Știri
Știri din categoria Legistație
Neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile poate duce la suspendarea permisului, după ce Guvernul a aprobat normele care stabilesc procedura și schimbul automat de date între autorități, potrivit Euronews. Măsura introduce un mecanism operațional standardizat, cu notificări și suspendare aplicate pe baza informațiilor transmise între autoritățile fiscale și Ministerul Afacerilor Interne.
Procedura vizează șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile de la comunicarea procesului-verbal. Înainte de suspendare, autoritatea fiscală locală trebuie să trimită o somație de plată în cel mult 30 de zile, care include:
Sistemul este gândit să funcționeze automat, prin schimb de date între instituții.
Durata suspendării se stabilește în funcție de valoarea rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați.
Autoritățile precizează că șoferii care contestă amenda în instanță nu vor fi sancționați până la soluționarea definitivă a cauzei.
Executivul motivează noile norme prin nevoia de recuperare mai eficientă a amenzilor și digitalizarea schimbului de date dintre instituții, menționând totodată respectarea drepturilor cetățenilor. În practică, măsura mută presiunea de la executarea clasică a creanțelor către o sancțiune administrativă cu impact direct: dreptul de a conduce.
Recomandate
Aplicarea suspendării permisului pentru amenzi neplătite riscă să fie amânată , din cauza blocajului politic și juridic apărut după demiterea Guvernului Bolojan și a acțiunilor în instanță inițiate de PSD, potrivit Profit . Măsura era prevăzută într-o ordonanță de urgență publicată pe 24 februarie și ar fi trebuit să intre în vigoare la 25 august, însă lipsește încă hotărârea de Guvern cu normele de aplicare. Ce prevede măsura și de ce contează Ordonanța stabilește că neachitarea amenzilor de circulație poate duce la suspendarea temporară a dreptului de a conduce , ca instrument de presiune pentru recuperarea datoriilor către bugetele locale. Suspendarea ar urma să intervină după 90 de zile de la neplată, iar durata ei s-ar calcula proporțional cu suma restantă , la un raport de o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neachitați (fără a lua în calcul fracțiunile de zi). În plus, actul normativ introduce o condiție suplimentară: eliberarea permisului după expirarea suspendării nu ar mai fi posibilă fără achitarea obligațiilor restante către bugetul local (amenzi contravenționale aplicate ca șofer). Unde s-a blocat implementarea: normele metodologice Deși ordonanța prevedea că Guvernul trebuie să adopte în 60 de zile normele metodologice (prin hotărâre de Guvern), acest pas nu a fost făcut până la 5 mai, data la care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Normele ar fi trebuit să detalieze, între altele, responsabilitățile: autorităților fiscale locale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, precum și mecanismul de schimb automat de date între sistemele informatice ale acestora, necesar pentru aplicarea efectivă a suspendării (inclusiv modificarea, revocarea și încetarea măsurii). Disputa PSD–Guvern și efectul de calendar În contextul interimatului prelungit, PSD a atacat la Curtea de Apel București 11 hotărâri de Guvern și a cerut suspendarea lor, invocând că Guvernul Bolojan nu ar mai fi avut dreptul constituțional să le adopte, după avize negative ale Consiliului Legislativ (condus de Florin Iordache, potrivit sursei). În aceste condiții, Profit notează că este „greu de crezut” că un nou Guvern va putea fi învestit de Parlament până în septembrie (când aleșii reiau sesiunea de toamnă), ceea ce pune sub semnul întrebării adoptarea în august a hotărârii necesare pentru ca măsura să poată funcționa la termenul indicat în ordonanță. Executivul ar urma să declare recurs împotriva deciziilor Curții de Apel București și susține că, doar dacă instanța îi va da dreptate, noile prevederi ar putea fi aplicate mai rapid. Ce se schimbă față de regulile anterioare Separat de mecanismul suspendării pentru amenzi neachitate, ordonanța modifică și condiția pentru reducerea cu o treime a perioadei de suspendare (la cererea titularului). Dacă anterior era suficientă dovada achitării amenzii care a generat suspendarea, noua formulare condiționează reducerea de plata tuturor obligațiilor provenite din amenzi contravenționale datorate bugetului local de la domiciliu (cu o excepție pentru cei fără domiciliu în România, care ar prezenta dovada plății doar a amenzii relevante). În ansamblu, miza imediată este una de aplicare: fără normele metodologice și fără un calendar politic previzibil, măsura riscă să rămână, cel puțin temporar, la nivel de prevedere fără mecanism operațional. [...]
