Știri
Știri din categoria Legistație
Un proiect USR ar obliga firmele să factureze în lei la cursul BNR și să renunțe la „cursuri proprii”, o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt calculate prețurile pentru consumatori la bunuri și servicii afișate în euro sau în alte valute, potrivit Agerpres.
Inițiativa, depusă de deputatul USR Cezar Drăgoescu, vizează modificarea și completarea Ordonanței privind protecția consumatorilor (OG 21/1992). Miza este eliminarea costurilor suplimentare rezultate din conversii făcute la cursuri mai mari decât cel oficial, practică întâlnită, potrivit inițiatorului, la achiziții precum mașini, locuințe sau pachete turistice.
Proiectul introduce o regulă unică pentru contractele în care prețul este exprimat în euro sau în altă monedă străină: factura către consumator ar trebui emisă în lei, la cursul BNR din ziua precedentă emiterii facturii.
În plus, operatorilor economici le-ar fi interzis:
Drăgoescu a spus că proiectul extinde o inițiativă anterioară a USR, care viza conversia la cursul BNR pentru facturile emise de operatorii de telefonie mobilă cu prețuri afișate în euro.
Potrivit inițiatorului, proiectul mai prevede ca operatorii economici să informeze consumatorii, la semnarea contractului, despre modul de calcul al facturilor.
Pentru contractele deja în derulare, actualizarea ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Dacă operatorul nu o face voluntar, actualizarea s-ar aplica automat, conform declarațiilor citate.
ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) ar urma să fie instituția responsabilă cu sancționarea operatorilor care nu respectă prevederile, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic , potrivit Wall-Street.ro . Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date. În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile. „Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR. Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier. În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier. [...]
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care actualizează protecția consumatorilor în serviciile financiare, cu accent pe digitalizare și comerț online, potrivit AGERPRES . Măsura a fost adoptată joi, 19 martie 2026, și vizează în special contractele de servicii financiare încheiate la distanță. Executivul arată, într-un comunicat citat de agenția de presă, că ordonanța urmărește alinierea legislației românești la standardele Uniunii Europene și extinderea protecției pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri. Ce schimbă ordonanța pentru contractele financiare la distanță Actul normativ introduce cerințe de informare mai stricte și reguli suplimentare pentru situațiile în care deciziile sunt luate automatizat (de exemplu, prin algoritmi) sau când prețurile sunt personalizate în funcție de profilul clientului. „Scopul acestei ordonanțe este să alinieze legislația românească la standardele Uniunii Europene și să asigure protecție pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri.” În plus, Guvernul indică și o componentă de transparență legată de obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare, în linie cu tendința europeană de a cere informații comparabile despre astfel de caracteristici. Principalele obligații pentru comercianți și drepturi pentru consumatori Conform comunicatului Executivului, ordonanța include mai multe prevederi aplicabile contractelor de servicii financiare încheiate la distanță, între care: furnizarea de informații clare, accesibile și complete despre serviciile financiare și costurile asociate; obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la procesul decizional automatizat și personalizarea prețurilor; transparența privind obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare; respectarea dreptului de retragere fără penalități și fără obligația de a motiva decizia; modernizarea cerințelor de informare, astfel încât toate informațiile precontractuale să fie furnizate pe un suport durabil, lizibil și ușor de înțeles; stabilirea unor condiții echitabile de concurență între comercianți, oferind securitate juridică și claritate în relația cu consumatorii. Guvernul susține că aceste schimbări ar trebui să reducă riscurile de informare incompletă în vânzarea la distanță a serviciilor financiare și să întărească drepturile consumatorilor în relația cu furnizorii, într-un context în care tranzacțiile online și instrumentele digitale au devenit dominante. [...]
