Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aluminiul a urcat la cel mai ridicat nivel din peste patru ani pe fondul riscurilor reînnoite de aprovizionare din Orientul Mijlociu, după ce SUA și Iran au făcut schimb de lovituri militare, potrivit Reuters. Mișcarea amplifică presiunea pe costurile pentru industrii mari consumatoare de metal (auto, aviație, ambalaje, construcții) și semnalează o piață deja tensionată.
Pe London Metal Exchange (LME), aluminiul de referință a fost tranzacționat cu 0,5% mai sus, la 3.685 dolari pe tonă (aprox. 16.950 lei), după ce atinsese anterior 3.707,50 dolari pe tonă (aprox. 17.050 lei), nivel egal cu cel din 26 mai și cel mai ridicat din martie 2022.
Orientul Mijlociu găzduiește 9% din capacitatea globală de topire (smelting) a aluminiului. Reuters notează că închiderea Strâmtorii Hormuz a restricționat exporturile de aluminiu din regiune și a limitat importurile de materii prime necesare topirii metalului.
În paralel, analiștii se așteaptă la un deficit semnificativ al pieței aluminiului în acest an, unele estimări vehiculate depășind 2 milioane de tone, potrivit aceleiași surse.
Britannia Global Markets a descris aluminiul drept „povestea” principală a momentului, pe fondul unei „strângeri” (squeeze) a pieței. Un indicator cheie este „backwardation” – situația în care contractele cu livrare imediată sunt mai scumpe decât cele cu scadențe mai îndepărtate, semn al unei oferte pe termen scurt insuficiente.
Reuters arată că prima (premium) pentru contractul „cash” față de contractul la trei luni a urcat vineri la maxime de 19 ani, peste 100 de dolari pe tonă (aprox. 460 lei).
Pe lângă aluminiu, și cuprul a urcat, pe fondul așteptărilor privind o piață strânsă în afara SUA și al discuțiilor despre posibile tarife la import. SUA ar urma să decidă până la finalul lunii iunie dacă impune tarife pentru importurile de cupru metal, potrivit Reuters.
Cotațiile menționate de Reuters:
Un factor de sprijin pentru metalele industriale, în ansamblu, a fost și extinderea activității de producție în China – cel mai mare consumator – pentru a șasea lună consecutiv, mai notează Reuters.
Recomandate
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Lanțul de aprovizionare cu uleiuri de motor premium riscă să se blocheze în câteva săptămâni , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu care afectează producția și exporturile de „base oil” (ulei de bază, materia primă pentru lubrifianți), potrivit Jalopnik . Miza depășește zona „supercarurilor”: o eventuală penurie se poate traduce în prețuri mai mari, întârzieri la service și rafturi goale la uleiuri ambalate în retail. „Base oil” este componenta esențială din care se formulează uleiurile de motor și alte lubrifianți pentru aplicații auto, industriale, aviație sau marină. Într-o declarație pentru CNBC, Gabriella Twining (Argus Media) avertizează că stocurile „ar putea seca într-o lună dacă nu intră marfă”, iar amânarea schimbului de ulei nu rezolvă problema, ci doar o face „mai scumpă” și cu disponibilitate mai mică. De ce contează: risc de penurie pe segmentul „Group III”, cu efect în preț și disponibilitate Asociația Independent Lubricant Manufacturers Association (ILMA) a transmis clienților un document despre „criza globală a aprovizionării cu ulei de bază” din 2026, concentrată pe „Group III” – un tip de ulei de bază rafinat folosit, împreună cu „Group IV”, la uleiurile de performanță pentru supercaruri și vehicule de lux. Conform documentului și informațiilor citate de CNBC, presiunea vine dintr-o combinație de șocuri pe producție și logistică: producția de „Group III” este legată de rafinării din Qatar, Emiratele Arabe Unite și Bahrain; rafinăria din Qatar este „offline” după avarii suferite în martie; celelalte două nu pot exporta, deoarece porturile folosite sunt în zona afectată a Strâmtorii Hormuz ; „Plan B” (Coreea de Sud) este limitat, deoarece unele rafinării au trecut de la ulei de bază la materie primă pentru combustibili, pe fondul dificultăților de aprovizionare cu țiței din Orientul Mijlociu; alternativa de a substitui cu „Group II” (mai puțin rafinat) este, la rândul ei, restrânsă, fiind folosită pentru producția de motorină în context de penurii. Într-un e-mail către CNBC, CEO-ul ILMA, Holly Alfano, spune că „aproape trei sferturi” din importurile SUA de „Group