Curtea Constituțională amână pentru 21 octombrie sesizarea președintelui Nicușor Dan privind modificările la Legea drepturilor copilului - contestate obligativitatea consilierii fără acord parental și riscul de dublă sancționare

Curtea Constituțională analizează riscul de dublă sancționare și extinderea răspunderii penale în modificările aduse Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, potrivit Agerpres . Discuțiile de la CCR au fost amânate pentru 21 octombrie, conform unei informări ulterioare a aceleiași agenții. Miza sesizării este una de reglementare: șeful statului contestă, între altele, claritatea și coerența unor prevederi care ar putea permite suprapuneri între contravenții și infracțiuni și ar putea extinde răspunderea penală către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligații explicite. Ce schimbă legea contestată Actul normativ vizează intervenții asupra Legii 272/2004, în special în zona măsurilor aplicabile copiilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal. Principalele modificări descrise în sesizare includ: modificarea art. 84 alin. (4) și (5), astfel încât participarea copilului la consiliere psihologică devine obligatorie „prin efectul legii”, fără a mai depinde de acordul părinților; introducerea unei soluții legislative la art. 84 alin. (6), care incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alin. (3) sau (4) și asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești; modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un astfel de serviciu pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Argumentele președintelui: neclaritate, suprapuneri și „ne bis in idem” În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că agentul constatator al unei contravenții nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune, atribuție care revine organelor de urmărire penală. În lipsa unei norme „clare și previzibile”, ar putea apărea situații în care agentul constatator și organul de urmărire penală acționează în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, fără un mecanism legal care să prevină suprapunerea. Șeful statului invocă și jurisprudența CEDO privind principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent dacă sancțiunile sunt încadrate formal ca penale sau contravenționale. Extinderea răspunderii și problema minorului care nu răspunde penal Un alt punct indicat în sesizare ține de art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, care ar fi rămas nemodificat și ar institui obligația de participare la programe speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților, fără referire la un „reprezentant legal” diferit de părinte. În schimb, noul alin. (6) ar incrimina penal nerespectarea alin. (3) de către „părinți sau reprezentantul legal”, ceea ce, potrivit președintelui, ar extinde sfera subiectului activ către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligația corespunzătoare. Totodată, sesizarea arată că norma modificată vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal, iar un minor care nu răspunde penal nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni. Este invocat art. 27 din Codul penal, care prevede că nu este imputabilă fapta săvârșită de un minor care, la data comiterii, nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal. „Interesul superior al copilului” și rolul familiei Sesizarea mai reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare, interesul superior al copilului include explicit dreptul la viață de familie. În această logică, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) ar crea, potrivit președintelui, o contradicție internă în cadrul aceleiași legi, pentru că norma nouă ar „goli de conținut” normele de principiu fără abrogare și fără o derogare expresă. În plus, impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, fără implicarea familiei, ar transforma o măsură de protecție într-una de constrângere, susține șeful statului, calificând-o drept o intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile asupra sesizării președintelui privind această lege. Până la pronunțarea CCR, rămâne deschisă disputa asupra modului în care noile reguli ar separa (sau ar suprapune) răspunderea contravențională și penală și asupra felului în care sunt calibrate obligațiile impuse părinților, reprezentanților legali și copiilor vizați de măsuri de consiliere și plasament. [...]