Știri
Știri din categoria Legistație
UE va putea amenda platformele online cu până la 6% din vânzările din UE, în cadrul unei reforme vamale care vizează în special comerțul electronic cu produse importate din China, notează HotNews, citând Reuters. Acordul a fost convenit joi de reprezentanții Parlamentului European și ai guvernelor statelor membre și urmărește o coordonare mai bună a colectării taxelor vamale și a controalelor de siguranță.
Măsura vine pe fondul creșterii rapide a numărului de colete cu valoare redusă care intră în Uniune, ceea ce pune presiune pe capacitatea autorităților de a verifica respectarea regulilor. Potrivit informațiilor din articol, totalul acestor colete ar urma să ajungă la 5,8 miliarde în 2025.
În noul sistem, platformele online care vând în UE vor fi tratate ca importatori, devenind responsabile atât pentru plata taxelor vamale, cât și pentru siguranța produselor. Pentru încălcări repetate, companiile ar putea primi amenzi între 1% și 6% din vânzările totale realizate în UE în ultimele 12 luni. Reforma este legată și de regimul actual prin care UE nu aplică taxe vamale pentru colete sub 150 de euro, scutire care a favorizat expansiunea unor platforme precum Shein, Temu și AliExpress; blocul comunitar intenționează să elimine această scutire și să introducă o taxă de 3 euro din iulie, ca măsură provizorie, urmând ca de la 1 noiembrie Comisia Europeană să aplice și o taxă suplimentară de manipulare.
Pe componenta de protecție a consumatorilor, un studiu publicat în această lună de Comisia Europeană a constatat că între 60% și 65% dintre produsele importate — de la cosmetice și suplimente alimentare până la echipamente de protecție personală, precum căștile de bicicletă — nu respectau normele de siguranță ale UE. Într-o declarație a UE citată în material se arată că o preocupare majoră o reprezintă „încălcările sistematice ale legislației UE” și volumul mare de colete mici neconforme provenite de la platforme online din afara Uniunii, inclusiv din China.
În paralel, UE își consolidează infrastructura de supraveghere vamală: Lille a fost ales ca sediu al viitoarei Autorități Vamale a UE (EUCA), cu 250 de angajați, care vor supraveghea un nou centru de date pentru o imagine mai centralizată și digitală asupra mărfurilor care intră în Uniune. Centrul ar urma să fie deschis pentru expedierile de comerț electronic în 2028 și să acopere toate mărfurile importate până la 1 martie 2034. Tot săptămâna viitoare, UE va trimite o delegație de nouă membri la Beijing și Shanghai pentru discuții despre provocările din sectorul digital și al comerțului electronic și despre concurența loială, cu întâlniri programate pe trei zile cu legislatori chinezi, autorități de reglementare și reprezentanți ai Shein, Alibaba și Temu, cu accent pe reglementarea digitală, protecția consumatorilor și respectarea normelor de siguranță a produselor.
Recomandate
Ministerele Mediului și Economiei pregătesc reguli mai stricte pentru importurile secondhand , printr-un proiect de ordonanță de urgență co-inițiat de cele două instituții, relatează HotNews.ro . Anunțul a fost făcut vineri, 20 martie 2026, de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, într-o postare pe Facebook . Proiectul propune ca produsele secondhand să nu mai poată intra pe piața românească fără operațiuni prealabile de curățare, dezinfectare și certificare realizate de un operator autorizat. Ministrul a indicat explicit că măsura ar urma să se aplice pentru o gamă largă de bunuri, de la haine și mobilier până la echipamente. „Nicio haină, nicio mobilă, niciun echipament” nu vor mai intra pe piața românească fără să fie curățate, dezinfectate și certificate în prealabil de un operator autorizat. În cazul anvelopelor uzate, documentul ar urma să introducă cerințe tehnice de siguranță rutieră, astfel încât acestea să nu mai poată fi comercializate dacă nu îndeplinesc standarde clare. Totodată, „orice produs periculos” identificat la frontieră sau pe piață ar urma să fie returnat imediat în țara de origine, pe cheltuiala operatorului economic considerat vinovat, potrivit declarațiilor ministrului. Pe partea de sancțiuni, Diana Buzoianu a spus că încălcarea regulilor ar putea atrage amenzi de până la 100.000 de lei și deschiderea unui dosar penal. Proiectul mai prevede că introducerea în România a produselor uzate „cu scop de eliminare sau depozitare finală” este interzisă și constituie infracțiune. Ministrul a susținut că măsurile nu vizează blocarea importurilor de produse secondhand în sine, ci oprirea „deșeurilor mascate” ca bunuri reutilizabile, invocând exemple precum haine neigienizate, anvelope scoase din uz și echipamente electrice defecte. Următorul pas depinde de adoptarea ordonanței de urgență, care ar transforma aceste reguli în obligații aplicabile pe piață și la frontieră. [...]
Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care actualizează protecția consumatorilor în serviciile financiare, cu accent pe digitalizare și comerț online, potrivit AGERPRES . Măsura a fost adoptată joi, 19 martie 2026, și vizează în special contractele de servicii financiare încheiate la distanță. Executivul arată, într-un comunicat citat de agenția de presă, că ordonanța urmărește alinierea legislației românești la standardele Uniunii Europene și extinderea protecției pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri. Ce schimbă ordonanța pentru contractele financiare la distanță Actul normativ introduce cerințe de informare mai stricte și reguli suplimentare pentru situațiile în care deciziile sunt luate automatizat (de exemplu, prin algoritmi) sau când prețurile sunt personalizate în funcție de profilul clientului. „Scopul acestei ordonanțe este să alinieze legislația românească la standardele Uniunii Europene și să asigure protecție pentru toți consumatorii, inclusiv pentru micile afaceri.” În plus, Guvernul indică și o componentă de transparență legată de obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare, în linie cu tendința europeană de a cere informații comparabile despre astfel de caracteristici. Principalele obligații pentru comercianți și drepturi pentru consumatori Conform comunicatului Executivului, ordonanța include mai multe prevederi aplicabile contractelor de servicii financiare încheiate la distanță, între care: furnizarea de informații clare, accesibile și complete despre serviciile financiare și costurile asociate; obligația comercianților de a informa consumatorii cu privire la procesul decizional automatizat și personalizarea prețurilor; transparența privind obiectivele sociale și de mediu ale serviciilor financiare; respectarea dreptului de retragere fără penalități și fără obligația de a motiva decizia; modernizarea cerințelor de informare, astfel încât toate informațiile precontractuale să fie furnizate pe un suport durabil, lizibil și ușor de înțeles; stabilirea unor condiții echitabile de concurență între comercianți, oferind securitate juridică și claritate în relația cu consumatorii. Guvernul susține că aceste schimbări ar trebui să reducă riscurile de informare incompletă în vânzarea la distanță a serviciilor financiare și să întărească drepturile consumatorilor în relația cu furnizorii, într-un context în care tranzacțiile online și instrumentele digitale au devenit dominante. [...]
Guvernul discută noi reguli pentru jocurile de noroc și prelungirea plafonării prețului la gaze , într-o ședință în care sunt analizate și modificări în fiscalitate, ocuparea forței de muncă și digitalizarea administrației. Potrivit Adevărul , Executivul pregătește o serie de ordonanțe de urgență care vizează atât protecția jucătorilor, cât și adaptarea legislației economice la noile reguli europene. Reguli mai stricte pentru jocurile de noroc Una dintre principalele modificări vizează sistemul de autoexcludere pentru persoanele care vor să își limiteze accesul la jocurile de noroc. Guvernul propune: unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din sălile fizice introducerea unei perioade de 18 luni în care decizia de autoexcludere nu poate fi revocată stabilirea unor intervale clare pentru autoexcludere: 6 luni, 12 luni sau perioadă nedeterminată proceduri stricte de verificare a identității pentru a evita fraudele separarea clară între autoexcluderea completă și restricțiile comerciale temporare În plus, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și operatorii din industrie vor avea obligația de a informa jucătorii despre serviciile de consiliere și tratament pentru dependență. Modificări fiscale și actualizarea cadrului bugetar Executivul analizează și o ordonanță care modifică mai multe acte normative din zona fiscal-bugetară, inclusiv Legea nr. 239/2025 privind redresarea resurselor publice . Printre obiectivele măsurilor se numără: întărirea disciplinei fiscale corelări legislative și tehnice extinderea aplicării unor prevederi legate de controlul resurselor publice În paralel, Guvernul pregătește modificări ale Legii responsabilității fiscal-bugetare , pentru a o alinia la noul cadru european de guvernanță economică. Schimbările vizează raportarea deficitului și datoriei publice, standardele de contabilitate publică și rolul Consiliului Fiscal. Măsuri pentru piața muncii Pe agenda ședinței se află și modificări ale Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj . Autoritățile încearcă să răspundă unor probleme persistente precum: șomajul de lungă durată, în special în rândul tinerilor dificultatea reintegrării profesionale a foștilor deținuți lipsa forței de muncă specializate în anumite regiuni Proiectul urmărește modernizarea instrumentelor de intervenție și digitalizarea serviciilor publice de ocupare. Investiții în digitalizarea MAI Executivul analizează și proiectul „MAI Digital” , evaluat la aproximativ 487 milioane lei , care urmărește modernizarea serviciilor Ministerului Afacerilor Interne prin tehnologii digitale și soluții de e-guvernare. Posibilă prelungire a plafonării prețului la gaze Un alt punct important al ședinței îl reprezintă proiectul de lege privind prelungirea plafonării prețului la gaze pentru populație . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Executivul intenționează să mențină tariful actual de 0,31 lei/kWh pentru încă un an. Potrivit oficialului, proiectul a fost actualizat în contextul actualei crize internaționale pentru a proteja consumatorii casnici de fluctuațiile pieței energetice. [...]
