Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Grecia pariază pe detectarea timpurie a incendiilor cu o constelație de nanosateliți și modele de inteligență artificială, un proiect de circa 200 de milioane de euro finanțat de UE, care ar trebui să reducă pagubele prin intervenții mai rapide, potrivit Adevărul, care citează Euronews.
Grecia a devenit prima țară care a desfășurat o constelație de sateliți dedicată exclusiv detectării timpurii a incendiilor de vegetație. Sistemul este dezvoltat de compania OroraTech și promite alerte aproape în timp real, cu informații transmise automat către autorități.
Primii patru nanosateliți au fost plasați pe orbita joasă a Pământului în luna mai. Fiecare are aproximativ dimensiunea unui cuptor cu microunde și include senzori termici care pot identifica focare de incendiu de până la patru metri, o performanță peste cea a sateliților convenționali, conform relatării Euronews.
Imaginile sunt procesate de modele de inteligență artificială care separă incendiile reale de alte surse de căldură și trimit alerte către serviciile conectate. Directorul general al OroraTech, Ioannis Landouris, a descris o analiză la nivel de „celule de grilă” de 4 pe 4 metri, pe baza căreia sistemul decide dacă este vorba despre un incendiu și transmite informația către pompieri sau alte autorități.
În momentul detectării, pompierii primesc date despre locația exactă, dimensiunea și intensitatea focarului. Platforma permite și simularea evoluției incendiului, pentru ca echipele de comandă să poată decide mai bine unde trimit resursele și cum le distribuie.
Ministrul grec al guvernării digitale, Dimitris Papastergiou, a indicat utilitatea în sezonul estival, mai ales pentru incendii izbucnite în parcuri naționale sau zone izolate, unde observarea de către populație poate întârzia.
Sistemul este proiectat să reducă alarmele false generate de panouri fotovoltaice, acoperișuri industriale supraîncălzite sau stânci încălzite de soare, prin algoritmi antrenați special pentru aceste situații.
Potrivit comandantului pompierilor, Zisoula Dasiou, cei patru sateliți vor furniza date actualizate la fiecare oră, fără întreruperi de acoperire, ceea ce ar susține atât detectarea timpurie, cât și modelele de estimare a răspândirii incendiilor.
Costul total al rețelei este de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), finanțarea fiind asigurată de Uniunea Europeană. Proiectul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului, pe fondul scăderii costurilor de producție și lansare pentru nanosateliți.
Recomandate
Ridicarea restricțiilor de export ale SUA redeschide accesul global la modelele „de frontieră” ale Anthropic , într-un semnal că Washingtonul încearcă să controleze riscurile de securitate fără să blocheze complet distribuția comercială a celor mai avansate sisteme de inteligență artificială, potrivit Biziday . Anthropic a anunțat că a fost notificată de Departamentul Comerțului din SUA că au fost ridicate controalele la export pentru modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 și că va începe să restabilească accesul la acestea începând de miercuri. La începutul lunii, autoritățile americane blocaseră accesul la cele două modele invocând motive de securitate națională. De ce contează: un precedent de reglementare pentru modelele avansate Decizia vine după ce compania a colaborat cu autoritățile americane pentru a aborda riscurile asociate, conform unei scrisori din 26 iunie a secretarului Comerțului, Howard Lutnick . „Anthropic a colaborat cu guvernul SUA pentru a aborda riscurile asociate.” Inițial, guvernul american susținuse că a identificat vulnerabilități în măsurile de siguranță menite să prevină utilizarea abuzivă a Fable 5 și Mythos 5, inclusiv în scenarii de atacuri cibernetice. Context: acces limitat, apoi relaxare treptată Cu patru zile înainte de ridicarea restricțiilor, Anthropic anunțase că primise autorizație pentru ca un mic grup de firme americane de securitate cibernetică să poată accesa Mythos 5, într-un regim controlat. Cazul Anthropic nu este singular. Și OpenAI a respectat o solicitare a guvernului federal de a restricționa lansarea unui model nou, GPT-5.6, la un număr limitat de parteneri aprobați. Ce urmează: „cadru” voluntar și presiune politică pe controlul lansărilor Administrația Trump a emis pe 2 iunie un ordin executiv care cere guvernului federal să adopte, în următoarele două luni, măsuri privind inteligența artificială și securitatea cibernetică, inclusiv crearea unui „cadru” voluntar prin care companiile private să testeze și să lanseze, împreună cu guvernul, modele „de frontieră” (adică cele mai avansate, cu potențial ridicat de utilizare duală – civilă și malițioasă). În acest climat, directorul CIA, John Ratcliffe, a comparat recent capabilitățile celor mai avansate modele de inteligență artificială cu cele ale armelor nucleare, susținând implicit linia dură a administrației privind controlul lansării lor. (Sursa informațiilor de context: France 24 , citată de Biziday.) [...]
