Socar: 8,99 OMV: 9,02 Mol: 9,02 Lukoil: 9,14 (vineri: 8,99) Benzină premium (lei/litru): Rompetrol: 8,21 Petrom: 9,4 OMV: 9,65 Mol: 9,65 Lukoil: 9,84 (vineri: 9,69) Motorina: scumpiri față de vineri, în mai multe rețele La motorina standard, articolul indică scumpiri „considerabile” față de vineri în mai multe lanțuri, cu exemple punctuale: Petrom la 9,73 lei/litru (de la 9,58), OMV și Mol la 9,82 (de la 9,67), iar Socar la 9,79 (de la 9,69). Rompetrol era la 9,67 lei/litru. Motorină premium (lei/litru): Petrom: 10,5 (de la 10,35) Rompetrol: 10,49 OMV: 10,64 (de la 10,49) Mol: 10,64 (de la 10,49) Lukoil: 10,76 (de la 10,61) De ce contează: semnal de piață legat de stocuri și cerere Adevărul amintește că Rompetrol a mai folosit o strategie similară și la începutul lunii precedente, când a vândut motorina premium sub prețul celei standard. Atunci, „surse avizate” au indicat drept motiv nevoia de a micșora stocurile, pe fondul reorientării unei părți dintre clienții de premium către carburanții standard. „În general, carburanții premium comercializaţi de companiile petroliere au o cotă redusă în vânzările zilnice/lunare, iar pe fondul evoluțiilor, unii dintre clienții de carburanți premium s-au reorientat către cei standard”, au precizat sursele citate. În plan operațional, publicația mai notează că, la final de septembrie 2025, rețeaua Rompetrol din România depășea 1.200 de puncte de comercializare (stații proprii, partener și mobile), iar pentru 2026 compania a anunțat extinderea cu încă 13 stații noi. [...]

Scumpirea motorinei cu 26% în UE după conflictul SUA–Iran ridică direct costurile de transport și logistică , chiar dacă România a avut creșteri mai mici decât media, arată o analiză Euronews , pe baza datelor Comisiei Europene pentru intervalul 23 februarie–20 aprilie 2026. Motorina, principalul canal de transmitere a șocului în economie La nivelul Uniunii Europene, motorina s-a scumpit mai puternic decât benzina: prețul mediu a urcat de la 1,59 euro/litru (aprox. 7,9 lei) la 2,01 euro/litru (aprox. 10,0 lei), adică un avans de 26%. În context economic, motorina are o pondere ridicată în costurile de transport rutier de marfă, ceea ce poate împinge în sus cheltuielile operaționale ale companiilor și, indirect, prețurile unor bunuri. Cele mai mari creșteri la motorină au fost raportate în: Bulgaria: +43% Franța: +36% Estonia: +35% Belgia: +33% În marile economii (Franța, Germania, Italia și Spania), scumpirile au depășit 20%. România este menționată între statele cu evoluții mai reduse, alături de Ungaria și Polonia, cu unele dintre cele mai mici creșteri din UE. Malta a fost singura țară fără majorări la motorină. Benzina a crescut cu 12% în medie, cu diferențe mari între state Pentru benzina Euro-super 95, prețul mediu în UE a urcat de la 1,64 euro/litru (aprox. 8,2 lei) la 1,83 euro/litru (aprox. 9,1 lei), o creștere de 12%. Cele mai puternice scumpiri au fost în Belgia, Cehia și Bulgaria (până la +22%). Dintre marile economii, Franța a avut cea mai mare creștere (+18%), urmată de Germania (+15%). Italia a înregistrat +7%, iar Spania +3%. Malta a rămas singurul stat fără modificări de preț. România este plasată, în acest tablou, în zona creșterilor moderate, sub media UE. De ce prețurile au rămas sus, deși a existat armistițiu Potrivit datelor săptămânale citate, prețurile au început să urce înainte de declanșarea conflictului și au accelerat după atacurile de la finalul lui februarie. Benzina a urcat spre 1,90 euro/litru (aprox. 9,5 lei) la final de martie, iar motorina a depășit temporar 2,10 euro/litru (aprox. 10,4 lei) în aprilie. După armistițiul din 8 aprilie, a urmat o corecție ușoară, însă cotațiile nu au revenit la nivelurile de dinaintea crizei, rămânând semnificativ mai ridicate în UE. Unde sunt acum cele mai mari și cele mai mici prețuri La nivelurile finale, Țările de Jos conduc clasamentul atât la benzină (2,28 euro/litru, aprox. 11,3 lei), cât și la motorină (2,30 euro/litru, aprox. 11,4 lei). Urmează Danemarca, Germania și Franța, toate peste 2 euro/litru. La polul opus, Malta are cele mai mici prețuri din UE, iar Polonia și Bulgaria sunt, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului. Context: dependența de carburanți rămâne ridicată Analiza notează că, în 2024, 67% dintre mașinile noi înmatriculate în UE au fost pe benzină, 17% diesel și 14% electrice. Structura menține dependența de carburanți tradiționali și face piața vulnerabilă la șocuri externe, cu efecte care se pot propaga rapid în costurile de transport și distribuție. [...]

