Știri
Știri din categoria Legistație
Parlamentul European a relansat un proiect care permite scanarea voluntară a conținutului pentru depistarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor, trimițând dosarul la statele membre pentru aprobare, potrivit The Next Web. Miza imediată este una de reglementare: platformele ar primi din nou o bază legală temporară pentru astfel de verificări, după ce o derogare anterioară a expirat, iar legea permanentă – mult mai controversată – rămâne blocată în negocieri.
Votul a avut loc joi, la Strasbourg, iar trimiterea către capitale a venit după ce Parlamentul respinsese același proiect în martie. Relansarea a fost împinsă de Partidul Popular European (PPE), ceea ce a determinat statele membre să reia negocierile, notează publicația, citând Politico.
Măsura este descrisă ca o „soluție temporară” care oferă platformelor dreptul legal de a scana voluntar pentru materiale de abuz sexual asupra copiilor. Această „lacuna” a apărut după expirarea unei scutiri anterioare, în timp ce un regulament permanent, cunoscut pe scară largă drept „Chat Control”, este în continuare blocat în negocieri (în paralel cu acest dosar, potrivit aceluiași material).
În plen, opoziția nu a strâns pragul de 361 de voturi necesare pentru a respinge proiectul: 314 au votat împotrivă, 276 pentru, iar 17 s-au abținut. În consecință, proiectul merge mai departe către statele membre.
Parlamentarii au atașat un amendament care scutește serviciile cu criptare integrală (end-to-end) – precum WhatsApp și Signal – de la regulile de scanare. Scutirea încearcă să răspundă unei temeri centrale: că scanarea impusă ar putea deveni o „ușă din spate” (backdoor), adică un mecanism care slăbește criptarea și poate fi exploatat.
Textul rezultat nu a mulțumit aproape pe nimeni, potrivit relatării:
Dosarul temporar pleacă acum către statele membre, în timp ce regulamentul permanent rămâne în negociere. Potrivit The Next Web, disputa se menține la intersecția dintre protecția copiilor și confidențialitate, iar scutirea pentru criptarea integrală este menită să reducă presiunea venită din zona securității cibernetice și a apărătorilor criptării, inclusiv pe fondul avertismentelor că unele servicii ar putea părăsi piața UE dacă li se cere să-și slăbească criptarea.
Recomandate
Controalele mai dese pe litoral pot schimba regulile de operare pentru concesionari încă din acest sezon , prin sancțiuni și ridicarea șezlongurilor și construcțiilor amplasate ilegal, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a spus că legislația nu s-a modificat, dar aplicarea ei va fi mai strictă, inclusiv cu amenzi și notificări. Într-o intervenție la Euronews România , ministrul a insistat că diferența față de anii trecuți ține de sancționare: operatorii care nu își îndeplinesc obligațiile legale „astăzi sunt sancționați”, iar șezlongurile puse pe terenuri publice unde nu au voie vor fi ridicate. Ce obligații sunt reiterate pentru operatori Buzoianu a indicat câteva reguli care, în practică, vor fi urmărite mai atent pe plaje: șezlongurile și construcțiile amplasate ilegal vor fi înlăturate; operatorii trebuie să lase liberă cel puțin 30% din suprafața plajei pentru turiștii care folosesc prosoape; beach bar-urile și alte construcții pot fi realizate doar în condițiile prevăzute de planurile urbanistice aprobate (PUZ). Rolul planurilor urbanistice și efectul imediat în sezon Ministrul a explicat că există planuri urbanistice care trebuie aprobate și că unele primării au deja PUZ-uri aprobate, în care sunt prevăzute zonele unde pot fi amplasate legal beach bar-uri, în dimensiunile stabilite în documentație. Pe plajele unde nu există un plan urbanistic aprobat, Buzoianu a spus că nu vor putea fi amplasate beach bar-uri sau alte construcții în această vară , ceea ce poate limita extinderea unor activități comerciale în sezonul curent. Ce urmează: perdele forestiere pe litoral, din toamnă Pe lângă măsurile de control, ministrul a anunțat că din această toamnă ar urma să înceapă plantarea perdelelor forestiere pe litoral, într-un program etapizat pe trei ani, motivat inclusiv de nevoia de umbră pe plajele lărgite și de dispariția unor zone verzi tăiate în timp. [...]
Neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile poate duce la suspendarea permisului , după ce Guvernul a aprobat normele care stabilesc procedura și schimbul automat de date între autorități, potrivit Euronews . Măsura introduce un mecanism operațional standardizat, cu notificări și suspendare aplicate pe baza informațiilor transmise între autoritățile fiscale și Ministerul Afacerilor Interne . Cum se aplică suspendarea: termene și pași Procedura vizează șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile de la comunicarea procesului-verbal. Înainte de suspendare, autoritatea fiscală locală trebuie să trimită o somație de plată în cel mult 30 de zile, care include: suma datorată; termenul-limită de plată; perioada de suspendare care se aplică dacă amenda rămâne neachitată. Sistemul este gândit să funcționeze automat, prin schimb de date între instituții. Cât durează suspendarea: calcul în funcție de restanță Durata suspendării se stabilește în funcție de valoarea rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați . Excepție: amenzile contestate în instanță Autoritățile precizează că șoferii care contestă amenda în instanță nu vor fi sancționați până la soluționarea definitivă a cauzei . De ce contează Executivul motivează noile norme prin nevoia de recuperare mai eficientă a amenzilor și digitalizarea schimbului de date dintre instituții, menționând totodată respectarea drepturilor cetățenilor. În practică, măsura mută presiunea de la executarea clasică a creanțelor către o sancțiune administrativă cu impact direct: dreptul de a conduce. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi care schimbă regulile pentru cercetarea publică , invocând riscul unor neclarități de aplicare și posibile probleme de constituționalitate ce pot bloca sau distorsiona implementarea noilor prevederi în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit G4Media . Șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat Administrația Prezidențială, informație transmisă de Agerpres. Neclaritate legislativă: trimiterea la Legea 51/1991 poate „goli” modificarea de conținut În cererea adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, Nicușor Dan arată că, în procedura parlamentară, a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , care a propus înlocuirea sintagmei „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” cu „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”, inclusiv prin modificări corelative în Legea 183/2024. Motivația CSAT, redată în cerere, ține de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională nu menționează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) între organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în timp ce Legea 92/1996 prevede că STS „face parte din sistemul național de apărare”. Președintele susține că, deși propunerea CSAT a fost preluată prin amendamente, în forma finală trimisă la promulgare a rămas o trimitere la Legea 51/1991 în textul privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024. În această configurație, introducerea sintagmei „apărării și ordinii publice” ar putea deveni „lipsită de sens și finalitate”, deoarece Legea 51/1991 stabilește doar instituții din zona securității naționale, nu și a apărării naționale și ordinii publice. În plus, această formulare ar putea face ca prevederea să nu fie aplicabilă STS, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în structuri de tip „nucleu de cercetare” — exact argumentul care a stat la baza propunerii CSAT. Nicușor Dan cere, în consecință, eliminarea sintagmei care leagă textul de Legea 51/1991, pentru a rămâne formularea generală „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”. Posibilă problemă de bicameralism: reguli noi pentru șefii INCD introduse în Camera decizională Al doilea motiv invocat vizează modul în care au fost introduse modificări substanțiale în Camera Deputaților (cameră decizională). Președintele arată că au fost adoptate amendamente care introduc în Legea 183/2024 șase articole noi (art. 17^1 – 17^6), ce reglementează detaliat concursul public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Potrivit cererii, noile articole stabilesc, între altele: instituția publică responsabilă cu organizarea concursului (ministerul de resort, ca organ coordonator al INCD) și forma de publicitate a concursului; condițiile de participare, criteriile de evaluare și etapele concursului; participarea observatorilor în timpul interviului; obligația încheierii contractului de management în maximum 15 zile lucrătoare de la ordinul de numire; includerea în indicatorii de performanță a unor elemente precum valoarea fondurilor europene atrase, impactul socio-economic al valorificării rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și parteneriatele cu industria; obligația directorului general de a publica anual venitul net pe site-ul INCD; obligația obținerii avizului ORNISS în 30 de zile de la numire, cu revocarea ordinului de numire dacă avizul nu este obținut. Tot în Camera Deputaților ar fi fost introdus un articol distinct (art. III) care prevede actualizarea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a metodologiei de concurs aprobate prin HG 576/2016. Nicușor Dan susține că, din analiza parcursului legislativ și compararea formelor succesive ale proiectului, legea transmisă la promulgare ar contraveni prevederilor constituționale privind principiul bicameralismului (art. 61 alin. (2) și art. 75), motiv pentru care solicită reanalizarea de către Parlament. Ce urmează Reexaminarea în Parlament redeschide discuția asupra textului, cu miza de a corecta formulările care pot limita aplicarea (inclusiv în raport cu STS) și de a clarifica dacă modificările ample introduse în Camera decizională respectă regulile constituționale ale procedurii legislative. Textul sursă nu precizează un calendar pentru reluarea dezbaterilor. [...]