OpenAI raportează că adoptarea globală a ChatGPT se extinde, iar utilizatorii care folosesc preponderent alte limbi decât engleza au ajuns să depășească jumătate din baza de utilizatori activi , potrivit unei analize publicate de IT之家 , care citează cele mai recente date ale companiei pentru trimestrul I 2026 (produse de consum: Free, Go, Plus și Pro). Miza pentru piață: creșterea vine tot mai mult din afara segmentului „early adopters”, cu implicații directe pentru localizare, suport multilingv și extinderea pe piețe emergente. Utilizare mai intensă pe măsură ce vechimea contului crește Datele OpenAI indică o adâncire a utilizării odată cu timpul: utilizatorii care au conturi mai vechi trimit mai multe mesaje zilnic și folosesc mai multe funcții noi. Concret, după șase luni de la înregistrare: numărul de mesaje trimise zilnic crește cu 50% față de momentul înscrierii; numărul tipurilor de sarcini încercate pe ChatGPT se dublează . Baza de utilizatori devine mai diversă: gen, vârstă, regiuni OpenAI arată că distribuția utilizatorilor devine mai diversă pe mai multe dimensiuni. În rândul utilizatorilor pentru care se poate deduce genul, ponderea celor cu nume cu trăsături feminine a continuat să crească și a depășit jumătate din acest sub-eșantion, după ce anul trecut ajunsese aproape de paritate. Pe vârste, volumul de mesaje a crescut în toate grupele. Deși utilizatorii sub 35 de ani generează în continuare cele mai multe mesaje, ponderea celor de peste 35 de ani a urcat în T1, semn — în interpretarea OpenAI — că produsul începe să depășească treptat nucleul inițial de adoptatori timpurii. Creștere accelerată în Africa și Asia; avans mai rapid în țări cu HDI mai mic Din iulie 2023, numărul de utilizatori activi săptămânal a crescut semnificativ pe toate continentele, cu Africa și Asia drept regiunile cu cele mai mari creșteri relative. În plus, atunci când țările sunt grupate după nivelul de dezvoltare, statele cu Indice al Dezvoltării Umane (HDI) mai scăzut conduc la capitolul creștere a utilizatorilor activi săptămânal. OpenAI leagă această dinamică și de existența unor opțiuni cu cost redus, prin menținerea accesului prin planurile Free și Go . Non-engleza trece de 50%: spaniola, portugheza și araba conduc Pe componenta lingvistică, utilizarea în alte limbi decât engleza a crescut odată cu expansiunea globală. OpenAI spune că utilizatorii care folosesc în principal limbi non-engleze reprezintă acum peste jumătate dintre utilizatorii activi. Cele mai utilizate trei limbi non-engleze pe ChatGPT sunt: spaniola, portugheza, araba. Ca ritm de creștere a ponderii în rândul utilizatorilor activi (din iulie 2023), cele mai mari avansuri sunt menționate pentru: uzbecă, kazahă, birmană. La muncă: crește ponderea sarcinilor specializate, cu „design vizual” în frunte În utilizarea de tip „work” (în conturile de consum), OpenAI notează că principalele utilizări rămân redactarea de conținut și procesarea informației, însă ponderea lor scade în timp, pe fondul creșterii sarcinilor mai specializate. În T1 2026, cele mai rapide creșteri la sarcini de lucru au fost la: creare de conținut, procesare de documente, căutare/informații, design vizual — indicat drept categoria cu cea mai rapidă creștere. OpenAI precizează că analiza nu include utilizarea Codex, iar o parte din munca tehnică ar putea migra treptat către agenți de programare. Limitările datelor Setul de date acoperă doar mesajele trimise în produsele ChatGPT de consum (Free, Go, Plus, Pro) și nu include Codex, nici versiunile Enterprise și Education . Prin urmare, statisticile pot subestima utilizarea reală în mediul de lucru și educațional. [...]
