Știri
Știri din categoria Legistație
USR a depus în Parlament un proiect care ar elimina amenda pentru lipsa permisului și talonului în format fizic, potrivit Wall-Street.ro. Inițiativa îi aparține deputatului USR Alexandru Dimitriu și vizează situațiile în care șoferul nu poate prezenta documentele la control, deși acestea pot fi verificate în bazele oficiale de date.
În forma actuală a regulilor, neprezentarea permisului și a certificatului de înmatriculare (talonul) este contravenție și se sancționează cu amendă între 432,50 și 648,75 de lei, conform informațiilor din articol. Propunerea pleacă de la ideea că, în contextul digitalizării, Poliția Rutieră poate verifica rapid dacă un șofer are drept de a conduce și dacă vehiculul are documente valabile.
„Neprezentarea acestora este calificată drept contravenţie. Consider că această sancţiune a devenit învechită, în contextul digitalizării administraţiei publice şi este disproporţionată în raport cu scopul legitim urmărit de lege - acela de a proteja siguranţa rutieră", a declarat deputatul USR.
Proiectul ar modifica și completa Codul rutier astfel încât obligația de prezentare să fie considerată îndeplinită „dacă datele aferente pot fi verificate de către poliţistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale”. Articolul mai arată că, în prezent, polițistul poate alege să aplice avertisment, însă această opțiune ține de aprecierea agentului și nu este prevăzută explicit ca regulă generală în Codul rutier.
În argumentația citată, sancționarea pentru lipsa documentelor fizice este descrisă ca necorelată cu siguranța rutieră și ca o posibilă sursă de sancțiuni inutile, în condițiile în care autoritățile au mijloace tehnice de verificare. Totodată, materialul precizează că rămâne recomandat ca șoferii să aibă asupra lor acte de identificare și documentele mașinii, inclusiv pentru situații precum un incident rutier.
Recomandate
Codul Rutier ar putea fi completat cu reguli explicite pentru „culoarul de salvare” în ambuteiaje , ceea ce ar introduce obligații standardizate pentru șoferi și ar permite sancționarea celor care nu le respectă, potrivit Antena 3 . Inițiativa este un proiect de lege depus de USR, care vizează reglementarea explicită a culoarului de salvare în Codul rutier, pentru situațiile de trafic aglomerat. În prezent, forma actuală a legislației nu ar preciza suficient de clar ce trebuie să facă șoferii în ambuteiaje pentru a facilita trecerea autospecialelor aflate în misiune (ambulanțe, pompieri, poliție), iar regulile existente ar fi aplicabile mai ales pe drumuri fără trafic intens, conform argumentelor din comunicatul USR citat în material. Ce s-ar schimba pentru șoferi Dacă proiectul va fi adoptat și Codul rutier va fi completat, modul de formare a culoarului de salvare ar urma să fie stabilit în funcție de numărul de benzi: Drumuri cu o singură bandă pe sens: șoferii ar urma să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga . Drumuri cu două sau mai multe benzi pe sens: șoferii de pe banda de lângă axul drumului ar urma să își tragă autovehiculele cât mai în stânga , iar toți ceilalți spre dreapta , astfel încât să se formeze un culoar pe mijlocul drumului pentru mașinile de intervenție. Sancțiuni și miza reglementării Proiectul prevede că nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată cu amendă , potrivit materialului. Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, inițiatorii proiectului, susțin că demersul urmărește clarificarea legislației și alinierea la prevederile europene , în contextul în care întârzierile echipajelor de urgență pot avea consecințe directe asupra intervențiilor. În acest stadiu, este vorba despre un proiect de lege depus , iar aplicarea noilor obligații depinde de parcursul legislativ și de adoptarea lui. [...]
Un proiect USR ar obliga firmele să factureze în lei la cursul BNR și să renunțe la „cursuri proprii” , o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt calculate prețurile pentru consumatori la bunuri și servicii afișate în euro sau în alte valute, potrivit Agerpres . Inițiativa, depusă de deputatul USR Cezar Drăgoescu, vizează modificarea și completarea Ordonanței privind protecția consumatorilor (OG 21/1992) . Miza este eliminarea costurilor suplimentare rezultate din conversii făcute la cursuri mai mari decât cel oficial, practică întâlnită, potrivit inițiatorului, la achiziții precum mașini, locuințe sau pachete turistice. Ce obligații noi ar apărea pentru operatorii economici Proiectul introduce o regulă unică pentru contractele în care prețul este exprimat în euro sau în altă monedă străină: factura către consumator ar trebui emisă în lei, la cursul BNR din ziua precedentă emiterii facturii. În plus, operatorilor economici le-ar fi interzis: să aplice marje, adaosuri, comisioane sau alte costuri suplimentare peste cursul oficial; să folosească, în practică, „cursuri proprii” la facturare, dacă prețul a fost afișat în valută. Drăgoescu a spus că proiectul extinde o inițiativă anterioară a USR, care viza conversia la cursul BNR pentru facturile emise de operatorii de telefonie mobilă cu prețuri afișate în euro. Implementare: informare la contract și actualizare în 90 de zile Potrivit inițiatorului, proiectul mai prevede ca operatorii economici să informeze consumatorii, la semnarea contractului, despre modul de calcul al facturilor. Pentru contractele deja în derulare, actualizarea ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Dacă operatorul nu o face voluntar, actualizarea s-ar aplica automat, conform declarațiilor citate. Cine ar controla și sancționa ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) ar urma să fie instituția responsabilă cu sancționarea operatorilor care nu respectă prevederile, potrivit aceleiași surse. [...]
