Știri
Știri din categoria Legistație
UE va putea amenda platformele online cu până la 6% din vânzările din UE, în cadrul unei reforme vamale care vizează în special comerțul electronic cu produse importate din China, notează HotNews, citând Reuters. Acordul a fost convenit joi de reprezentanții Parlamentului European și ai guvernelor statelor membre și urmărește o coordonare mai bună a colectării taxelor vamale și a controalelor de siguranță.
Măsura vine pe fondul creșterii rapide a numărului de colete cu valoare redusă care intră în Uniune, ceea ce pune presiune pe capacitatea autorităților de a verifica respectarea regulilor. Potrivit informațiilor din articol, totalul acestor colete ar urma să ajungă la 5,8 miliarde în 2025.
În noul sistem, platformele online care vând în UE vor fi tratate ca importatori, devenind responsabile atât pentru plata taxelor vamale, cât și pentru siguranța produselor. Pentru încălcări repetate, companiile ar putea primi amenzi între 1% și 6% din vânzările totale realizate în UE în ultimele 12 luni. Reforma este legată și de regimul actual prin care UE nu aplică taxe vamale pentru colete sub 150 de euro, scutire care a favorizat expansiunea unor platforme precum Shein, Temu și AliExpress; blocul comunitar intenționează să elimine această scutire și să introducă o taxă de 3 euro din iulie, ca măsură provizorie, urmând ca de la 1 noiembrie Comisia Europeană să aplice și o taxă suplimentară de manipulare.
Pe componenta de protecție a consumatorilor, un studiu publicat în această lună de Comisia Europeană a constatat că între 60% și 65% dintre produsele importate — de la cosmetice și suplimente alimentare până la echipamente de protecție personală, precum căștile de bicicletă — nu respectau normele de siguranță ale UE. Într-o declarație a UE citată în material se arată că o preocupare majoră o reprezintă „încălcările sistematice ale legislației UE” și volumul mare de colete mici neconforme provenite de la platforme online din afara Uniunii, inclusiv din China.
În paralel, UE își consolidează infrastructura de supraveghere vamală: Lille a fost ales ca sediu al viitoarei Autorități Vamale a UE (EUCA), cu 250 de angajați, care vor supraveghea un nou centru de date pentru o imagine mai centralizată și digitală asupra mărfurilor care intră în Uniune. Centrul ar urma să fie deschis pentru expedierile de comerț electronic în 2028 și să acopere toate mărfurile importate până la 1 martie 2034. Tot săptămâna viitoare, UE va trimite o delegație de nouă membri la Beijing și Shanghai pentru discuții despre provocările din sectorul digital și al comerțului electronic și despre concurența loială, cu întâlniri programate pe trei zile cu legislatori chinezi, autorități de reglementare și reprezentanți ai Shein, Alibaba și Temu, cu accent pe reglementarea digitală, protecția consumatorilor și respectarea normelor de siguranță a produselor.
Recomandate
China pregătește o extindere a controlului asupra „economiei platformelor”, dar introduce și „contramăsuri” legale pentru a-și apăra companiile în străinătate , potrivit The Next Web . Beijingul a publicat un proiect de modificare a legii comerțului electronic care, pe de o parte, înăsprește supravegherea internă, iar pe de altă parte creează instrumente pentru a răspunde la amenzi, tarife și bariere comerciale întâlnite de jucători precum Temu și Shein pe piețele externe. Proiectul include 20 de prevederi și a fost emis împreună de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței (SAMR) și Ministerul Comerțului. Textul este în consultare publică până la 4 august, conform documentului publicat de autorități. Ce se schimbă: legea se extinde dincolo de platforme și comercianți Legea actuală, intrată în vigoare în ianuarie 2019, a fost construită în principal în jurul operatorilor de platforme și al comercianților care vând prin acestea. Amendamentele propuse ar extinde aria de reglementare către toți participanții din ceea ce Beijingul numește acum „economia platformelor” – o categorie mai largă care ar include, între altele: agenți de cumpărături bazați pe inteligență artificială (instrumente care caută și cumpără produse în numele utilizatorului); furnizori de logistică; procesatori de plăți; infrastructura de date care conectează aceste servicii. În paralel, proiectul ar adăuga instrumente de intervenție peste opțiunile actuale (amenzi fixe și suspendarea activității), prin mecanisme de „supraveghere de rutină” și o coordonare mai strânsă între instituții, inclusiv aplicare consecventă între operațiunile online și cele offline. De ce contează intern: legalizarea intervențiilor pe care statul le face deja Publicația plasează proiectul în contextul unei înăspriri a controlului intern, legată de al 15-lea Plan cincinal al Chinei (2026–2030), care cere supraveghere mai puternică asupra datelor, algoritmilor, regulilor de trafic (vizibilitate și distribuție în platforme) și practicilor de operare ale companiilor. În aprilie, SAMR a amendat Alibaba, JD.com, PDD Holdings, Meituan și Douyin (ByteDance) cu un total de 3,6 miliarde yuani (528 milioane dolari, aprox. 