Știri
Știri din categoria Legistație
China pregătește o extindere a controlului asupra „economiei platformelor”, dar introduce și „contramăsuri” legale pentru a-și apăra companiile în străinătate, potrivit The Next Web. Beijingul a publicat un proiect de modificare a legii comerțului electronic care, pe de o parte, înăsprește supravegherea internă, iar pe de altă parte creează instrumente pentru a răspunde la amenzi, tarife și bariere comerciale întâlnite de jucători precum Temu și Shein pe piețele externe.
Proiectul include 20 de prevederi și a fost emis împreună de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței (SAMR) și Ministerul Comerțului. Textul este în consultare publică până la 4 august, conform documentului publicat de autorități.
Legea actuală, intrată în vigoare în ianuarie 2019, a fost construită în principal în jurul operatorilor de platforme și al comercianților care vând prin acestea. Amendamentele propuse ar extinde aria de reglementare către toți participanții din ceea ce Beijingul numește acum „economia platformelor” – o categorie mai largă care ar include, între altele:
În paralel, proiectul ar adăuga instrumente de intervenție peste opțiunile actuale (amenzi fixe și suspendarea activității), prin mecanisme de „supraveghere de rutină” și o coordonare mai strânsă între instituții, inclusiv aplicare consecventă între operațiunile online și cele offline.
Publicația plasează proiectul în contextul unei înăspriri a controlului intern, legată de al 15-lea Plan cincinal al Chinei (2026–2030), care cere supraveghere mai puternică asupra datelor, algoritmilor, regulilor de trafic (vizibilitate și distribuție în platforme) și practicilor de operare ale companiilor.
În aprilie, SAMR a amendat Alibaba, JD.com, PDD Holdings, Meituan și Douyin (ByteDance) cu un total de 3,6 miliarde yuani (528 milioane dolari, aprox. 2,4 miliarde lei), pentru că nu ar fi blocat comercianți necalificați din zona livrărilor de mâncare. În plus, autoritățile au chemat la discuții o serie de companii de internet pe tema competiției agresive de preț, în cadrul campaniei „anti-involution” – termen folosit de guvern pentru războaie de preț considerate autodistructive, care comprimă marjele fără a produce inovație.
În acest cadru, modificările ar oferi o bază legală formală pentru intervenții pe care statul, potrivit sursei, le face deja informal.
Noutatea majoră a proiectului este introducerea unor prevederi privind cooperarea internațională și „contramăsuri” pentru protejarea „drepturilor și intereselor legitime” ale companiilor chineze care operează în afara țării. Formularea este largă, dar contextul indică presiuni crescânde în Europa și SUA.
În Uniunea Europeană, Temu a fost amendată cu 200 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) în baza Digital Services Act, pentru vânzarea de produse nesigure către consumatori, potrivit aceleiași surse. Tot în Europa, la 1 iulie a fost eliminată scutirea „de minimis” de 150 euro, care permitea expedierea fără taxe vamale a bunurilor cu valoare mică de către Temu, Shein și AliExpress.
În Statele Unite, măsurile sunt descrise ca fiind mai dure: administrația Trump a eliminat în mai 2025 pragul „de minimis” de 800 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru importurile din China, introducând un tarif de 54% sau o taxă fixă de 100 dolari (aprox. 460 lei) pe colet. În acest context, Temu ar fi pierdut „mai mult de jumătate” dintre utilizatorii zilnici din SUA, potrivit informațiilor citate de publicație.
Proiectul încearcă să împace două direcții: control mai strict acasă și sprijin legal pentru expansiunea externă a platformelor, într-un moment în care acestea se lovesc de reglementări și bariere comerciale în piețe-cheie. Textul sugerează și o ambiție de „compatibilitate” între standardele chineze și cele internaționale, ceea ce ar indica o încercare de a influența normele globale, nu doar de a se conforma lor.
Consultarea publică durează 30 de zile, iar varianta finală poate diferi de proiectul publicat. Publicația notează că rămâne deschisă întrebarea centrală: dacă o lege concepută să întărească controlul intern poate funcționa, simultan, ca scut pentru companiile chineze în afara țării.