Deși a fost anulată în primă instanță, HG nr. 295/2025 privind REGES rămâne aplicabilă , pentru că instanța a respins cererea de suspendare, iar hotărârea de anulare nu este definitivă, potrivit unei analize publicate de Economica , semnată de avocatele Sonia Bălănescu și Cosmina Mieilă (D&B David și Baias). Decizia Curții de Apel Constanța este relevantă pentru companii prin efectul imediat: simpla pronunțare a soluției în primă instanță nu oprește aplicarea hotărârii de Guvern, în lipsa unei suspendări și înainte ca anularea să rămână definitivă. Cu alte cuvinte, angajatorii nu pot trata actul ca ieșit din vigoare doar pentru că există o soluție de anulare pe fond, nedefinitivă. Ce arată minuta instanței, la acest moment Potrivit minutei, instanța a decis două lucruri distincte: a respins cererea de suspendare a HG nr. 295/2025; a admis acțiunea principală și a dispus anularea hotărârii de Guvern în ansamblul său. La data redactării analizei, hotărârea nu era motivată și nici publicată, iar informațiile disponibile proveneau exclusiv din minută. Termenele de recurs și incertitudinea procedurală Conform minutei, hotărârea este susceptibilă de recurs: în termen de 5 zile, pentru soluția privind suspendarea; în termen de 15 zile, pentru soluția asupra acțiunii în anulare. Autoarele notează că, la o verificare pe portalul instanțelor, nu rezulta înregistrarea unei căi de atac la acel moment. În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora recursul ar fi fost declarat și ar urma să fie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar aceste date trebuie tratate cu rezervă până la confirmare oficială. De ce contează motivarea: ce poate schimba pentru angajatori Motivarea hotărârii este importantă din două motive, potrivit analizei: va indica motivele de nelegalitate reținute de instanță (de la vicii de competență și probleme de procedură până la încălcarea normelor de tehnică legislativă sau depășirea cadrului legal); va arăta dacă deficiențele pot fi corectate relativ rapid printr-o nouă intervenție normativă sau dacă sunt probleme mai profunde, care afectează concepția reglementării. Ce nu se schimbă, chiar dacă anularea rămâne definitivă Chiar și în ipoteza unei anulări definitive, nu dispare obligația angajatorilor de a ține evidența salariaților, deoarece aceasta are un temei legal mai larg, inclusiv în Codul muncii. Ce se poate modifica este „cadrul concret” de îndeplinire a obligației: regulile de operare, procedura, termenele și mecanismul tehnic aplicabil în REGES. În concluzie, mesajul practic pentru companii este unul de conformare: până la o clarificare judiciară finală, în lipsa unei suspendări, HG nr. 295/2025 trebuie considerată în continuare aplicabilă, iar angajatorii ar trebui să urmărească recursul și motivarea, fără decizii pripite sau relaxare nejustificată. [...]
Senatul a votat interzicerea folosirii țigărilor electronice și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în mai multe spații publice , iar dacă proiectul trece și de Camera Deputaților , regulile de „fumat” în România se vor extinde semnificativ, cu efect direct asupra utilizatorilor și operatorilor din HoReCa. Informațiile apar în Gadget . Proiectul adoptat de Senat interzice utilizarea: țigaretelor electronice; flacoanelor de reumplere pentru țigaretele electronice; dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului; produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun. Interdicția ar urma să se aplice în spațiile publice închise , în mijloacele de transport în comun și la locurile de joacă pentru copii . Ce se schimbă în legislație și de ce contează Inițiativa modifică și completează Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Potrivit inițiatorilor, obiectivul este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit , în toate spațiile închise și acoperite de folosință colectivă. Pentru consumatori, miza este extinderea explicită a restricțiilor și la „vapat” (folosirea țigărilor electronice) și la dispozitivele de încălzire a tutunului, cu risc de amendă dacă regulile sunt încălcate. Pentru companii, în special în zona ospitalității și a transportului, schimbarea înseamnă reguli mai stricte de aplicat și de controlat în spațiile administrate. Ce urmează Ca propunerea să devină lege, este necesară adoptarea și de Camera Deputaților , care este for decizional, mai notează publicația, citând ca sursă g4media.ro. [...]