De la 1 iulie 2026, amenzile rutiere cresc odată cu salariul minim , după ce punctul de amendă urcă la 216,25 lei, de la 202,5 lei, potrivit Economedia . Majorarea înseamnă un avans de aproximativ 6,8% al valorii de referință folosite la calculul sancțiunilor contravenționale din trafic. Punctul de amendă este definit ca 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre de Guvern. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește în baza HG nr. 146/2026 la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, ceea ce împinge automat în sus și cuantumul amenzilor. Ce amenzi rezultă pentru depășirea vitezei Cu punctul de amendă la 216,25 lei, sancțiunile pentru depășirea limitei legale de viteză sunt: 10–20 km/h peste limită: între 432,5 lei și 648,75 lei (2–3 puncte-amendă); 21–30 km/h peste limită: între 865 lei și 1.081,25 lei (4–5 puncte-amendă); 31–40 km/h peste limită: între 1.297,5 lei și 1.730 lei (6–8 puncte-amendă). De ce contează: Guvernul nu mai „îngheață” punctul de amendă În anii anteriori, Guvernul a intervenit repetat prin acte normative pentru a menține punctul de amendă sub nivelul rezultat din formula legală, astfel încât creșterea salariului minim să nu se traducă automat în sancțiuni mai mari. De la 1 iulie 2026, această abordare nu mai este aplicată, iar amenzile cresc direct odată cu salariul minim. Schimbare operațională: unde se dau testele pentru reducerea suspendării Brigada Rutieră anunță și o modificare de procedură: testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai susțin la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare ( DRPCIV ). Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân neschimbate: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să aibă permis de cel puțin un an și să nu aibă amenzi contravenționale rutiere neplătite. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]
ONJN spune că a declanșat controale pe ultimii cinci ani fiscali și a început proceduri de recuperare a unor diferențe de taxe , după ce un raport de follow-up al Curții de Conturi a confirmat măsurile de remediere pentru deficiențele din activitatea aferentă anului 2024, potrivit Economica , care citează Agerpres. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) , Vlad Cristian Soare, susține că deficiențele identificate „sunt fie remediate, fie în curs de remediere” și că raportul public confirmă măsurile prezentate anterior de instituție. Controale și recuperări: miza fiscală a verificărilor În zona operatorilor „land-based” (în locații fizice), ONJN afirmă că a declanșat controale pentru ultimii cinci ani fiscali, cu obiectivul de a verifica diferențele constatate de Curtea de Conturi și de a recupera sumele aferente. Separat, instituția spune că a demarat un control privind „manipulările GGR” (venitul brut din jocuri de noroc) efectuate de unii operatori de jocuri de noroc online, pentru a identifica tranzacții suspecte și eventuale distorsiuni în raportări. Un punct sensibil rămâne diferența estimată de taxă de autorizare de 116,019 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine, sumă despre care ONJN spune că ar fi rezultat dintr-o interpretare a legii după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023 , „nu dintr-o fraudă”. Instituția afirmă că, în mandatul actual, au fost începute procedurile pentru recuperarea diferențelor constatate. Supravegherea online și piața neagră: acces la date și ordine de eliminare Pentru jocurile de noroc la distanță, ONJN afirmă că are acces la serverele „în oglindă” ale tuturor organizatorilor și la 12 rapoarte aferente fiecărei platforme de joc. Împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, Oficiul dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor din rapoarte, astfel încât tranzacțiile suspecte și manipulările GGR să poată fi identificate în timp real. Pe combaterea pieței negre, ONJN spune că a introdus peste 300 de site-uri pe „lista neagră”, iar numărul total ar fi depășit între timp 1.100. Instituția mai afirmă că a actualizat lista furnizorilor de servicii și a modificat legislația pentru a putea emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, cu o rată de conformare de 98%, și că urmează să lanseze un sistem automat de detecție și raportare. Autoexcludere și prevenție: finanțări și blocaj legislativ pentru extindere În domeniul prevenirii și tratării adicției asociate jocurilor de noroc, ONJN anunță lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, cu finanțări totale de 5 milioane de euro . Pe autoexcludere, instituția susține că gestionează o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, dar precizează că legislația actuală nu permite extinderea sistemului ONJN la operatorii de jocuri de noroc la distanță, care sunt reglementați separat. Pentru extindere, ONJN spune că a propus în ianuarie 2026 un proiect de ordonanță de urgență, aflat în transparență decizională la Ministerul Finanțelor și avizat, potrivit instituției, de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Economic și Social. Totodată, ONJN a încheiat la 9 februarie 2026 un protocol cu ICI pentru digitalizarea completă a autoexcluderii, prin scanarea actului de identitate și verificare biometrică folosind camera telefonului; implementarea completă este condiționată de adoptarea ordonanței. [...]
