Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie pentru a evita blocaje în PNRR și în regimul de TVA la locuințe, potrivit Digi24. Senatorii și deputații sunt chemați din vacanță pentru a vota legi restante legate de jaloanele asumate prin PNRR și pentru a decide măsuri privind păstrarea cotei reduse de TVA la achiziția de locuințe, într-un context în care legea salarizării publice rămâne un proiect fără consens politic.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, cu obiectivul de a dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
„Vom dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și pentru a ne asigura că România nu pierde banii europeni pe care îi are la dispoziție”, a transmis Mircea Abrudean, pe Facebook.
Și conducerea Camerei Deputaților a votat convocarea sesiunii extraordinare în aceeași săptămână.
Pe agenda sesiunii extraordinare ar urma să fie incluse și două proiecte de lege legate de situația de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), despre care Abrudean spune că afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe.
Abrudean a indicat ca soluție o prelungire „cu un termen rezonabil”, „cel mai probabil până la 31 august”, pentru ca persoanele care au semnat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de un blocaj administrativ.
În paralel, PSD a depus un amendament care propune amânarea până la 1 octombrie 2026 a intrării în vigoare a cotei de TVA de 21% pentru achizițiile de locuințe, iar termenul de 1 octombrie este susținut și de AUR, care a depus separat un proiect de lege în acest sens.
Un alt proiect sensibil, menționat ca fiind printre cele mai controversate, este legea salarizării publice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au fost chemați marți la discuții la Palatul Cotroceni pentru a stabili forma finală, însă „proiectul este departe de a fi gata”, iar partidele nu s-au înțeles pe modificările principale, în special în Sănătate și Educație.
În acest moment, rămâne de văzut ce formă finală vor avea proiectele și dacă majoritățile necesare se vor coagula în sesiunea extraordinară, în condițiile în care termenele discutate pentru TVA la locuințe diferă, iar legea salarizării nu are încă o variantă agreată.
Recomandate
România riscă să intre în 2027–2028 cu o corecție bugetară dificilă , pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare și al dispariției granturilor din PNRR , iar viitorul premier va trebui să explice concret cum coboară deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și apoi în 2028, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan , care leagă ținta de deficit de un context fiscal mai strâns și de costuri mai mari cu dobânzile, după creșterea rapidă a îndatorării în anii cu deficite ridicate. Bolojan susține că reducerea deficitului trebuie făcută în timp ce salariile și pensiile vor trebui indexate, iar cheltuielile de apărare „nu vor putea scădea, ci vor crește”. În plus, România nu va mai beneficia de granturile din PNRR, ceea ce, în viziunea sa, complică menținerea investițiilor fără a pune presiune suplimentară pe buget. Ce spune Bolojan despre ajustarea fiscală din 2026 Premierul interimar afirmă că măsurile luate până acum „au funcționat”, indicând o scădere a deficitului și în 2026. El precizează că, în primele șapte luni din 2026, deficitul este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025, iar cheltuielile de personal ale statului s-au redus. În același timp, Bolojan indică menținerea investițiilor pe baza fondurilor europene și spune că, în primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut. Efectul economic: consum mai mic, creștere „iluzorie” pierdută Bolojan admite că această corecție fiscală a avut și un efect de contracție economică, prin reducerea consumului alimentat de datorie. În explicația sa, economia a pierdut o creștere pe care o consideră „iluzorie”, generată de consumul finanțat din împrumuturi. Două direcții pentru viitorul guvern: reforme sau revenire la populism Șeful Executivului conturează două variante pentru perioada următoare: continuarea reformelor structurale și menținerea disciplinei bugetare; renunțarea la reforme și revenirea la politici populiste, prin creșterea cheltuielilor și stimularea consumului. El avertizează că o eventuală relaxare fiscală ar putea afecta încrederea investitorilor și a finanțatorilor în capacitatea statului de a-și corecta dezechilibrele. Miza politică: ieșirea din interimat și „instrumente limitate” Bolojan spune că „provizoratul” nu ar trebui să continue, argumentând că un guvern interimar are instrumente limitate pentru a duce mai departe reformele. El leagă incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării de riscul pierderii controlului asupra cheltuielilor în anii următori, atribuind blocajul „iresponsabilității PSD”. În acest context, premierul interimar afirmă că România are nevoie rapid de un guvern cu un program credibil și de un premier „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”, inclusiv prin decizii dificile și potențial impopulare, pentru a ține sub control cheltuielile, a îmbunătăți colectarea veniturilor și a continua schimbarea modelului economic de la consum către investiții. [...]
