Știri
Știri din categoria Legistație
UDMR vrea să schimbe regulile de pensionare prin cumularea vechimii realizate în sisteme diferite, o modificare care ar putea facilita reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele cu cariere „mixte”, potrivit Mediafax. Proiectul este la Senat, prima Cameră sesizată, iar inițiatorii au cerut dezbaterea în procedură de urgență.
În forma actuală, legea pensiilor impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem (de exemplu, doar în sistemul public). Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, cum sunt cele ale cultelor religioase, susțin inițiatorii.
Propunerea urmărește ca anii lucrați în sisteme diferite să poată fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Inițiatorii argumentează că, în prezent, se ajunge la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv prestată.
„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată.”
Modificările sunt prezentate ca fiind relevante în special pentru femei, categorie menționată explicit în fundamentarea proiectului. Parlamentarii UDMR susțin că problema apare mai ales în cazul celor care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate, iar actuala regulă „conduce la situații injuste”.
„Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare.”
Proiectul include și o componentă de tratament egal între pensionari, indiferent de sistemul din care provin. Inițiatorii arată că unele ajutoare financiare pentru pensionari sunt disponibile doar celor din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene, ceea ce consideră discriminatoriu.
„Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”.
UDMR mai susține că, în practică, există blocaje administrative generate de interpretări restrictive ale legii. Sunt menționate situații în care casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, deși responsabilitățile ar fi similare cu cele din sistemul public.
Inițiatorii afirmă că modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”.
Proiectul se află în faza de avizare la Senat; materialul nu precizează un calendar de vot sau de aplicare.
Recomandate
Proiectul de lege pentru transparență salarială mută o parte din povara de conformare în „metodologii” încă inexistente , ceea ce poate crea blocaje și interpretări diferite între companii, chiar dacă introduce obligații noi de informare pentru candidați și angajați, potrivit unei analize Economedia pe baza explicațiilor Georgianei Vlădescu (Senior Associate, PeliPartners). România a pus în consultare publică proiectul de transpunere a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială, într-un context în care multe state membre sunt încă în proces de implementare, unele cu întârzieri, iar termenul menționat este 7 iunie 2026. Ce obligații concrete apar pentru angajatori Proiectul introduce cerințe care afectează direct recrutarea și administrarea politicilor salariale: la recrutare, angajatorii trebuie să comunice candidaților salariul sau intervalul salarial pentru postul vizat; angajatorii nu vor mai avea voie să întrebe candidații cât câștigau la joburile anterioare; angajații vor putea solicita informații despre propriul salariu și despre nivelurile medii de plată din companie, defalcate pe criteriul de gen, pentru poziții similare; angajatorii trebuie să explice criteriile de stabilire a salariilor și modul în care acestea evoluează; companiile cu peste 100 de angajați vor avea obligații de raportare periodică privind diferențele salariale între femei și bărbați. Pe zona de litigii și discriminare, proiectul întărește posibilitatea angajaților de a cere despăgubiri și de a apela la sindicate pentru inițierea acțiunilor în instanță. „Sprijin pentru firme”, dar cu o condiție: ghiduri care trebuie să apară Un element favorabil pentru angajatori, în special pentru cei mici, este că anumite obligații legate de transparența evoluției salariilor nu se aplică firmelor cu mai puțin de 50 de angajați, potrivit explicațiilor din analiză. În plus, proiectul prevede o componentă de sprijin instituțional: Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) , împreună cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , ar urma să ofere ghiduri, instrumente și metodologii pentru criterii de remunerare obiective și nediscriminatorii. Proiectul încurajează și dialogul social, inclusiv prin rolul sindicatelor și includerea unor reguli anti-discriminare în contractele colective. Miza practică: reguli generale și „muncă de valoare egală” fără metodologie Problema centrală semnalată este că multe prevederi rămân generale și depind de reguli secundare care nu sunt încă definite. Un exemplu este modul concret în care angajatorii trebuie să evalueze „munca de valoare egală”, care ar urma să fie clarificat ulterior prin metodologii. În lipsa acestor repere, companiile pot întâmpina dificultăți de aplicare, iar interpretările pot varia de la un angajator la altul. În același timp, analiza notează că o parte dintre măsuri reiau reguli deja existente în legislația muncii și în cea privind discriminarea, ceea ce ridică întrebări despre impactul real dacă problema a fost, până acum, aplicarea ineficientă. Context european și presiune pentru amânare În interviul citat, Georgiana Vlădescu arată că nu există, în acest moment, un exemplu „neechivoc” de stat membru care să fi finalizat integral transpunerea directivei, iar unele jurisdicții ar fi ales o implementare etapizată (este menționată Suedia). Separat, BusinessEurope a cerut prelungirea cu doi ani a termenului de transpunere și renegocierea unor clauze ale directivei, inclusiv pe criteriile de evaluare a muncii de valoare egală și obligațiile de raportare, potrivit documentului „Pay Transparency Directive – Stop the Clock A Prerequisite for Simplification”. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, apoi ar urma să fie adoptat de Guvern și dezbătut în Parlament. Forma finală va indica dacă România rămâne la cerințele minime ale directivei și, mai ales, dacă va transforma principiile de transparență în reguli operaționale aplicabile uniform în companii. [...]
Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii , într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV , cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale. Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017. De ce contează: controlul costurilor și limitarea „anvelopei” de sporuri Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări. În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”. Principalele schimbări din proiect: grilă nouă, raport 1:8 și reguli mai stricte Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României , Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată. Sporuri: plafon de 20% la nivel de instituție și eliminări punctuale Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii. Proiectul păstrează, între altele: sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene (posibil inclusiv pentru anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe). În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv: indemnizația de hrană; sporul pentru titlul de doctor (care, pentru personalul din învățământ, ar urma să fie inclus în coeficienții de salarizare); sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap. Ce urmează: consultare publică și aplicare din 2027 Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare. În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată. [...]
Guvernul introduce un depozit financiar obligatoriu pentru agențiile care aduc muncitori străini , o măsură menită să acopere costuri de repatriere și sancțiuni și să reducă abuzurile din intermediere, potrivit Economedia . Ordonanța de urgență adoptată joi, 23 aprilie, mai prevede o platformă națională unică de monitorizare și o listă de ocupații deficitare, care va condiționa inițierea procedurilor de angajare pentru majoritatea posturilor. Depozitul financiar funcționează ca un mecanism preventiv de protecție: agențiile de plasare trebuie să plătească într-un fond de garantare pentru fiecare lucrător, iar valoarea garanției menționată de Guvern este de 75.000 de euro (aprox. 373.000 lei) pentru 250 de lucrători aduși. Conform explicațiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu , banii ar urma să acopere costurile aferente repatrierii, sprijinului pentru lucrătorii aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor care nu își îndeplinesc obligațiile. Ce se schimbă pentru angajatori și agențiile de plasare OUG introduce și o infrastructură digitală prin care autoritățile pot verifica mai ușor angajările: platforma unică națională workinginromania.gov.ro , gestionată de MAI prin Hub MAI Gov. Angajatorii care vor să încadreze în muncă străini trebuie să se înregistreze în platformă, iar instituțiile competente pot controla datele introduse. În paralel, se creează o listă a ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial, pe baza datelor ANOFM și INS, precum și a consultării partenerilor sociali. Pentru majoritatea ocupațiilor (cu excepția unor zone înalt calificate, potrivit prezentării), procedurile de angajare pot fi inițiate doar dacă postul se regăsește pe această listă, în logica prioritizării forței de muncă disponibile intern. Contracte standard și „angajatorul plătește” Actul normativ mai prevede standardizarea contractelor, inclusiv: contractul de prestări servicii (agenție–angajator); contractul de plasare tripartit (agenție–angajator–lucrător), în limba română și într-o limbă înțeleasă de lucrător; contractul de muncă (angajator–lucrător). Totodată, se instituie principiul „angajatorul plătește”, care interzice solicitarea de comisioane, taxe, garanții sau depozite de la lucrători. De ce contează: control mai strict într-o piață în expansiune Guvernul justifică intervenția prin creșterea accelerată a contingentului de lucrători străini nou-admiși: de la 5.500 în 2015 și 2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, iar pentru acest an contingentul stabilit este de 90.000. În acest context, pachetul de măsuri urmărește, potrivit declarațiilor oficiale, combaterea migrației ilegale, limitarea intermedierii abuzive și reducerea riscului de concurență neloială pe piața muncii. Un alt efect operațional relevant pentru companii este că firmele românești pot angaja direct muncitori străini, fără intermediar, dacă parcurg procedurile legale și îndeplinesc obligațiile impuse de ordonanță. Pentru agențiile de plasare, însă, noul depozit financiar ridică pragul de conformare și transferă o parte din riscurile operaționale și de sancționare în zona de garanții obligatorii. [...]