III” sunt sub presiune, iar capacitatea industriei de a substitui cu „Group II” este redusă. Ce urmează: întârzieri la service, retail sub presiune și un nou risc sezonier Pe termen scurt, consumatorii pot resimți situația prin timpi mai mari de livrare pentru produse aflate în așteptare și întârzieri la operațiuni de mentenanță, inclusiv schimburi de ulei. Costa Kapothanasis, proprietarul francizei de schimb rapid de ulei Costa Oil (peste 200 de locații), a scris pe X că Mobil și Shell ar fi informat Costco și Walmart că nu au produse ambalate de livrat și că ar putea apărea „rafturi goale” la uleiuri de motor în câteva săptămâni. Un factor suplimentar de risc este sezonul uraganelor: Alfano avertizează că o singură furtună care lovește Coasta Golfului ar putea scoate din funcțiune 30–40% din capacitatea SUA pentru „Group II” și încă 10% pentru „Group III”, ceea ce ar strânge și mai mult lanțul de aprovizionare. ILMA se așteaptă ca Orientul Mijlociu să rămână fără „Group III” până în iunie, iar o rezolvare a problemei „nu este așteptată până în perioada aceasta a anului viitor”, potrivit materialului. În lipsa unei detensionări, efectul probabil este o nouă creștere a costurilor de întreținere pentru vehiculele care folosesc uleiuri premium și o disponibilitate mai slabă, inclusiv pentru clienții de retail. [...]
Prețurile memoriilor DDR4 ar urma să sară cu peste 50% în T3 2026 , pe fondul unor lipsuri severe de capacitate, ceea ce poate împinge în sus costurile pentru PC-uri și pentru o parte din infrastructura de stocare din centrele de date, potrivit Gizmochina . Informația se bazează pe un raport DigiTimes , care arată că prețurile „contract” (cele negociate între producători și clienți mari, diferite de prețurile „spot”, adică tranzacții punctuale) sunt încă în curs de finalizare, iar această întârziere ar putea amplifica presiunea de scumpire. Ținta raportului este segmentul DDR4 8Gb DRAM, unde creșterea estimată depășește 50% în trimestrul 3 din 2026 față de trimestrul 2. De ce contează: costuri mai mari pentru PC-uri și pentru SSD-uri enterprise DDR4 rămâne folosit pe scară largă în PC-uri, iar cererea ar fi crescut semnificativ în trimestrul 2, ducând la scumpiri peste așteptări. În paralel, SSD-urile enterprise (pentru companii), care includ memorie DRAM, contribuie la creșterea cererii: DRAM-ul ajută la latență mai mică și viteze mai bune prin mecanisme de tip cache (memorie tampon). Un semnal suplimentar de tensiune în piață este că, în unele cazuri, prețurile spot pentru DDR4 16Gb sunt deja ridicate și pot ajunge mai mari decât cele pentru DDR5 cu specificații similare, notează materialul. Oferta: marii producători s-au mutat pe DDR5, iar „legacy” rămâne cu capacitate limitată Potrivit aceleiași surse, Samsung, Micron și SK Hynix s-au îndepărtat în mare parte de producția DDR4, pe măsură ce își orientează capacitatea către DDR5 și memorii premium, inclusiv pentru clienți din zona inteligenței artificiale. Samsung ar produce DDR4 în volume mai mici pentru câțiva clienți pe termen lung. Micron este menționată ca anunțând producție de masă pentru DDR4 și LPDDR4 folosind procesul 1α la fabrica sa din Manassas (Virginia, SUA). În același timp, o parte importantă din producția DDR ar fi acoperită de companiile taiwaneze Nanya Technology și Winbond Electronics, însă nivelul ar fi sub cererea globală. Efect de propagare: scumpiri și pe DDR3, iar presiunea poate continua până în 2028 Criza pornită inițial din segmentul DDR5 s-ar fi transmis către DDR4 și, mai departe, către DDR3. Materialul indică faptul că prețurile pentru DDR4 4Gb și DDR3 sunt așteptate să crească în a doua jumătate a lui 2026. Pe baza prețurilor spot de la începutul lunii iulie, Gizmochina prezintă următoarele repere: DDR4 4Gb (512MB x 8) — 12,75 dolari (aprox. 58 lei) DDR5 16Gb (2GB x 8) — 47,07 dolari (aprox. 214 lei) Preț per Gb: DDR3 4Gb — 3,19 dolari (aprox. 15 lei); DDR5 16Gb — 2,94 dolari (aprox. 13 lei) În lipsa unei creșteri de capacitate (menționată ca deja utilizată la maximum), decalajul dintre cerere și ofertă ar urma să se adâncească. Concluzia raportată de Gizmochina, atribuită unor experți din industrie, este că scumpirile la DRAM pentru DDR5, DDR4 și DDR3 ar putea continua cel puțin până în 2028, ceea ce sugerează un risc ridicat de noi creșteri de preț pe termen scurt. [...]
