Știri
Creșterea prețului aurului împinge jafurile din muzee spre ținte ușor de „valorificat” , iar hoții folosesc tot mai des violența și unelte grele, pe fondul unei schimbări de tactică descrise într-un raport Europol , potrivit HotNews . Europol arată că, în ultimii doi ani, infractorii s-au orientat mai mult către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale, considerate mai profitabile. Contextul este dat și de evoluția pieței: prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale au tratat aurul ca „activ de refugiu”. London Bullion Market Association a avertizat că, odată cu maximele istorice ale aurului, cresc și „fluxurile ilicite” și distorsiunile de piață. De la bande specializate la grupuri recrutate pe rețele sociale Raportul Europol descrie o schimbare operațională: în locul bandelor tradiționale, cu lider central și competențe specializate, apar grupuri descentralizate, formate ad-hoc din oportuniști interesați de profit, recrutați prin rețele sociale. Modelul este descris ca „infracțiune ca serviciu” – adică servicii infracționale „la comandă”, furnizate rapid, fără o structură clasică stabilă. În același timp, jafurile devin mai violente. Europol notează că infractorii pătrund în clădiri și sparg vitrine folosind baroase, topoare, răngi și, în unele cazuri, explozibili. Exemplele invocate: Luvru și tezaurul dacic din Olanda Europol indică jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, drept exemplu al acestor schimbări: hoții i-au amenințat pe paznici și vizitatori și au furat bijuterii evaluate la 88 de milioane de euro (aprox. 440 milioane lei), inclusiv tiara împărătesei Eugénie. HotNews trimite, în acest context, la relatările sale anterioare despre „filmul jafului” de la Luvru și despre obiectele furate, inclusiv tiara: HotNews , HotNews . Un alt exemplu menționat este furtul brățărilor dacice și al Coifului de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda, unde, potrivit Europol, au fost folosiți explozibili. HotNews a relatat anterior despre incident: HotNews . De ce aurul și bijuteriile sunt mai greu de urmărit după furt Europol explică miza economică și dificultatea recuperării: metalele prețioase pot fi topite ușor, fără a lăsa urme, ceea ce facilitează vânzarea ilegală în procesul de valorificare a bunurilor furate. În cazul bijuteriilor, pietrele prețioase pot fi îndepărtate și vândute separat. În cazul tezaurului dacic, Reuters (citată de HotNews) amintește că artefactele României au fost recuperate și aduse înapoi în țară, însă una dintre brățări este încă dispărută. HotNews a relatat despre recuperare și repatriere: HotNews , HotNews . Alte ținte în creștere: porțelanuri chinezești Pe lângă aur și bijuterii, Europol remarcă o creștere a furturilor de artefacte antice chinezești din porțelan, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming, pe fondul cererii ridicate. [...]