2,4 miliarde lei), pentru că nu ar fi blocat comercianți necalificați din zona livrărilor de mâncare. În plus, autoritățile au chemat la discuții o serie de companii de internet pe tema competiției agresive de preț, în cadrul campaniei „anti-involution” – termen folosit de guvern pentru războaie de preț considerate autodistructive, care comprimă marjele fără a produce inovație. În acest cadru, modificările ar oferi o bază legală formală pentru intervenții pe care statul, potrivit sursei, le face deja informal. „Scutul” extern: contramăsuri pentru amenzi, tarife și bariere comerciale Noutatea majoră a proiectului este introducerea unor prevederi privind cooperarea internațională și „contramăsuri” pentru protejarea „drepturilor și intereselor legitime” ale companiilor chineze care operează în afara țării. Formularea este largă, dar contextul indică presiuni crescânde în Europa și SUA. În Uniunea Europeană, Temu a fost amendată cu 200 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) în baza Digital Services Act , pentru vânzarea de produse nesigure către consumatori, potrivit aceleiași surse. Tot în Europa, la 1 iulie a fost eliminată scutirea „de minimis” de 150 euro, care permitea expedierea fără taxe vamale a bunurilor cu valoare mică de către Temu, Shein și AliExpress. În Statele Unite, măsurile sunt descrise ca fiind mai dure: administrația Trump a eliminat în mai 2025 pragul „de minimis” de 800 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru importurile din China, introducând un tarif de 54% sau o taxă fixă de 100 dolari (aprox. 460 lei) pe colet. În acest context, Temu ar fi pierdut „mai mult de jumătate” dintre utilizatorii zilnici din SUA, potrivit informațiilor citate de publicație. Ce urmează: consultare publică și o tensiune nerezolvată Proiectul încearcă să împace două direcții: control mai strict acasă și sprijin legal pentru expansiunea externă a platformelor, într-un moment în care acestea se lovesc de reglementări și bariere comerciale în piețe-cheie. Textul sugerează și o ambiție de „compatibilitate” între standardele chineze și cele internaționale, ceea ce ar indica o încercare de a influența normele globale, nu doar de a se conforma lor. Consultarea publică durează 30 de zile, iar varianta finală poate diferi de proiectul publicat. Publicația notează că rămâne deschisă întrebarea centrală: dacă o lege concepută să întărească controlul intern poate funcționa, simultan, ca scut pentru companiile chineze în afara țării. [...]
Parlamentul European a relansat un proiect care permite scanarea voluntară a conținutului pentru depistarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor , trimițând dosarul la statele membre pentru aprobare, potrivit The Next Web . Miza imediată este una de reglementare: platformele ar primi din nou o bază legală temporară pentru astfel de verificări, după ce o derogare anterioară a expirat, iar legea permanentă – mult mai controversată – rămâne blocată în negocieri. Votul a avut loc joi, la Strasbourg, iar trimiterea către capitale a venit după ce Parlamentul respinsese același proiect în martie. Relansarea a fost împinsă de Partidul Popular European (PPE), ceea ce a determinat statele membre să reia negocierile, notează publicația, citând Politico . Ce s-a votat și de ce contează pentru companii Măsura este descrisă ca o „soluție temporară” care oferă platformelor dreptul legal de a scana voluntar pentru materiale de abuz sexual asupra copiilor. Această „lacuna” a apărut după expirarea unei scutiri anterioare, în timp ce un regulament permanent, cunoscut pe scară largă drept „ Chat Control ”, este în continuare blocat în negocieri (în paralel cu acest dosar, potrivit aceluiași material). În plen, opoziția nu a strâns pragul de 361 de voturi necesare pentru a respinge proiectul: 314 au votat împotrivă, 276 pentru, iar 17 s-au abținut. În consecință, proiectul merge mai departe către statele membre. Amendamentul care exclude serviciile criptate integral Parlamentarii au atașat un amendament care scutește serviciile cu criptare integrală (end-to-end) – precum WhatsApp și Signal – de la regulile de scanare. Scutirea încearcă să răspundă unei temeri centrale: că scanarea impusă ar putea deveni o „ușă din spate” (backdoor), adică un mecanism care slăbește criptarea și poate fi