Un plin de 50 de litri de motorină urcă spre 475 de lei , iar diferențele de preț între stații pot însemna economii de circa 25 de lei la o singură alimentare, potrivit Economedia . Luni, 6 iulie 2026, prețurile medii naționale rămân ridicate: 8,65 lei/l pentru benzină standard și 9,48 lei/l pentru motorină standard. La aceste medii, un rezervor de 50 de litri costă aproximativ 433 de lei pentru benzină și 474 de lei pentru motorină. Pentru GPL, prețul mediu național este de 4,55 lei/l, ceea ce duce un plin de 50 de litri la circa 228 de lei. Unde se vede diferența de cost: media națională vs. cele mai ieftine stații Datele sunt centralizate din monitorizarea a 1.671 de benzinării ( Petrom , OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom), iar prețurile pot varia în cursul aceleiași zile. Cea mai ieftină motorină identificată luni este la stația Dacma din Lungulețu (Dâmbovița), la 8,98 lei/l. La acest nivel, un plin de 50 de litri ajunge la aproximativ 449 de lei, cu circa 25 de lei sub costul calculat la media națională. Publicația notează că diferența față de media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru. Cea mai ieftină benzină standard este la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște din Târgoviște, la 8,49 lei/l, ceea ce înseamnă aproximativ 425 de lei pentru 50 de litri. Motorina premium trece de 10 lei/l Pe segmentul premium, media națională indică 9,30 lei/l pentru benzină premium și 10,26 lei/l pentru motorină premium. La acest preț mediu, un plin de 50 de litri de motorină premium costă aproximativ 513 lei. București și marile orașe: minime apropiate, dar nu identice În București, cele mai mici prețuri menționate sunt 8,62 lei/l pentru benzină standard și 9,44 lei/l pentru motorină standard, la mai multe stații Petrom (inclusiv pe strada Barbu Văcărescu nr. 78). GPL poate fi găsit de la 4,52 lei/l la o stație Lukoil de pe DN1, în zona Aeroportului Băneasa. La aceste minime, un plin de 50 de litri ar costa aproximativ 431 de lei (benzină), 472 de lei (motorină) și 226 de lei (GPL). Dintre orașele monitorizate, cele mai mici prețuri sunt în continuare în Cluj-Napoca: benzină de la 8,59 lei/l și motorină de la 9,39 lei/l (stația DHR, strada Frunzișului nr. 83), iar GPL de la 4,49 lei/l. În Constanța și Timișoara, minimele pentru benzină și motorină sunt, de asemenea, 8,62 lei/l, respectiv 9,44 lei/l, în timp ce în Iași și Brașov sunt raportate aceleași praguri minime pentru benzină și motorină (8,62 lei/l și 9,44 lei/l). [...]
Revenirea accizei la motorină de la 1 iulie pune presiune pe costurile de transport , chiar dacă România a avut în prima parte a anului prețuri la carburanți sub media Uniunii Europene, potrivit Agerpres , care citează date și concluzii ale Consiliului Concurenței . Autoritatea arată că, în cea mai mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, prețurile din România s-au menținut „semnificativ sub media UE”, atât la nivelul prețurilor finale (cu taxe), cât și al celor fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost „mai mare decât în mod obișnuit”, mai ales la prețurile fără taxe. Cât sub media UE au fost prețurile la pompă La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. La prețurile fără taxe, ecartul era mai amplu: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% la motorină. Consiliul Concurenței notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar diferența față de media europeană a fost mai accentuată decât în perioadele obișnuite. De ce contează scumpirea motorinei de la 1 iulie În contextul în care situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Pentru companiile de transport și pentru firmele cu logistică intensă, motorina este un cost direct, iar o astfel de ajustare fiscală se poate transmite în tarife și, ulterior, în prețurile unor bunuri. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , spune că apropierea treptată a prețului motorinei din România de media UE, observată spre finalul perioadei analizate, indică „mai degrabă o revenire” la situația de dinainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, citat în comunicat. Ce urmează: raport despre respectarea plafonării Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și anunță că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza un raport privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea spune că va continua monitorizarea și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă schimbările din cotațiile internaționale, costuri și condițiile comerciale. [...]
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
