Știri
Știri din categoria Legistație
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic, potrivit Wall-Street.ro. Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date.
În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile.
„Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR.
Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier.
În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier.
Recomandate
Senatul a votat eliminarea amenzilor pentru șoferii care nu au asupra lor permisul sau talonul , dacă polițistul poate verifica rapid datele în bazele oficiale, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și aplicare: sancțiunea ar dispărea în situațiile în care obligația de „prezentare” poate fi îndeplinită prin verificare digitală. Inițiativa legislativă a fost depusă în aprilie de deputatul USR Alexandru Dimitriu și urmărește modificarea și completarea Codului rutier. Argumentul central invocat este că, în condițiile digitalizării verificărilor folosite de Poliția Rutieră, amendarea pentru lipsa fizică a documentelor devine „depășită și lipsită de utilitate”. „Dacă ai permis valabil și mașina este înmatriculată legal, polițistul poate verifica aceste informații în câteva secunde, direct în bazele de date. Cu toate acestea, până acum puteai primi o amendă de câteva sute de lei doar pentru că nu aveai documentele asupra ta”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Dimitriu. Ce schimbă proiectul în Codul rutier Textul adoptat de Senat prevede că obligația de prezentare a documentelor este considerată îndeplinită: dacă datele aferente permisului de conducere și certificatului de înmatriculare pot fi verificate de polițistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale. Cine a susținut proiectul și ce urmează Dimitriu afirmă că proiectul a fost votat de senatori „din aproape toate grupurile parlamentare”, iar PSD ar fi fost singurul partid care a considerat că amenda trebuie păstrată. Următorul pas este Camera Deputaților , care este for decizional: proiectul va intra în comisiile de specialitate și apoi la votul final, înainte de a putea deveni lege. [...]
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]
Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]
De la 1 iulie, creșterea punctului-amendă la 216,25 lei ridică automat costul tuturor sancțiunilor rutiere , inclusiv pentru abateri uzuale, iar pentru contravențiile grave amenzile pot ajunge la 4.325 de lei, potrivit Adevărul . Miza practică este una de reglementare cu efect direct în bugetul șoferilor și al firmelor: toate clasele de sancțiuni din Codul rutier se recalculează în sus. Punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut pe țară, iar amenzile contravenționale sunt stabilite ca număr de puncte-amendă, în funcție de abatere. Prin urmare, majorarea valorii punctului-amendă se traduce într-o scumpire „în lanț” a sancțiunilor din trafic. Noile intervale de amenzi, pe clase de sancțiuni Legislația împarte sancțiunile în cinci clase, cu următoarele valori de la 1 iulie: Clasa I : 2–3 puncte-amendă – 432,5–648,75 lei Clasa a II-a : 4–5 puncte-amendă – 865–1.081,25 lei Clasa a III-a : 6–8 puncte-amendă – 1.297,5–1.730 lei Clasa a IV-a : 9–20 puncte-amendă – 1.946,25–4.325 lei Clasa a V-a : 21–100 puncte-amendă – 4.541,25–21.625 lei (aplicabilă exclusiv persoanelor juridice ) Ce abateri frecvente intră la clasele mici și medii În clasa I intră, între altele, nepurtarea centurii, oprirea neregulamentară sau depășirea vitezei legale cu până la 20 km/h, cu amenzi între 432,5 și 648,75 lei. Tot aici sunt încadrate și fapte precum nefolosirea semnalizării, ignorarea culorii galbene a semaforului sau circulația cu un vehicul avariat peste termenul legal de 30 de zile de la constatarea avariei. În clasa a II-a (până la 1.081,25 lei) sunt incluse abateri precum nerespectarea indicatoarelor și marcajelor de obligare, anvelope neconforme, pătrunderea într-o intersecție blocată sau oprirea nejustificată pe banda de urgență a autostrăzii. Aici intră și trecerea pe roșu și comportamentul agresiv; pentru unele dintre abaterile din această categorie, șoferii riscă și suspendarea