Recomandate
China își extinde controlul legal asupra tranzacțiilor externe și crește riscul de conformare pentru investitori , printr-un set de reguli care intră în vigoare la 1 iulie și care pot obliga inclusiv la anularea unor tranzacții deja încheiate, potrivit The Jerusalem Post . Regulile, publicate de Consiliul de Stat (cabinetul Chinei), întăresc supravegherea asupra acordurilor externe care implică investitori chinezi, tehnologie, date și considerente de securitate națională. Un articol-cheie introduce obligativitatea obținerii unei autorizații pentru exportul de bunuri, tehnologii, servicii sau date asociate care sunt restricționate. Ce se schimbă: bază legală pentru anularea tranzacțiilor finalizate Noile reglementări oferă, pentru prima dată, o bază juridică „cuprinzătoare și formalizată” care permite Chinei să forțeze desfacerea unor tranzacții externe deja încheiate. Consecința directă este creșterea riscurilor de conformare pentru investitorii globali, mai ales în sectoare sensibile precum tehnologia și inteligența artificială (IA). Contextul imediat menționat este cazul în care Beijingul a cerut Meta să renunțe la achiziția startupului de IA Manus, pe motiv că ar fi încălcat legi privind investițiile externe, fără ca autoritățile să detalieze atunci încălcările. Control asupra tehnologiei, datelor și „transferului de talent” peste granițe Regulile vizează explicit și transferurile transfrontaliere de personal în domenii sensibile, fără aprobare, inclusiv prin trimiterea de specialiști, organizarea muncii în alte țări, furnizarea de îndrumare tehnică sau instruire peste granițe. În material este indicat că măsura țintește tipul de mutări asociate cu Manus, care și-ar fi transferat angajați și operațiuni în Singapore înainte de achiziția Meta — practică denumită „Singapore-washing”. În logica Beijingului, IA este tratată ca sector sensibil, relevant pentru securitatea națională, iar autoritățile încearcă să controleze ieșirile de tehnologie, proprietate intelectuală și talent. Puteri extinse pentru Consiliul de Stat și posibilitatea de contramăsuri comerciale Reglementările acordă Consiliului de Stat autoritatea de a derula evaluări de securitate pentru investiții externe sau transferuri de active care ar putea afecta securitatea națională și de a impune măsuri precum: obligarea investitorilor să vândă participații sau să înceteze investiția; amenzi pentru neconformare. Separat, Beijingul primește și pârghia de a interzice entităților străine să tranzacționeze cu China dacă țările lor de origine restricționează investițiile chineze. Exemplul din text: dacă guvernul SUA pune o companie tech chineză pe o listă de sancțiuni, China ar putea riposta blocând o achiziție „fără legătură” a unei firme americane asupra unei entități cu legături chineze. Regulile nu precizează ce tipuri de tranzacții sau transferuri de active ar fi interzise din considerente de securitate națională. Legătură cu alte măsuri: inclusiv interdicții de ieșire din țară Noile reguli vin după două decrete de securitate a lanțurilor de aprovizionare publicate în aprilie, care, potrivit materialului, permit impunerea de interdicții de părăsire a țării pentru angajați ai companiilor străine implicați în aplicarea sancțiunilor externe împotriva Chinei. Spre deosebire de legislația dezbătută în parlament, acele măsuri ar fi fost introduse fără avertisment și cu aplicare imediată, alimentând îngrijorări în comunitatea de afaceri străină din China. În ansamblu, analiștii citați în material apreciază că Beijingul își consolidează „trusa” legală de control al exporturilor pentru a contracara sancțiunile occidentale, a-și întări poziția în lanțurile globale de aprovizionare și a susține autosuficiența internă în bunuri critice și sectoare sensibile precum tehnologia. [...]