Producătorii ar putea fi obligați să repare produse și după expirarea garanției conform unui proiect de lege inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care transpune în legislația românească Directiva UE 2024/1799 . Scopul este clar: încurajarea reparării bunurilor în locul înlocuirii acestora, prin consolidarea drepturilor consumatorilor și reducerea risipei de resurse. Informațiile au fost publicate de avocatnet.ro . Potrivit proiectului, reparațiile vor trebui realizate fie gratuit, fie la un preț rezonabil, într-un termen rezonabil, indiferent dacă produsul se află sau nu în perioada de garanție. Obligația revine producătorului, dar în anumite situații poate fi preluată de reprezentantul său autorizat din UE, importator sau distribuitor. Pentru a respecta această obligație, aceștia vor putea apela la subcontractori. În cazul în care reparația este imposibilă din punct de vedere tehnic, consumatorul va putea primi un produs recondiționat. De asemenea, proiectul elimină barierele tehnice și contractuale care împiedică reparația bunurilor. Se interzice explicit refuzul reparației doar pentru că produsul a fost anterior reparat în alt service. Clauzele sau soluțiile tehnice, fie ele software ori hardware, care restricționează accesul la reparație sunt considerate ilegale, cu excepția cazurilor în care sunt justificate prin protejarea proprietății intelectuale. Ce prevede proiectul de lege: Obligația de reparare, chiar și după expirarea garanției, pentru produsele cu cerințe legale de reparabilitate; Reparații gratuite sau la prețuri rezonabile, într-un termen rezonabil; Oferirea, dacă e necesar, a unui produs de înlocuire temporar, gratuit sau contra cost; Eliminarea interdicției de a repara produse deja reparate de alte service-uri; Acces liber la piese de schimb, inclusiv cele produse prin imprimare 3D, atâta timp cât respectă normele de siguranță; Informarea clară, online, despre costurile orientative ale reparațiilor și piesele disponibile; Interzicerea clauzelor contractuale sau tehnologiilor care împiedică repararea. Un alt element important este introducerea unui formular standard european, oferit gratuit consumatorului înainte de încheierea contractului de reparație. Acesta va cuprinde date despre bunul defect, natura intervenției, durata estimată, prețul, serviciile auxiliare disponibile și valabilitatea ofertei. Condițiile din formular nu pot fi modificate timp de cel puțin 30 de zile, iar acceptarea ofertei de către consumator va face documentul obligatoriu pentru reparator. Totodată, dacă este necesară o diagnoză pentru stabilirea defectului, reparatorul poate solicita un tarif suplimentar, dar doar cu informarea prealabilă a consumatorului. Formularul se va considera un instrument complet de informare, înlocuind cerințele legale privind transparența serviciului, a prețului și a identității prestatorului. Proiectul de lege prevede și un regim sancționatoriu detaliat, cu amenzi graduale în funcție de gravitatea și tipul încălcării. Astfel: nerespectarea obligațiilor privind informarea consumatorilor și neutilizarea formularului european de reparații poate atrage amenzi între 4.000 și 40.000 de lei ; refuzul de a efectua reparațiile prevăzute de lege sau încălcarea regulilor aferente acestora se sancționează cu amenzi între 8.000 și 80.000 de lei ; neasigurarea informațiilor despre serviciile de reparații poate fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 50.000 de lei . În caz de repetare a contravențiilor , amenzile pot ajunge până la 100.000 de lei , iar competența de constatare și aplicare a sancțiunilor revine Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului ( ANPC ) . Pentru a deveni aplicabil, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, documentul rămâne în dezbatere publică, oferind posibilitatea de intervenție din partea actorilor interesați. [...]
Intensificarea verificărilor asupra dobândirii cetățeniei române crește riscul de anulare sau retragere , cu efecte directe asupra drepturilor persoanei și cu termene scurte de contestare în instanță, potrivit unei analize publicate de Economica . În practică, autoritățile au declanșat acțiuni administrative și judiciare în cazuri cu suspiciuni de fraudă, declarații neconforme sau documente neautentice, inclusiv pe filiera certificatelor de naștere românești transcrise. Regimul juridic este stabilit de Legea nr. 21/1991, iar pierderea cetățeniei nu este o măsură „la discreție”, ci una care presupune verificarea strictă a condițiilor legale. Miza, din perspectivă de reglementare, este că procedurile pot duce la pierderea calității de cetățean român, iar apărarea depinde de legalitatea actelor, probele folosite și respectarea dreptului la apărare. Anulare vs. retragere: două mecanisme, efecte diferite Analiza diferențiază între retragerea cetățeniei (instituție prevăzută expres de lege) și anularea cetățeniei (care nu este consacrată ca instituție juridică autonomă în Legea 21/1991, dar apare în practică în controlul de legalitate al actelor administrative sau în situații juridice speciale). Pe scurt: Retragerea cetățeniei este o sancțiune administrativă , aplicabilă în cazuri strict prevăzute de lege, printr-un act administrativ individual. Anularea vizează validitatea actului (de exemplu, când se constată că dobândirea nu mai subzistă în anumite situații), iar efectele sunt legate de constatarea nelegalității actului. Un exemplu menționat pentru anulare este situația în care un copil nu ar fi dobândit valabil cetățenia ca urmare a efectelor juridice ale anulării adopției, caz în care actul de acordare își pierde temeiul legal. Când poate fi retrasă cetățenia română și cum se derulează procedura Cazurile de retragere sunt „limitative”, potrivit Legii nr. 21/1991. În esență, retragerea poate interveni, între altele, dacă: persoana aflată în străinătate se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau se află în război; există legături cu entități teroriste ori implicare în pregătirea/săvârșirea unor acte care constituie amenințări la adresa securității naționale; cetățenia a fost obținută fraudulos (informații false, ascunderea unor date pertinente sau alte mijloace frauduloase). Procedural, retragerea poate fi declanșată din oficiu sau la sesizare scrisă. Persoana vizată și autorul sesizării sunt citați și audiați de Comisia pentru Cetățenie , care întocmește un raport motivat, iar dacă sunt îndeplinite condițiile, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie emite ordinul de retragere. Ordinul poate fi contestat în 15 zile de la comunicare la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București . Un element important: retragerea nu se aplică persoanelor care au dobândit cetățenia română prin naștere , legea consacrând caracterul intangibil al acestui mod de dobândire. Efecte și litigii: ce se pierde și ce se poate ataca în instanță Din momentul rămânerii definitive a măsurii, persoana nu mai beneficiază de drepturile și obligațiile conferite de calitatea de cetățean român, inclusiv drepturile politice și protecția statului român. În același timp, analiza arată că pierderea cetățeniei produce efecte de la data emiterii ordinului de retragere, fără a afecta drepturile dobândite anterior în mod legal. În cazul retragerii, efectele operează, de regulă, pentru viitor , ca sancțiune administrativă. În cazul anulării, efectele sunt corelate cu constatarea nelegalității actului administrativ. Controlul judecătoresc are rolul de a verifica legalitatea procedurii, respectarea dreptului la apărare și temeinicia motivelor. În contextul verificărilor extinse, analiza notează și existența unor plângeri penale pentru fals, uz de fals sau fraudă la lege, precum și solicitarea de verificări la nivelul autorităților de stare civilă și al altor instituții implicate în proceduri. „Pierderea cetățeniei române trebuie să se întemeieze pe o interpretare strictă a normelor legale și pe respectarea deplină a procedurii administrative, având în vedere consecințele juridice asupra statutului persoanei”, a declarat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. Pentru context suplimentar pe tema dobândirii cetățeniei, Economica trimite și la materiale ale casei de avocatură: Pavel, Mărgărit și Asociații și Pavel, Mărgărit și Asociații . [...]