Ancheta după explozia din mina Liushenyu indică ocolirea sistematică a controalelor, cu producție „la negru” și riscuri operaționale majore , într-un sector care alimentează o parte importantă din energia Chinei, potrivit Reuters . Cel puțin 82 de persoane au murit în urma unei explozii de gaz produsă vineri seara la mina Liushenyu din provincia Shanxi, iar două persoane sunt încă date dispărute; alte 128 au fost spitalizate, conform presei de stat citate de Reuters. Este cel mai grav accident minier din China din 2009, când o explozie la mina Xinxing din Heilongjiang a ucis 108 oameni. Producție ascunsă și „planuri yin-yang”, în afara cifrelor oficiale Investigația preliminară a scos la iveală tuneluri nemarcate, uși false, lipsa dispozitivelor de localizare și planuri falsificate, elemente care ar fi contribuit la tragedie, a relatat agenția de stat Xinhua. Mina, controlată de Shanxi Tongzhou Coal Coking Group , ar fi menținut două seturi de planuri și sisteme de supraveghere: unul care reflecta operațiunile reale și altul folosit la inspecții, pentru a ascunde zone de exploatare de sub supravegherea autorităților. Aceste seturi sunt numite colocvial „planuri yin-yang”, potrivit Xinhua. Un punct cu relevanță economică directă: cărbunele extras din tunelurile ascunse nu era inclus în cifrele oficiale de producție și nu era impozitat, conform aceleiași surse. Reuters notează că nu a putut contacta oficiali ai companiei; presa de stat a relatat că aceștia au fost reținuți. Efecte operaționale: salvare îngreunată și lipsa monitorizării gazelor Potrivit relatărilor din presa de stat, operatorul ar fi folosit muncitori subcontractați și neînregistrați în tunelurile ascunse, fără a le furniza dispozitivele obligatorii de identificare și localizare. În ziua exploziei, registrul oficial indica 124 de persoane coborâte în subteran, însă în mină ar fi fost, de fapt, 247 de muncitori, ceea ce sugerează că 123 lucrau în afara evidențelor oficiale. Lipsa hărților corecte și a informațiilor despre poziția minerilor a afectat semnificativ operațiunile de salvare, au mai transmis media de stat. Separat, radioul de stat a relatat că mina, clasificată drept „mină cu degajări mari de gaz” (risc ridicat de explozie), ar fi evitat în mod deliberat instalarea echipamentelor de monitorizare a gazelor pentru a se sustrage supravegherii. Ce urmează: controale extinse și opriri de producție Problemele nu ar fi fost necunoscute autorităților: în 2025, operatorul a fost amendat după ce inspectorii au descoperit fronturi de lucru ascunse, însă sancțiunea nu a descurajat continuarea producției ilegale, potrivit Xinhua. După incident, unele mine din China au oprit sau au redus producția pentru inspecții de siguranță, pe fondul promisiunii guvernului că va investiga cazul „fără să lase nimic neanalizat”, conform presei de stat citate de Reuters. [...]