Blocajul legii salarizării unitare riscă să se transforme într-o presiune fiscală suplimentară , pe fondul pierderii unor bani din PNRR și al obligației de a ține cheltuielile bugetare în limitele agreate cu Comisia Europeană , potrivit Știrile Pro TV . Europarlamentarul AUR/ECR Adrian Axinia susține că eșecul pe componenta de reformă ar putea fi folosit ca „pretext” pentru noi taxe și impozite. În declarațiile citate, Axinia acuză PSD, PNL, USR și UDMR că au „sacrificat” reforma din calcule electorale și că, după cinci ani în care nu ar fi dus la capăt angajamentul, au lăsat „o notă de plată” de aproape 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). Materialul menționează că informațiile sunt relatate de Agerpres. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de compensare prin taxe Articolul indică faptul că România a pierdut 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR din cauza legii salarizării. La 26 august, președintele Nicușor Dan a anunțat că partidele nu au ajuns la un consens și „și-au asumat” pierderea sumei, potrivit textului. În același mesaj, șeful statului a precizat că partidele și-au asumat adoptarea legii până la finalul acestui an și respectarea „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană — adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile în sectorul public, care limitează cât poate crește masa salarială. Ce spune europarlamentarul AUR despre mecanismul care ar duce la majorări de taxe Axinia afirmă că, după eșecul legii salarizării, ar fi apărut o lege promovată de partidele menționate, care ar impune ministerelor să reducă cheltuieli dacă nu se realizează anumite venituri din PNRR; iar dacă reducerile nu sunt posibile, soluția ar deveni creșterea taxelor și impozitelor. „Veți vedea că, nu peste mult timp, ne vor explica faptul că eșecul PNRR se va transforma în prilej de mărire a impozitelor.” El mai susține că salariile medicilor, profesorilor și angajaților din sistemul de ordine publică ar putea fi majorate prin „reforme reale”, inclusiv prin reducerea aparatului administrativ și eliminarea „sinecurilor de partid”. Unde este, oficial, procesul: tehnic aproape gata, decizia rămâne politică Potrivit mesajului președintelui Nicușor Dan, legea salarizării ar fi „aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, însă „decizia politică” ar urma să stabilească distribuirea anvelopei salariale între categoriile profesionale și, implicit, nivelul veniturilor. În lipsa unui consens politic, riscul imediat rămâne dublu: pierderea de fonduri din PNRR și tensionarea bugetului, într-un context în care orice compensare prin venituri suplimentare poate readuce în discuție creșteri de taxe. [...]