exploatat. Compromis contestat din ambele tabere Textul rezultat nu a mulțumit aproape pe nimeni, potrivit relatării: Lena Düpont (PPE) a cerut o revenire „fără echivoc”, fără amendamente, și a spus că grupul nu este satisfăcut. Irena Joveva (liberali), care s-a opus regimului de scanare și a susținut un amendament, s-a declarat „profund dezamăgită” că votul a fost forțat. DOT Europe, un lobby tehnologic, a criticat amendamentele, susținând că ele doar întârzie o soluție de care firmele au nevoie. Grupuri pentru drepturile copiilor au argumentat că votul închide un gol legal care „continuă să pună copiii în pericol”, în logica potrivit căreia alternativa lasă abuzurile nedetectate. Ce urmează: statele membre și dosarul „Chat Control” Dosarul temporar pleacă acum către statele membre, în timp ce regulamentul permanent rămâne în negociere. Potrivit The Next Web, disputa se menține la intersecția dintre protecția copiilor și confidențialitate, iar scutirea pentru criptarea integrală este menită să reducă presiunea venită din zona securității cibernetice și a apărătorilor criptării, inclusiv pe fondul avertismentelor că unele servicii ar putea părăsi piața UE dacă li se cere să-și slăbească criptarea. [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]
ONJN spune că a declanșat controale pe ultimii cinci ani fiscali și a început proceduri de recuperare a unor diferențe de taxe , după ce un raport de follow-up al Curții de Conturi a confirmat măsurile de remediere pentru deficiențele din activitatea aferentă anului 2024, potrivit Economica , care citează Agerpres. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) , Vlad Cristian Soare, susține că deficiențele identificate „sunt fie remediate, fie în curs de remediere” și că raportul public confirmă măsurile prezentate anterior de instituție. Controale și recuperări: miza fiscală a verificărilor În zona operatorilor „land-based” (în locații fizice), ONJN afirmă că a declanșat controale pentru ultimii cinci ani fiscali, cu obiectivul de a verifica diferențele constatate de Curtea de Conturi și de a recupera sumele aferente. Separat, instituția spune că a demarat un control privind „manipulările GGR” (venitul brut din jocuri de noroc) efectuate de unii operatori de jocuri de noroc online, pentru a identifica tranzacții suspecte și eventuale distorsiuni în raportări. Un punct sensibil rămâne diferența estimată de taxă de autorizare de 116,019 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine, sumă despre care ONJN spune că ar fi rezultat dintr-o interpretare a legii după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023 , „nu dintr-o fraudă”. Instituția afirmă că, în mandatul actual, au fost începute procedurile pentru recuperarea diferențelor constatate. Supravegherea online și piața neagră: acces la date și ordine de eliminare Pentru jocurile de noroc la distanță, ONJN afirmă că are acces la serverele „în oglindă” ale tuturor organizatorilor și la 12 rapoarte aferente fiecărei platforme de joc. Împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, Oficiul dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor din rapoarte, astfel încât tranzacțiile suspecte și manipulările GGR să poată fi identificate în timp real. Pe combaterea pieței negre, ONJN spune că a introdus peste 300 de site-uri pe „lista neagră”, iar numărul total ar fi depășit între timp 1.100. Instituția mai afirmă că a actualizat lista furnizorilor de servicii și a modificat legislația pentru a putea emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, cu o rată de conformare de 98%, și că urmează să lanseze un sistem automat de detecție și raportare. Autoexcludere și prevenție: finanțări și blocaj legislativ pentru extindere În domeniul prevenirii și tratării adicției asociate jocurilor de noroc, ONJN anunță lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, cu finanțări totale de 5 milioane de euro . Pe autoexcludere, instituția susține că gestionează o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, dar precizează că legislația actuală nu permite extinderea sistemului ONJN la operatorii de jocuri de noroc la distanță, care sunt reglementați separat. Pentru extindere, ONJN spune că a propus în ianuarie 2026 un proiect de ordonanță de urgență, aflat în transparență decizională la Ministerul Finanțelor și avizat, potrivit instituției, de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Economic și Social. Totodată, ONJN a încheiat la 9 februarie 2026 un protocol cu ICI pentru digitalizarea completă a autoexcluderii, prin scanarea actului de identitate și verificare biometrică folosind camera telefonului; implementarea completă este condiționată de adoptarea ordonanței. [...]