Confiscarea a aproape 11 tone de cupru, evaluată la 320.000 de lei, indică o intensificare a controalelor pe lanțul deșeurilor metalice , după ce Garda Națională de Mediu a extins verificările dincolo de Sintești, inclusiv către centre de colectare și operatori economici, potrivit Antena 3 . Acțiunea, desfășurată luni dimineață, de la ora 6:00, a fost realizată împreună cu Poliția Română și Jandarmeria Română. Bilanțul provizoriu include 11 sancțiuni contravenționale, o sesizare penală și indisponibilizarea cantității de cupru menționate, a declarat pentru Agerpres comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Andrei Corlan . Control extins și monitorizare cu dronă Șeful GNM spune că operațiunea a fost pregătită printr-o monitorizare începută la începutul anului și completată de supraveghere cu dronă timp de peste o lună, pentru a urmări „modul de operare” și traseele folosite. În urma acestei monitorizări, autoritățile au aplicat sancțiunile și au întocmit sesizarea penală. „Am reușit să indisponibilizăm, printre altele, aproximativ 11 tone de cupru la o valoare estimată de 320.000 de lei.” Documente de transport suspecte, verificate în mai multe județe Inspectorii au constatat că unii proprietari ai mașinilor folosite la transportul deșeurilor ar fi întocmit documente de expediere „menite să inducă în eroare” autoritățile. Corlan a indicat că au existat cazuri în care s-a încercat justificarea transporturilor ca provenind din alte județe, iar comisarii GNM din județele respective au fost implicați pentru verificări; ca exemplu, a menționat un punct de lucru din Vâlcea, închis de câțiva ani, trecut ca expeditor. Ce urmează GNM a anunțat că la finalul zilei va emite un comunicat cu detalii suplimentare, inclusiv numărul și valoarea sancțiunilor, numărul locațiilor verificate, numărul autovehiculelor indisponibilizate și cantitatea totală de deșeuri confiscată. [...]

Noile estimări USGS indică rezerve de litiu în Apalași care ar putea reduce masiv dependența SUA de importuri , cu un potențial echivalent de înlocuire a importurilor pe 328 de ani, potrivit Focus . Miza este strategică pentru lanțurile de aprovizionare cu baterii și tehnologie, dar perspectiva exploatării deschide și o dispută de mediu. US Geological Survey (USGS) estimează zăcămintele la 2,3 milioane de tone de oxid de litiu , cu concentrarea principală în Carolina de Nord și Carolina de Sud , respectiv în Maine și New Hampshire . În prezent, SUA importă, conform USGS, mai mult de jumătate din litiul utilizat și au o singură mină activă , în Clayton Valley (Nevada), ceea ce amplifică relevanța economică și politică a noilor date. Unde sunt resursele și cât de sigure sunt estimările Distribuția regională este inegală, iar USGS subliniază că estimările au un grad de incertitudine: Apalașii de sud (în special cele două Caroline): aproximativ 1,43 milioane de tone de oxid de litiu. Apalașii de nord (mai ales Maine și New Hampshire): circa 900.000 de tone . Pentru nordul Apalașilor, USGS indică o plajă foarte largă: cu 90% certitudine ar exista cel puțin 90.000 de tone , iar cu 10% probabilitate cantitatea ar putea urca până la 7,4 milioane de tone . Cifrele prezentate sunt valori mediane. De ce contează: securitate economică, dar cu costuri de mediu Potrivit datelor citate, noile estimări oferă Washingtonului un argument pentru reducerea dependenței de China, în condițiile în care litiul este un material-cheie pentru baterii (inclusiv pentru vehicule electrice), electronice, tehnică militară, stocare de energie și aliaje pentru aviație. În același timp, „ Live Science ”, citat de publicație, avertizează că o eventuală exploatare ar putea însemna cariere la suprafață , intervenții în habitate, poluare asociată haldelor și substanțelor chimice, precum și emisii suplimentare de gaze cu efect de seră . Descoperirea devine astfel un exemplu al dilemei tranziției energetice: mai multă securitate a aprovizionării, dar și noi conflicte de mediu. Context global: rezerve concentrate, producție dominată de Australia La nivel mondial, USGS plasează cele mai mari rezerve cunoscute în Chile (9,2 milioane de tone de conținut de litiu) și Australia (8,4 milioane) , urmate de China (4,6 milioane) , apoi Argentina și SUA (câte 4,4 milioane) . La producție minieră, Australia conduce: în 2025 ar fi extras 92.000 de tone , înaintea Chinei (62.000) și Chile (56.000) . Pe lanțul de procesare și comerț, dependențele se schimbă: în 2024, la carbonat de litiu (un produs intermediar important), Chile a fost cel mai mare exportator, iar China cel mai mare importator, conform datelor de comerț ale Băncii Mondiale citate de Focus. La hidroxid de litiu (relevant pentru catodul bateriilor), China a dominat exporturile, cu Coreea de Sud și Japonia printre principalii cumpărători. În practică, impactul economic al „comorii” din Apalași depinde de pasul următor: dacă estimările se confirmă prin explorări suplimentare și dacă proiectele miniere pot trece de costuri, autorizări și opoziția legată de mediu. [...]