China pregătește o extindere a controlului asupra „economiei platformelor”, dar introduce și „contramăsuri” legale pentru a-și apăra companiile în străinătate , potrivit The Next Web . Beijingul a publicat un proiect de modificare a legii comerțului electronic care, pe de o parte, înăsprește supravegherea internă, iar pe de altă parte creează instrumente pentru a răspunde la amenzi, tarife și bariere comerciale întâlnite de jucători precum Temu și Shein pe piețele externe. Proiectul include 20 de prevederi și a fost emis împreună de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței (SAMR) și Ministerul Comerțului. Textul este în consultare publică până la 4 august, conform documentului publicat de autorități. Ce se schimbă: legea se extinde dincolo de platforme și comercianți Legea actuală, intrată în vigoare în ianuarie 2019, a fost construită în principal în jurul operatorilor de platforme și al comercianților care vând prin acestea. Amendamentele propuse ar extinde aria de reglementare către toți participanții din ceea ce Beijingul numește acum „economia platformelor” – o categorie mai largă care ar include, între altele: agenți de cumpărături bazați pe inteligență artificială (instrumente care caută și cumpără produse în numele utilizatorului); furnizori de logistică; procesatori de plăți; infrastructura de date care conectează aceste servicii. În paralel, proiectul ar adăuga instrumente de intervenție peste opțiunile actuale (amenzi fixe și suspendarea activității), prin mecanisme de „supraveghere de rutină” și o coordonare mai strânsă între instituții, inclusiv aplicare consecventă între operațiunile online și cele offline. De ce contează intern: legalizarea intervențiilor pe care statul le face deja Publicația plasează proiectul în contextul unei înăspriri a controlului intern, legată de al 15-lea Plan cincinal al Chinei (2026–2030), care cere supraveghere mai puternică asupra datelor, algoritmilor, regulilor de trafic (vizibilitate și distribuție în platforme) și practicilor de operare ale companiilor. În aprilie, SAMR a amendat Alibaba, JD.com, PDD Holdings, Meituan și Douyin (ByteDance) cu un total de 3,6 miliarde yuani (528 milioane dolari, aprox. 2,4 miliarde lei), pentru că nu ar fi blocat comercianți necalificați din zona livrărilor de mâncare. În plus, autoritățile au chemat la discuții o serie de companii de internet pe tema competiției agresive de preț, în cadrul campaniei „anti-involution” – termen folosit de guvern pentru războaie de preț considerate autodistructive, care comprimă marjele fără a produce inovație. În acest cadru, modificările ar oferi o bază legală formală pentru intervenții pe care statul, potrivit sursei, le face deja informal. „Scutul” extern: contramăsuri pentru amenzi, tarife și bariere comerciale Noutatea majoră a proiectului este introducerea unor prevederi privind cooperarea internațională și „contramăsuri” pentru protejarea „drepturilor și intereselor legitime” ale companiilor chineze care operează în afara țării. Formularea este largă, dar contextul indică presiuni crescânde în Europa și SUA. În Uniunea Europeană, Temu a fost amendată cu 200 milioane euro (aprox. 1,0 miliard lei) în baza Digital Services Act , pentru vânzarea de produse nesigure către consumatori, potrivit aceleiași surse. Tot în Europa, la 1 iulie a fost eliminată scutirea „de minimis” de 150 euro, care permitea expedierea fără taxe vamale a bunurilor cu valoare mică de către Temu, Shein și AliExpress. În Statele Unite, măsurile sunt descrise ca fiind mai dure: administrația Trump a eliminat în mai 2025 pragul „de minimis” de 800 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru importurile din China, introducând un tarif de 54% sau o taxă fixă de 100 dolari (aprox. 460 lei) pe colet. În acest context, Temu ar fi pierdut „mai mult de jumătate” dintre utilizatorii zilnici din SUA, potrivit informațiilor citate de publicație. Ce urmează: consultare publică și o tensiune nerezolvată Proiectul încearcă să împace două direcții: control mai strict acasă și sprijin legal pentru expansiunea externă a platformelor, într-un moment în care acestea se lovesc de reglementări și bariere comerciale în piețe-cheie. Textul sugerează și o ambiție de „compatibilitate” între standardele chineze și cele internaționale, ceea ce ar indica o încercare de a influența normele globale, nu doar de a se conforma lor. Consultarea publică durează 30 de zile, iar varianta finală poate diferi de proiectul publicat. Publicația notează că rămâne deschisă întrebarea centrală: dacă o lege concepută să întărească controlul intern poate funcționa, simultan, ca scut pentru companiile chineze în afara țării. [...]