Blocajul din Camera Deputaților pe „legea anti-dezinformare” reaprinde discuția despre obligații pentru platforme și autorități , după ce un atac asupra unei ambulanțe a fost pus pe seama unui videoclip viral, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, îi cere președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să introducă pe ordinea de zi proiectul de lege împotriva dezinformării, depus în 2025. Miruță susține că proiectul „a trecut tacit de Senat” și este „blocat la Camera Deputaților”. În mesajul public, ministrul leagă urgența adoptării de un incident din județul Cluj, unde o ambulanță aflată în misiune ar fi fost atacată după ce oamenii ar fi crezut un clip de pe TikTok care o prezenta drept „ambulanța neagră” care „fură copii”. Miruță afirmă că dezinformarea a depășit zona online și a ajuns să producă violență în lumea reală. Ce propune Miruță ca direcție de reglementare Miruță argumentează că mecanismele actuale de reacție punct cu punct (sesizări individuale către ANCOM sau CNA) nu pot ține pasul cu volumul conținutului online și cu modul în care acesta este amplificat. El susține că răspunsul ar trebui să fie unul „tehnic”, bazat pe instrumente moderne, inclusiv „algoritmi” care să contracareze distribuirea dezinformărilor, dar „fără să atingem libertatea de exprimare”. Totodată, îi propune lui Grindeanu ca proiectul să fie adoptat și amendat ulterior „împreună”, astfel încât să devină o inițiativă asumată de întregul Parlament. Contextul incidentului: clip viral și reacții instituționale În materialul citat este menționat un videoclip dezinformator despre „ambulanța neagră” care s-a viralizat pe TikTok, strângând aproape 800.000 de vizualizări și fiind distribuit de peste 6.000 de ori. G4Media notează că dezinformarea „pare că a stat la baza” atacului asupra unui echipaj medical chemat în Recea Cristur, unde ambulanța a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, iar șoferul a fost rănit la ochi și a fost operat, informație atribuită dejeanul.ro. În același context: Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit duminică știrile false, potrivit articolului; Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a cerut „fermitate maximă” instituțiilor competente, citându-l pe ministrul interimar Cseke Attila; Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că au început verificări și a fost deschis un dosar penal, avertizând asupra riscurilor răspândirii de informații false despre ambulanțe și servicii de urgență. De ce contează pentru mediul economic și operațional Din perspectiva impactului de reglementare, solicitarea readuce în prim-plan posibilitatea unei intervenții legislative care ar putea schimba modul în care statul și platformele online gestionează conținutul considerat dezinformator, inclusiv prin instrumente tehnice și proceduri care, în forma finală, ar trebui să fie compatibile cu libertatea de exprimare. Pe termen scurt, miza imediată rămâne una procedurală: dacă proiectul va fi sau nu pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și ce amendamente ar putea apărea în procesul parlamentar. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre conținutul concret al proiectului de lege. [...]