permisului pentru 30 de zile . În clasa a III-a (1.297,5–1.730 lei) sunt încadrate, printre altele, folosirea telefonului mobil fără dispozitiv „mâini libere”, conducerea cu permis expirat, circulația pe sens opus, nerespectarea regulilor de circulație pe benzi sau depășirea vitezei cu 31–40 km/h. Pentru mai multe abateri din această clasă (inclusiv neacordarea de prioritate), legea prevede și suspendarea dreptului de a conduce pentru 60 de zile . Amenzile mari și suspendarea permisului: clasa a IV-a Cele mai mari sancțiuni pentru persoane fizice sunt în clasa a IV-a , cu amenzi între 1.946,25 și 4.325 lei. Sunt vizate fapte precum ITP expirat, refuzul proprietarului de a comunica identitatea persoanei căreia i-a încredințat mașina, folii neomologate, înmatriculare suspendată, dar și circulația fără anvelope de iarnă pe drumuri cu zăpadă, gheață sau polei ori folosirea nejustificată a benzii de urgență. Pentru conducerea sub influența alcoolului (când fapta nu este infracțiune) și pentru circulația pe banda de urgență, permisul poate fi suspendat 90 de zile , iar pentru neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată în condițiile descrise în articol, suspendarea poate ajunge la 120 de zile . Pentru firme, plafonul urcă la 21.625 de lei Clasa a V-a este rezervată persoanelor juridice, cu amenzi până la 21.625 de lei , inclusiv pentru obligații legate de semnalizarea rutieră, instituirea de restricții fără avize sau refuzul de a comunica autorităților identitatea persoanei căreia i-a fost încredințat un vehicul. Plata la jumătate rămâne, dar „jumătatea” crește Șoferii își păstrează posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii , în termenul prevăzut de legislația în vigoare. Totuși, odată cu majorarea punctului-amendă de la 1 iulie, și această opțiune va însemna sume mai mari pentru aceeași abatere, de la contravențiile minore până la cele care atrag suspendarea permisului. [...]
Un proiect de lege depus la Senat ar putea reduce anularea amenzilor pe „vicii de formă” , prin eliminarea obligației de a trece adresa de domiciliu a contravenientului în procesul-verbal, potrivit HotNews . Inițiativa aparține parlamentarilor USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu. Miza este una de reglementare și aplicare: USR susține că schimbarea ar diminua riscul ca procesele-verbale să fie anulate din motive strict formale, „în absența unei vătămări reale”, și ar crește eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. De ce se schimbă regula: cartea electronică de identitate Inițiatorii argumentează că obligația de a menționa domiciliul în procesul-verbal nu mai este aliniată cu introducerea cărții electronice de identitate, pe care „nu se mai regăsește mențiunea privind domiciliul” în conținutul tipărit. În această logică, eliminarea domiciliului din procesul-verbal ar fi o „adaptare a cadrului normativ” la noile condiții administrative. Ce se întâmplă cu comunicarea și executarea sancțiunii Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, afirmă că modificarea nu ar afecta dreptul la apărare și nici garanțiile procedurale, deoarece: comunicarea procesului-verbal ar urma să se facă „potrivit regulilor procedurale existente”; autoritățile ar putea determina domiciliul prin „sisteme informatice oficiale”, atunci când este necesar pentru executarea sancțiunii sau comunicarea actelor. Argumentul USR: procese câștigate pe formă Cynthia Păun susține că domiciliul nu individualizează persoana, ci are rol practic pentru comunicare și, eventual, executare. Vlad Șendroiu afirmă că o contravenție constatată corect, cu persoana identificată după CNP, poate fi anulată în instanță pentru un element lipsă din formular, pe care îl descrie drept o practică folosită pentru contestarea amenzilor „pe formă”. Ce modifică proiectul, pe scurt Propunerea urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, pentru „coerența și unitatea sistemului normativ”, conform comunicatului citat de Agerpres. Următorul pas este parcursul legislativ în Senat, ca primă cameră sesizată, înainte de o eventuală adoptare. [...]
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