Google a demonstrat pe Pixel 11 o traducere în timp real a limbajului semnelor , o funcție care, dacă ajunge în produsul final, poate schimba concret modul în care utilizatorii cu deficiențe de auz comunică în situații de zi cu zi, potrivit Android Headlines . Informația disponibilă în materialul sursă este însă limitată în acest moment: textul extras din articol este trunchiat și nu include detalii despre cum funcționează efectiv demonstrația (de exemplu, ce limbaj al semnelor a fost folosit, dacă traducerea este bidirecțională, dacă rulează pe dispozitiv sau în cloud ori ce aplicație o oferă). De ce contează: impact operațional, nu doar „o funcție nouă” O traducere „în timp real” a limbajului semnelor, demonstrată în direct, indică faptul că Google împinge capabilitățile de recunoaștere vizuală și interpretare a gesturilor spre utilizare practică, nu doar spre scenarii de laborator. În termeni operaționali, o astfel de funcție ar putea reduce dependența de interpret uman în interacțiuni scurte și repetitive (de exemplu, la ghișee, în retail sau în conversații rapide), dacă acuratețea și latența (întârzierea) sunt suficient de bune. Ce știm și ce nu știm, din sursa disponibilă Din informația accesibilă reiese doar că: este vorba despre seria Google Pixel 11; funcția de traducere a limbajului semnelor a fost „demonstrată în timp real”. Nu apar în textul extras elemente esențiale pentru evaluarea utilității și a limitărilor, precum disponibilitatea pe piețe, limbile suportate, condițiile de utilizare (lumină, unghi, distanță), cerințe de conectivitate sau calendarul de lansare. Ce urmează Pentru ca demonstrația să se transforme într-un avantaj competitiv real, rămâne de văzut dacă Google va integra funcția în software-ul comercial al Pixel 11 și în ce formă (aplicație dedicată, componentă a sistemului de operare sau parte dintr-un pachet de servicii). Până la apariția unor detalii complete, informația trebuie tratată ca o prezentare punctuală, nu ca o confirmare a unei funcții livrate utilizatorilor. [...]
Livrările globale de smartwatch-uri au scăzut cu 4% în T2 2026 , dar doi jucători mari – Huawei și Apple – au reușit să câștige teren într-o piață care dă semne de maturizare, potrivit Android Headlines , care citează un raport Counterpoint. Unghiul relevant pentru business este schimbarea de dinamică: contracția pieței nu lovește uniform, iar creșterea se concentrează la vârf, în jurul brandurilor cu ecosisteme puternice și distribuție globală. Ce arată datele: piața scade, liderii rezistă Informația centrală din raport este reculul de 4% al livrărilor globale în trimestrul al doilea din 2026. În același timp, Huawei și Apple sunt menționate ca fiind în grupul companiilor care „câștigă teren”, într-un context în care restul pieței nu mai crește la fel de ușor ca în anii anteriori. Materialul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre volume, cote de piață sau evoluții pe regiuni, astfel că amploarea exactă a câștigurilor pentru Huawei și Apple nu poate fi cuantificată pe baza sursei furnizate. De ce contează: semnal de consolidare într-o categorie „mainstream” O scădere a livrărilor la nivel global, concomitent cu avansul unor lideri, sugerează o fază de consolidare: cererea totală încetinește, iar competiția se mută mai mult pe diferențiere (funcții, integrare cu telefonul, servicii) și pe capacitatea de a menține ritmul de înlocuire a dispozitivelor deja cumpărate. Pentru producători și retail, mesajul implicit este că „creșterea pieței” nu mai poate fi presupusă automat; devine mai importantă poziționarea pe segmentele care încă trag categoria și eficiența canalelor de vânzare. Ce urmează Dacă trendul de scădere a livrărilor continuă, presiunea se poate muta spre prețuri, promoții și lansări cu îmbunătățiri mai vizibile, în special în zona de sănătate și monitorizare. În lipsa altor cifre din sursa citată, rămâne de urmărit următorul raport Counterpoint pentru a vedea dacă reculul de 4% este un episod punctual sau începutul unei perioade mai lungi de stagnare. [...]