Nicușor Dan a promulgat legea pensiilor magistraților , la o zi după publicarea motivării Curții Constituționale în Monitorul Oficial , potrivit Biziday . Președintele a anunțat vineri dimineață decizia, după ce hotărârea CCR privind actul normativ a fost publicată oficial, și a arătat că a avut la dispoziție zece zile pentru promulgare. În mesajul său, Nicușor Dan a prezentat schimbarea modului de calcul al pensiilor ca „un gest de echitate, așteptat de societate”. Totodată, a transmis magistraților că le este respectată munca și că le recunoaște rolul în stat, adăugând că va susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru. Promulgarea vine în pofida apelurilor repetate din partea unor instanțe și organizații profesionale, care au cerut retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare. În ultimele săptămâni, Curțile de Apel au solicitat președintelui să nu promulge reforma, invocând posibila încălcare a principiului neretroactivității și a dreptului european privind independența justiției, precum și o discriminare a magistraților față de alte categorii de funcționari publici. De asemenea, Uniunea Națională a Judecătorilor a cerut reexaminarea, considerând demersul necesar pentru garantarea dreptului cetățenilor la o justiție independentă. Legea promulgată prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani, pe parcursul a 15 ani, și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net. Publicarea deciziei CCR și promulgarea actului normativ deschid etapa aplicării noilor reguli, în condițiile în care criticile din sistemul judiciar au vizat, în principal, compatibilitatea reformei cu principiile constituționale și cu standardele europene privind independența justiției. [...]
Guvernul extinde plata salariilor restante din fondul de garantare și pentru angajații aflați în concordat preventiv , printr-o ordonanță publicată în Monitorul Oficial. Potrivit HotNews.ro , Executivul a modificat regulile privind accesul la fondul de garantare a creanțelor salariale, finanțat din contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25% aplicată veniturilor salariale brute. Contribuția, introdusă la 1 ianuarie 2018 și cunoscută inițial drept „taxă de solidaritate”, alimentează fondul din care sunt plătite salariile restante în cazul în care angajatorul intră în insolvență. Consultantul fiscal Adrian Bența explică faptul că, prin noua ordonanță, dreptul de a încasa sume din acest fond este extins și pentru salariații companiilor aflate în procedura de concordat preventiv. O altă modificare vizează angajații unor „operatori economici de interes strategic”, stabiliți prin hotărâre de guvern, indiferent de forma de proprietate. Sunt considerate strategice companiile a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau pentru funcționarea infrastructurilor critice. Ordonanța actualizează și plafoanele maxime ce pot fi decontate din fond, astfel: maximum 5 salarii medii brute pentru angajații firmelor în insolvență; maximum 5 salarii medii brute pentru cei aflați în concordat preventiv; între 5 și 12 salarii medii brute pentru angajații operatorilor economici de interes strategic. Decontarea sumelor se va realiza printr-o procedură derulată cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ( ANOFM ). Actul normativ prevede ca, în termen de 30 de zile, să fie actualizate și normele de aplicare. Măsura transformă contribuția asiguratorie pentru muncă într-un mecanism extins de protecție socială, într-un context economic în care tot mai multe companii recurg la proceduri de restructurare sau prevenire a insolvenței . [...]
16 curți de apel îi cer președintelui Nicușor Dan reexaminarea legii pensiilor magistraților , potrivit Euronews , după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 18 februarie, că actul normativ este constituțional și poate fi aplicat. Într-un comunicat comun, cele 15 curți de apel civile și Curtea Militară de Apel solicită șefului statului să retrimită legea în Parlament, înainte de promulgare, prin mecanismul cererii de reexaminare prevăzut de art. 77 alin. (2) din Constituție. Documentul vizează „Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”. Magistrații invocă atât argumente de legalitate, cât și aspecte de oportunitate, cu referire la „deficiențe ale legii” raportate la acte normative interne și internaționale în vigoare, dar și la efecte economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare. În esență, ei susțin că impactul asupra pensiilor de serviciu ale magistraților ar fi „uriaș”, prin modificări substanțiale ale condițiilor de pensionare și ale cuantumului pensiei, cu efect direct asupra statutului profesiei. Contextul imediat este decizia CCR, luată după cinci amânări, prin care instanța a stabilit că legea propusă de Guvern este constituțională. Votul celor nouă judecători a fost 6–3, iar Euronews notează că formarea majorității a inclus votul lui Mihai Busuioc, judecător propus de PSD. În același material se amintește că Busuioc s-a numărat printre cei patru judecători care au părăsit sala de ședințe în decembrie, alături de Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, fapt care a blocat atunci luarea unei decizii. În prezent, demersul curților de apel mută disputa în etapa promulgării, unde președintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii înainte de a o promulga. [...]