De la 1 iulie 2026, amenzile rutiere cresc odată cu salariul minim , după ce punctul de amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,5 lei, potrivit Economedia . Majorarea înseamnă un avans de aproximativ 6,8% al valorii de referință folosite la calculul sancțiunilor contravenționale din trafic. Punctul de amendă este definit ca 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește în baza HG nr. 146/2026 la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, ceea ce împinge automat în sus și cuantumul amenzilor. Ce amenzi rezultă pentru depășirea vitezei Cu punctul de amendă la 216,25 lei, sancțiunile pentru depășirea limitei legale de viteză sunt: 10–20 km/h peste limită: între 432,5 lei și 648,75 lei (2–3 puncte-amendă); 21–30 km/h peste limită: între 865 lei și 1.081,25 lei (4–5 puncte-amendă); 31–40 km/h peste limită: între 1.297,5 lei și 1.730 lei (6–8 puncte-amendă). De ce contează: Guvernul nu mai „îngheață” punctul de amendă În anii anteriori, Guvernul a intervenit repetat prin acte normative pentru a menține punctul de amendă sub nivelul rezultat din formula legală, astfel încât creșterea salariului minim să nu se traducă automat în sancțiuni mai mari. De la 1 iulie 2026, această abordare nu mai este aplicată, iar amenzile cresc direct odată cu salariul minim. Schimbare operațională: unde se dau testele pentru reducerea suspendării Brigada Rutieră anunță și o modificare de procedură: testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai susțin la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare ( DRPCIV ). Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân neschimbate: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să aibă permis de cel puțin un an și să nu aibă amenzi contravenționale rutiere neplătite. [...]
De la 1 iulie 2026, toate amenzile rutiere calculate în puncte cresc automat , după majorarea salariului minim brut, ceea ce ridică valoarea punctului-amendă și, implicit, costul contravențiilor pentru șoferi și firme, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare cu efect financiar direct: nu se schimbă Codul rutier, dar se aplică formula legală care leagă punctul-amendă de salariul minim. Salariul minim brut pe economie crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, iar un punct-amendă reprezintă 5% din această valoare. Astfel, punctul-amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,50 lei în prezent. Reprezentanții Poliției Române au confirmat că noua valoare se aplică începând cu 1 iulie 2026, astfel că orice contravenție constatată după această dată va fi sancționată la noile niveluri. Noile intervale de amendă, pe clase de sancțiuni Creșterea punctului-amendă se reflectă în toate cele cinci clase prevăzute de Codul rutier, în funcție de gravitatea abaterii și numărul de puncte-amendă: Clasa I (2–3 puncte-amendă): 432,50 lei – 648,75 lei Clasa a II-a (4–5 puncte-amendă): 865 lei – 1.081,25 lei Clasa a III-a (6–8 puncte-amendă): 1.297,50 lei – 1.730 lei Clasa a IV-a (9–20 puncte-amendă): 1.946,25 lei – 4.325 lei Clasa a V-a (persoane juridice, 21–100 puncte-amendă): 4.541,25 lei – 21.625 lei De ce cresc fără schimbarea Codului rutier Majorarea nu vine dintr-o modificare a legislației rutiere, ci din mecanismul de calcul prevăzut de lege. Conform articolului 98 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 , punctul-amendă este echivalentul a 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. [...]
Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]
CCR a validat recoltarea a câte 859 de urși în 2026 și 2027 și a respins obiecțiile Președintelui , consolidând marja Parlamentului de a legifera atât în gestionarea faunei strict protejate, cât și în regimul ariilor naturale protejate, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică OUG nr. 81/2021 (intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor). Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate. Ce înseamnă decizia pentru gestionarea urșilor: cote validate și „suveranitatea” Parlamentului CCR a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 de exemplare de urs brun (nivel de prevenție la nivel național) și a 110 exemplare (nivel de intervenție la nivel național) nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în sesizare, inclusiv celor privind statul de drept, separația puterilor, dreptul la un mediu sănătos și prioritatea dreptului UE, prin raportare la Directiva Habitate (92/43/CEE) . În motivarea sintetizată în material, Curtea reține că Directiva Habitate permite statelor membre, în anumite condiții, derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate (inclusiv ursul brun), cu condiția menținerii populației într-o „stare de conservare favorabilă”. CCR arată că legea a fost elaborată „pe baza unor date științifice detaliate” din care ar rezulta că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative pentru protejarea siguranței populației nu sunt suficiente. Totodată, Curtea a respins și critica privind separația puterilor, concluzionând că, în acest cadru, se aplică „principiul suveranității legislative a Parlamentului”, legea neavând caracter individual, ci aplicându-se unui număr nedeterminat de persoane implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021. CCR mai notează că pretinsa lipsă de calitate a legii, invocată prin absența unei sancțiuni explicite pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui sub 2 ani, nu poate fi reținută, întrucât textul se coroborează cu Legea vânătorii nr. 407/2006. Arii naturale protejate: CCR spune că legea nu dă o atribuție nouă CSAT Într-o a doua obiecție, președintele a contestat legea care completează OUG nr. 57/2007 (regimul ariilor naturale protejate) și modifică Legea nr. 292/2018 (evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului). CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată și a declarat constituționale dispozițiile art. I și art. II, precum și legea în ansamblu. Pe criticile de procedură, Curtea a reținut că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ. Pe fond, CCR a făcut două delimitări cu efect practic: Art. I vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național și o excepție privind modificarea limitelor acestora, nu siturile „Natura 2000”, astfel că Directiva Habitate și, implicit, argumentele legate de prioritatea dreptului UE nu sunt considerate incidente pentru această parte. Art. II, care condiționează desemnarea proiectelor strategice exceptate de la anumite exigențe de mediu de hotărâri ale CSAT, este văzut ca un „just echilibru” între protecția mediului și securitatea națională/capacitatea de reacție la urgențe. CCR mai arată că art. II „nu reglementează o nouă atribuție” pentru CSAT, ci doar concretizează, în domeniul protecției mediului, atribuțiile deja prevăzute de Legea nr. 415/2002, în legătură cu apărarea și securitatea națională și răspunsul la situații de urgență. Ce urmează Ambele decizii ale CCR sunt definitive și general obligatorii, ceea ce înseamnă că legile contestate pot fi promulgate și aplicate în forma validată de Curte. Pentru detaliile oficiale ale Curții privind cele două hotărâri, comunicările sunt publicate la CCR și CCR . [...]
Senatul a votat eliminarea amenzilor pentru șoferii care nu au asupra lor permisul sau talonul , dacă polițistul poate verifica rapid datele în bazele oficiale, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și aplicare: sancțiunea ar dispărea în situațiile în care obligația de „prezentare” poate fi îndeplinită prin verificare digitală. Inițiativa legislativă a fost depusă în aprilie de deputatul USR Alexandru Dimitriu și urmărește modificarea și completarea Codului rutier. Argumentul central invocat este că, în condițiile digitalizării verificărilor folosite de Poliția Rutieră, amendarea pentru lipsa fizică a documentelor devine „depășită și lipsită de utilitate”. „Dacă ai permis valabil și mașina este înmatriculată legal, polițistul poate verifica aceste informații în câteva secunde, direct în bazele de date. Cu toate acestea, până acum puteai primi o amendă de câteva sute de lei doar pentru că nu aveai documentele asupra ta”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Dimitriu. Ce schimbă proiectul în Codul rutier Textul adoptat de Senat prevede că obligația de prezentare a documentelor este considerată îndeplinită: dacă datele aferente permisului de conducere și certificatului de înmatriculare pot fi verificate de polițistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale. Cine a susținut proiectul și ce urmează Dimitriu afirmă că proiectul a fost votat de senatori „din aproape toate grupurile parlamentare”, iar PSD ar fi fost singurul partid care a considerat că amenda trebuie păstrată. Următorul pas este Camera Deputaților , care este for decizional: proiectul va intra în comisiile de specialitate și apoi la votul final, înainte de a putea deveni lege. [...]