UE a relaxat condițiile împrumutului de 90 mld. euro pentru ca Ucraina să poată finanța muniție Patriot , o derogare care mută accentul de la „cumpără european” la „cumpără disponibil”, într-un moment în care oferta UE este limitată, potrivit Digi24 . Ucraina va putea folosi următoarea tranșă, de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei), pentru a cumpăra rachete interceptoare destinate sistemelor antiaeriene americane Patriot. Banii vin din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), structurat ca împrumut. Ce se schimbă: o derogare de la regula „prioritate pentru echipamente UE” Una dintre condițiile împrumutului este ca achizițiile să favorizeze echipamente fabricate în Uniunea Europeană. Totuși, un sistem european comparabil cu Patriot, SAMP/T (franco-italian), are disponibilitate redusă, iar statele UE au acceptat o derogare care permite finanțarea interceptoarelor Patriot din fondurile împrumutului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordul statelor membre privind această derogare și a argumentat că tranșa de 3,2 miliarde de euro poate fi folosită pentru protejarea spațiului aerian ucrainean în fața atacurilor rusești. „Salut acordul statelor membre privind derogarea acordată Ucrainei de a cumpăra echipamente cruciale pentru sistemele de apărare aeriană Patriot” Miza operațională: apărare aeriană, dar cu livrări întinse pe ani Interceptoarele Patriot sunt descrise ca fiind foarte eficiente împotriva rachetelor balistice, lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ținte din Ucraina. În contextul insuficienței rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să mai comunice public numărul țintelor aeriene doborâte, pentru a nu evidenția o rată redusă de interceptare. Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile eliberate Ucraina ar putea achiziționa aproximativ o mie de rachete Patriot, însă majoritatea ar urma să fie livrate abia în anii următori. În consecință, el a cerut susținătorilor Ucrainei să urgenteze ajutorul militar. Cum funcționează împrumutul și cine îl garantează Programul de 90 de miliarde de euro este împărțit astfel, conform informațiilor citate: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare, în tranșe până la finalul anului viitor; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru acoperirea deficitului bugetar. Rambursarea împrumutului ar urma să fie făcută de Ucraina doar dacă Rusia plătește „reparații de război”; în caz contrar, plata ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Digi24 notează că Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să îl garanteze. Tranșele deja plătite Ucrainei din acest program însumează până în prezent 8,4 miliarde de euro (aprox. 42 miliarde lei). [...]
Exploziile raportate în două puncte-cheie pentru exporturile și transportul de petrol ale Iranului ridică un nou semn de întrebare asupra riscurilor operaționale din zona Golfului Persic și a Golfului Oman, într-un moment de tensiune cu SUA, potrivit Digi24 . Marți după-amiază, mass-media iraniene au relatat că s-au auzit explozii în Insula Kharg și în orașul-port Jask, fără informații imediate despre cauză, victime sau pagube materiale. Digi24 notează că informația este preluată de Daily Sabah. Insula Kharg este descrisă drept un nod cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului în Golful Persic, ceea ce face ca orice incident raportat acolo să fie relevant pentru fluxurile de țiței și pentru percepția de risc în regiune. Într-un incident separat, agenția iraniană Fars a relatat că s-a auzit o explozie în Jask, oraș portuar din Golful Oman. Potrivit Fars, explozia ar fi avut loc „în două etape”, la mică distanță una de cealaltă. Ce se știe și ce lipsește, deocamdată Autoritățile iraniene nu au oferit imediat detalii despre: cauza exploziilor; existența unor victime; eventuale pagube materiale. Context: avertisment către SUA și presiune prin sancțiuni Pe fondul acestor relatări, șeful Statului Major al Forțelor Armate Iraniene, Ali Abdollahi, a avertizat că Teheranul va ataca bazele americane din regiune dacă petrolierele iraniene vor fi lovite, potrivit televiziunii de stat. Tot marți, guvernul american a plasat întregul sector aviatic al Iranului pe lista de sancțiuni și a amenințat cu sancțiuni secundare entitățile din țări terțe care colaborează cu companii aeriene iraniene, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres. Departamentul Trezoreriei SUA susține că autoritățile iraniene folosesc sectorul aviatic pentru transport de arme, personal și „mărfuri ilegale”. În plus, SUA au suspendat derogări legate de transportul aerian, inclusiv una care permitea companiilor non-americane să zboare în Iran cu avioane fabricate în SUA. În același pachet, au fost adăugate pe lista de sancțiuni și companii din Emiratele Arabe Unite și Turcia, acuzate că ar fi intermediat preluarea de către Mahan Air a trei avioane Boeing 777 în vara acestui an. În lipsa unor date oficiale despre cauză și impact, rămâne neclar dacă exploziile raportate au afectat infrastructură critică sau operațiuni, însă localizarea lor în două zone strategice menține presiunea asupra riscului perceput în regiune. [...]