De la 1 iulie 2026, amenzile rutiere cresc odată cu salariul minim , după ce punctul de amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,5 lei, potrivit Economedia . Majorarea înseamnă un avans de aproximativ 6,8% al valorii de referință folosite la calculul sancțiunilor contravenționale din trafic. Punctul de amendă este definit ca 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește în baza HG nr. 146/2026 la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, ceea ce împinge automat în sus și cuantumul amenzilor. Ce amenzi rezultă pentru depășirea vitezei Cu punctul de amendă la 216,25 lei, sancțiunile pentru depășirea limitei legale de viteză sunt: 10–20 km/h peste limită: între 432,5 lei și 648,75 lei (2–3 puncte-amendă); 21–30 km/h peste limită: între 865 lei și 1.081,25 lei (4–5 puncte-amendă); 31–40 km/h peste limită: între 1.297,5 lei și 1.730 lei (6–8 puncte-amendă). De ce contează: Guvernul nu mai „îngheață” punctul de amendă În anii anteriori, Guvernul a intervenit repetat prin acte normative pentru a menține punctul de amendă sub nivelul rezultat din formula legală, astfel încât creșterea salariului minim să nu se traducă automat în sancțiuni mai mari. De la 1 iulie 2026, această abordare nu mai este aplicată, iar amenzile cresc direct odată cu salariul minim. Schimbare operațională: unde se dau testele pentru reducerea suspendării Brigada Rutieră anunță și o modificare de procedură: testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai susțin la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare ( DRPCIV ). Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân neschimbate: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să aibă permis de cel puțin un an și să nu aibă amenzi contravenționale rutiere neplătite. [...]
De la 1 iulie 2026, toate amenzile rutiere calculate în puncte cresc automat , după majorarea salariului minim brut, ceea ce ridică valoarea punctului-amendă și, implicit, costul contravențiilor pentru șoferi și firme, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare cu efect financiar direct: nu se schimbă Codul rutier, dar se aplică formula legală care leagă punctul-amendă de salariul minim. Salariul minim brut pe economie crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, iar un punct-amendă reprezintă 5% din această valoare. Astfel, punctul-amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,50 lei în prezent. Reprezentanții Poliției Române au confirmat că noua valoare se aplică începând cu 1 iulie 2026, astfel că orice contravenție constatată după această dată va fi sancționată la noile niveluri. Noile intervale de amendă, pe clase de sancțiuni Creșterea punctului-amendă se reflectă în toate cele cinci clase prevăzute de Codul rutier, în funcție de gravitatea abaterii și numărul de puncte-amendă: Clasa I (2–3 puncte-amendă): 432,50 lei – 648,75 lei Clasa a II-a (4–5 puncte-amendă): 865 lei – 1.081,25 lei Clasa a III-a (6–8 puncte-amendă): 1.297,50 lei – 1.730 lei Clasa a IV-a (9–20 puncte-amendă): 1.946,25 lei – 4.325 lei Clasa a V-a (persoane juridice, 21–100 puncte-amendă): 4.541,25 lei – 21.625 lei De ce cresc fără schimbarea Codului rutier Majorarea nu vine dintr-o modificare a legislației rutiere, ci din mecanismul de calcul prevăzut de lege. Conform articolului 98 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 , punctul-amendă este echivalentul a 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. [...]