Marea Britanie este pe punctul de a introduce o interdicție „pe viață” la vânzarea de tutun și produse de vapat pentru cei născuți din 2009 încolo , după ce Parlamentul a aprobat proiectul de lege, potrivit The New York Times . Măsura schimbă structural regulile pieței, deoarece pragul legal de vânzare va crește automat în timp, pe măsură ce generațiile vizate înaintează în vârstă. Proiectul prevede interzicerea furnizării sau vânzării de produse din tutun și de vapat către orice persoană născută în 2009 sau după această dată, „permanent”. În practică, legea se aplică celor care au în prezent 17 ani sau mai puțin și urmărește să prevină inițierea fumatului pe parcursul vieții. Ce urmează procedural și unde se aplică După votul din Parlament, proiectul este așteptat să devină lege „în curând”, după formalitatea aprobării finale de către regele Charles al III-lea . Reglementarea se va aplica în toate cele patru națiuni ale Regatului Unit: Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. De ce contează: o reglementare care „urcă” anual și restrânge treptat piața Legiuitorii citați de publicație arată că efectul practic este o creștere progresivă a vârstei legale de cumpărare, pe măsură ce cohorta vizată îmbătrânește. Ținta declarată este formarea unei „generații fără fum”, cu potențialul de a împinge societatea spre un nivel foarte redus al fumatului în timp. Articolul nu oferă detalii despre calendarul de implementare, sancțiuni sau modul concret de aplicare în retail; informațiile disponibile se limitează la mecanismul de interdicție pe generații și la parcursul legislativ imediat. [...]
AUR propune plafonarea dobânzilor și reguli noi la executarea silită , o inițiativă care, dacă ar trece de Parlament, ar schimba direct modul în care băncile și alte instituții financiare pot prețui creditele și pot declanșa executări împotriva consumatorilor, potrivit News . Proiectul legislativ depus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este prezentat de inițiatori ca o măsură de „protejare” a debitorilor în fața „dobânzilor excesive” și a „practicilor abuzive” din sistemul financiar, fenomen despre care partidul susține că a dus la supraîndatorarea „a milioane de cetățeni”. Ce schimbări ar aduce proiectul pentru costurile creditelor Potrivit inițiatorilor, legea ar reglementa modul de stabilire a costurilor creditelor și ar întări responsabilitatea instituțiilor financiare în relația cu clienții. În forma descrisă de AUR, proiectul include: limite pentru dobânzi , cu reguli diferite pe tipuri de credit; pentru creditele imobiliare , dobânda „nu poate depăși cu mai mult de 3 puncte procentuale nivelul de referință al Băncii Naționale”; pentru creditele de consum , este menționat „un plafon clar”, fără ca în comunicat să fie indicat nivelul exact. Senatorul AUR Cezar Petre susține că inițiativa urmărește să corecteze „o nedreptate” și că există situații în care costurile ajung să depășească valoarea împrumutului inițial. Obligații de transparență pentru instituțiile financiare Un alt pilon al proiectului vizează transparența: AUR spune că ar introduce obligația ca instituțiile financiare să afișeze „avertismente clare, vizibile, fără ambiguități” , astfel încât consumatorii să înțeleagă mai bine condițiile înainte de semnarea unui contract de credit. Executarea silită: eliminarea „caracterului executoriu automat” Proiectul ar modifica și cadrul executării silite pentru consumatori, prin: eliminarea caracterului executoriu automat pentru anumite instrumente financiare; introducerea obligației unei verificări reale înainte de declanșarea procedurilor de executare. Ce urmează AUR anunță depunerea proiectului în Parlament, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre susținerea politică necesară pentru adoptare. În această etapă, impactul concret depinde de forma finală a textului și de parcursul legislativ. [...]
