Știri
Știri din categoria Legistație
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic, potrivit Wall-Street.ro. Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date.
În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile.
„Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR.
Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier.
În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier.
Recomandate
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]
Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]
ONJN spune că a declanșat controale pe ultimii cinci ani fiscali și a început proceduri de recuperare a unor diferențe de taxe , după ce un raport de follow-up al Curții de Conturi a confirmat măsurile de remediere pentru deficiențele din activitatea aferentă anului 2024, potrivit Economica , care citează Agerpres. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) , Vlad Cristian Soare, susține că deficiențele identificate „sunt fie remediate, fie în curs de remediere” și că raportul public confirmă măsurile prezentate anterior de instituție. Controale și recuperări: miza fiscală a verificărilor În zona operatorilor „land-based” (în locații fizice), ONJN afirmă că a declanșat controale pentru ultimii cinci ani fiscali, cu obiectivul de a verifica diferențele constatate de Curtea de Conturi și de a recupera sumele aferente. Separat, instituția spune că a demarat un control privind „manipulările GGR” (venitul brut din jocuri de noroc) efectuate de unii operatori de jocuri de noroc online, pentru a identifica tranzacții suspecte și eventuale distorsiuni în raportări. Un punct sensibil rămâne diferența estimată de taxă de autorizare de 116,019 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine, sumă despre care ONJN spune că ar fi rezultat dintr-o interpretare a legii după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023 , „nu dintr-o fraudă”. Instituția afirmă că, în mandatul actual, au fost începute procedurile pentru recuperarea diferențelor constatate. Supravegherea online și piața neagră: acces la date și ordine de eliminare Pentru jocurile de noroc la distanță, ONJN afirmă că are acces la serverele „în oglindă” ale tuturor organizatorilor și la 12 rapoarte aferente fiecărei platforme de joc. Împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, Oficiul dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor din rapoarte, astfel încât tranzacțiile suspecte și manipulările GGR să poată fi identificate în timp real. Pe combaterea pieței negre, ONJN spune că a introdus peste 300 de site-uri pe „lista neagră”, iar numărul total ar fi depășit între timp 1.100. Instituția mai afirmă că a actualizat lista furnizorilor de servicii și a modificat legislația pentru a putea emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, cu o rată de conformare de 98%, și că urmează să lanseze un sistem automat de detecție și raportare. Autoexcludere și prevenție: finanțări și blocaj legislativ pentru extindere În domeniul prevenirii și tratării adicției asociate jocurilor de noroc, ONJN anunță lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, cu finanțări totale de 5 milioane de euro . Pe autoexcludere, instituția susține că gestionează o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, dar precizează că legislația actuală nu permite extinderea sistemului ONJN la operatorii de jocuri de noroc la distanță, care sunt reglementați separat. Pentru extindere, ONJN spune că a propus în ianuarie 2026 un proiect de ordonanță de urgență, aflat în transparență decizională la Ministerul Finanțelor și avizat, potrivit instituției, de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Economic și Social. Totodată, ONJN a încheiat la 9 februarie 2026 un protocol cu ICI pentru digitalizarea completă a autoexcluderii, prin scanarea actului de identitate și verificare biometrică folosind camera telefonului; implementarea completă este condiționată de adoptarea ordonanței. [...]