CCR a validat cadrul de decontare a cheltuielilor pentru conducerile companiilor de stat , menținând în vigoare modificările la legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după ce a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan , potrivit Adevărul . Decizia a fost luată miercuri, cu unanimitate de voturi, iar Curtea a constatat că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Unghiul cu miză de reglementare este că instanța constituțională a confirmat că decontarea unor cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare) pentru administratorii și directorii întreprinderilor publice poate fi reglementată distinct, fără ca aceste sume să fie tratate automat drept „beneficii” sau „avantaje” în sensul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Ce a decis CCR și de ce contează pentru guvernanța companiilor de stat Curtea a reținut că reglementarea distinctă a posibilității decontării acestor cheltuieli, în condițiile legii, nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în obiecția de neconstituționalitate, inclusiv cele privind principiul legalității, rolul Parlamentului și obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. În esență, CCR a tratat aceste sume ca „decontări de cheltuieli” făcute pentru exercitarea mandatului, nu ca beneficii acordate prin contractul de mandat, ceea ce păstrează separația dintre remunerație/avantaje și cheltuieli operaționale necesare activității. Bicameralismul: Curtea respinge critica privind diferențele dintre Camere În privința criticilor „extrinseci” (legate de procedura parlamentară), Curtea a analizat acuzația că ar fi existat deosebiri majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. CCR a concluzionat că introducerea unor tipuri de cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare), distincte de cele reglementate în OUG 109/2011, nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii, ci are legătură directă cu acesta. În consecință, magistrații au apreciat că modificările operate de Camera decizională nu se abat de la finalitatea urmărită de inițiator, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al bicameralismului. Controlul cheltuielilor rămâne la agenția de monitorizare Pe fond (critici „intrinseci”), CCR a arătat că faptul că aceste cheltuieli sunt reglementate distinct ca decontări nu înseamnă automat că ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului și autorizării exercitate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice . Curtea indică explicit că agenția „va controla și autoriza în continuare” cheltuielile care se circumscriu totalului beneficiilor acordate într-un an de mandat și va aprecia inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestora. Limitele CCR: ce nu intră în competența Curții Instanța constituțională mai arată că nu intră în competența sa stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat și nici a criteriilor legale după care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje. În această logică, legea contestată este tratată ca o opțiune a legiuitorului, în marja sa constituțională de apreciere. Informațiile despre motivarea Curții au fost relatate de News.ro, preluate de Adevărul. [...]
Curtea Constituțională decide miercuri asupra a două legi cu miză de reglementare după ce președintele Nicușor Dan a sesizat posibile probleme de constituționalitate și riscuri pentru protecția mediului, potrivit Adevărul . Judecătorii CCR analizează modificări legislative care vizează administrarea plajelor de la Marea Neagră și regimul ariilor naturale protejate, inclusiv regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea plajelor: dispută pe regimul proprietății publice și rolul autorităților locale Prima sesizare privește Legea de modificare și completare a OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, contestată de președinte încă din noiembrie anul trecut. În forma adoptată, legea ar permite ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților locale din localitățile riverane, la cerere, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate turistic, pentru a fi folosită ca plajă publică. Președintele susține însă că prevederea ridică probleme de constituționalitate, argumentând că plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului. În plus, el afirmă că autoritățile administrației publice locale nu ar intra în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri. Din această perspectivă, sesizarea invocă o posibilă încălcare a articolului 136 alineatul 4 din Constituție, privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică. Ariile protejate: evaluarea de mediu și riscul de infringement A doua sesizare vizează legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului, sesizată tot în noiembrie anul trecut. Nicușor Dan afirmă că actul normativ ar ridica probleme de constituționalitate și ar contraveni obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, în special în zona protecției biodiversității și a evaluării efectelor asupra mediului pentru investiții majore. În mesajul publicat pe Facebook, președintele susține că legea „permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”. „Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook. Potrivit argumentelor din sesizare, legea ar încălca dreptul la un mediu sănătos (articolul 35 din Constituție) și ar intra în conflict cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului. Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări „generale sau automate” pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii ar putea reduce nivelul de protecție a biodiversității. În plus, el susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement . „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele. Ce urmează CCR este chemată să se pronunțe asupra celor două sesizări miercuri, 27 mai. O eventuală admitere a obiecțiilor ar putea bloca promulgarea în forma actuală a legilor contestate, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate plajele și asupra cadrului de protecție a ariilor naturale și a evaluărilor de mediu pentru proiecte majore. [...]