Intensificarea verificărilor asupra dobândirii cetățeniei române crește riscul de anulare sau retragere , cu efecte directe asupra drepturilor persoanei și cu termene scurte de contestare în instanță, potrivit unei analize publicate de Economica . În practică, autoritățile au declanșat acțiuni administrative și judiciare în cazuri cu suspiciuni de fraudă, declarații neconforme sau documente neautentice, inclusiv pe filiera certificatelor de naștere românești transcrise. Regimul juridic este stabilit de Legea nr. 21/1991, iar pierderea cetățeniei nu este o măsură „la discreție”, ci una care presupune verificarea strictă a condițiilor legale. Miza, din perspectivă de reglementare, este că procedurile pot duce la pierderea calității de cetățean român, iar apărarea depinde de legalitatea actelor, probele folosite și respectarea dreptului la apărare. Anulare vs. retragere: două mecanisme, efecte diferite Analiza diferențiază între retragerea cetățeniei (instituție prevăzută expres de lege) și anularea cetățeniei (care nu este consacrată ca instituție juridică autonomă în Legea 21/1991, dar apare în practică în controlul de legalitate al actelor administrative sau în situații juridice speciale). Pe scurt: Retragerea cetățeniei este o sancțiune administrativă , aplicabilă în cazuri strict prevăzute de lege, printr-un act administrativ individual. Anularea vizează validitatea actului (de exemplu, când se constată că dobândirea nu mai subzistă în anumite situații), iar efectele sunt legate de constatarea nelegalității actului. Un exemplu menționat pentru anulare este situația în care un copil nu ar fi dobândit valabil cetățenia ca urmare a efectelor juridice ale anulării adopției, caz în care actul de acordare își pierde temeiul legal. Când poate fi retrasă cetățenia română și cum se derulează procedura Cazurile de retragere sunt „limitative”, potrivit Legii nr. 21/1991. În esență, retragerea poate interveni, între altele, dacă: persoana aflată în străinătate se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau se află în război; există legături cu entități teroriste ori implicare în pregătirea/săvârșirea unor acte care constituie amenințări la adresa securității naționale; cetățenia a fost obținută fraudulos (informații false, ascunderea unor date pertinente sau alte mijloace frauduloase). Procedural, retragerea poate fi declanșată din oficiu sau la sesizare scrisă. Persoana vizată și autorul sesizării sunt citați și audiați de Comisia pentru Cetățenie , care întocmește un raport motivat, iar dacă sunt îndeplinite condițiile, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie emite ordinul de retragere. Ordinul poate fi contestat în 15 zile de la comunicare la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București . Un element important: retragerea nu se aplică persoanelor care au dobândit cetățenia română prin naștere , legea consacrând caracterul intangibil al acestui mod de dobândire. Efecte și litigii: ce se pierde și ce se poate ataca în instanță Din momentul rămânerii definitive a măsurii, persoana nu mai beneficiază de drepturile și obligațiile conferite de calitatea de cetățean român, inclusiv drepturile politice și protecția statului român. În același timp, analiza arată că pierderea cetățeniei produce efecte de la data emiterii ordinului de retragere, fără a afecta drepturile dobândite anterior în mod legal. În cazul retragerii, efectele operează, de regulă, pentru viitor , ca sancțiune administrativă. În cazul anulării, efectele sunt corelate cu constatarea nelegalității actului administrativ. Controlul judecătoresc are rolul de a verifica legalitatea procedurii, respectarea dreptului la apărare și temeinicia motivelor. În contextul verificărilor extinse, analiza notează și existența unor plângeri penale pentru fals, uz de fals sau fraudă la lege, precum și solicitarea de verificări la nivelul autorităților de stare civilă și al altor instituții implicate în proceduri. „Pierderea cetățeniei române trebuie să se întemeieze pe o interpretare strictă a normelor legale și pe respectarea deplină a procedurii administrative, având în vedere consecințele juridice asupra statutului persoanei”, a declarat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. Pentru context suplimentar pe tema dobândirii cetățeniei, Economica trimite și la materiale ale casei de avocatură: Pavel, Mărgărit și Asociații și Pavel, Mărgărit și Asociații . [...]