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în teren și pregătește schimbarea legislației pentru unitățile protejate autorizate, pe fondul acuzațiilor că unele entități ar fi folosit acest mecanism pentru a profita de facilități fiscale, potrivit Agerpres . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole , a anunțat că a semnat un ordin prin care „echipe mixte de control sunt deja în teren” pentru verificarea unităților protejate autorizate. El a susținut că, până recent, nu a existat „niciun control real” asupra acestora, vorbind despre „zero controale”. „Închidem robinetul băieților deștepți care folosesc unitățile protejate autorizate ca să maximizeze profituri și să profite de facilitățile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Și vom schimba și legislația.” De ce se schimbă regulile: controale insuficiente și autorizări „pe hârtie” Ministrul a indicat drept problemă principală lipsa capacității de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități , afirmând că instituția ar fi avut „un singur om la Corpul de Control”, insuficient pentru supravegherea unui sistem în care ar exista „950.000” de beneficiari persoane cu dizabilități. În plus, Manole a descris vulnerabilități în procedura de autorizare, susținând că în prezent nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate corect, fără confirmarea realității. Ce tip de abuzuri reclamă ministerul Potrivit ministrului, autorizația ar fi acordată pentru un sediu, însă activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu sunt verificate, situație care „creează abuzuri și spațiu pentru abuzuri”. În acest context, el a spus că „legislația este prea slabă” și că va fi modificată. „Practic, pe hârtie, totul poate arăta bine, poate arăta perfect, fără ca cineva să verifice realitatea. Mai mult, autorizația se dă pentru sediu dar activitatea se poate desfășura în alte locuri, care nu erau verificate.” Context: ce sunt „unitățile protejate” Conform legii, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, care angajează persoane cu handicap. Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar pentru modificarea legislativă sau detalii despre forma viitoarelor schimbări; ministrul a indicat însă că verificările au început deja, iar intervenția normativă este în pregătire. [...]
Guvernul propune să coboare pragul de intrare în insolvența persoanelor fizice la 10 salarii minime , într-un proiect pus în consultare publică care include și protecții pentru locuința familiei, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: acces mai larg la o procedură care, în forma actuală, rămâne greu de folosit pentru o parte dintre debitorii persoane fizice. Proiectul a fost lansat în consultare publică de ministrul Economiei, Irineu Darău , care spune că intenția este „îmbunătățirea actualului cadru legislativ” și adaptarea lui la „nevoile reale ale cetățenilor”. Ce se schimbă: prag mai mic și protecție pentru locuință Conform declarațiilor ministrului, una dintre modificările centrale este reducerea pragului de acces la procedura de insolvență de la echivalentul a 15 salarii minime la 10 salarii minime, pentru a permite intrarea în procedură a mai multor persoane aflate în dificultate. În același pachet, proiectul prevede măsuri de protecție a locuinței familiei, în condițiile în care aceasta este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii „să nu fie scoși din propria casă”, potrivit ministrului. Cui i se adresează și care este logica măsurii Ministrul mai afirmă că proiectul ar oferi acces și celor care își pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp și de un plan de rambursare. Mesajul central este că procedura nu ar urmări „ștergerea” obligațiilor, ci transformarea lor în unele gestionabile. „Nu vorbim despre a scăpa de obligații, ci despre a le face gestionabile”, a transmis Irineu Darău, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce urmează În acest moment, proiectul de lege este în etapa de avizare și consultare publică. Antena 3 nu indică un calendar de adoptare sau data la care modificările ar putea intra în vigoare. [...]