Google coboară costul generării de imagini la 0,034 dolari (aprox. 0,16 lei) pentru 1.000 de imagini , mizând pe volum și viteză pentru a împinge instrumentele de „media generativă” în fluxurile de lucru ale dezvoltatorilor, potrivit TechCrunch . Nano Banana 2 Lite, cea mai nouă versiune a generatorului intern de imagini și video al Google, este prezentată de companie ca fiind „semnificativ” mai rapidă și mai accesibilă decât versiunea anterioară. Google spune că modelul are o latență mai mică și poate produce imagini în patru secunde, ceea ce îl face potrivit pentru iterații rapide și pentru generarea unui număr mare de imagini într-un timp scurt. Ce se schimbă operațional: viteză + cost pentru producție la scară Din perspectiva utilizării în produse și procese, mesajul central este orientarea către fluxuri „high-volume”, unde contează mai mult timpul de răspuns și costul pe unitate decât calitatea maximă. Google descrie Nano Banana 2 Lite ca fiind optimizat pentru astfel de fluxuri rapide, în timp ce Nano Banana 2 rămâne un „cal de bătaie” generalist, iar Nano Banana Pro este poziționat ca model mai puternic și mai scump pentru cazuri avansate. Modelul este disponibil prin: Google AI Studio ; Gemini API ; platforma Gemini Enterprise Agent Platform. Google afirmă că Nano Banana 2 Lite înlocuiește modelul original Nano Banana, pe care compania îl numește acum „model legacy” (model vechi, menținut pentru compatibilitate). Context: investiții continue, în pofida reacțiilor la „conținut AI de umplutură” Lansarea vine într-un moment în care modelele de generare de imagini sunt criticate pentru „AI slop” – un termen folosit pentru conținut de calitate slabă produs în masă. Chiar și așa, companiile continuă să investească în instrumente care generează imagini și video, iar Google își promovează frecvent modelele ca instrumente utile inclusiv pentru crearea de reclame. În paralel, TechCrunch notează că legăturile dintre Hollywood și companiile de inteligență artificială se strâng, pe fondul controverselor: Google a încheiat un acord de 75 milioane de dolari (aprox. 345 milioane lei) cu studioul independent A24, parteneriat care a atras critici din partea fanilor. Pachetul mai larg: extinderea Gemini Omni Flash și un demo pentru comerț electronic Tot marți, Google a anunțat o lansare mai largă pentru Gemini Omni Flash, un model de generare video introdus inițial la Google I/O. Conform companiei, costul este de 0,10 dolari (aprox. 0,46 lei) pe secundă de video generat. Google a prezentat și o aplicație demonstrativă, Omni Product Studio, care ar transforma imagini statice generate de Omni în „clipuri cinematice” pentru comerț electronic. Într-o postare pe blog, compania își justifică strategia prin nevoia de iterație rapidă în creația asistată de modele generative: „Construirea cu media generativă înseamnă adesea iterație creativă. Cu aceste două modele, dezvoltatorii pot construi experiențe multimedia complete, de la un capăt la altul, care conectează generarea rapidă de imagini cu crearea și editarea video.” [...]
Anthropic coboară costul pentru „agenți” AI prin lansarea Claude Sonnet 5 , un model poziționat aproape de performanța vârfului de gamă Opus 4.8 , dar la tarife semnificativ mai mici, potrivit TechCrunch . Miza este una economică: pe măsură ce tot mai multe companii încearcă să automatizeze procese cu agenți (modele care planifică și execută sarcini cu instrumente), diferențiatorul devine prețul și fiabilitatea, nu doar „inteligența” brută. Claude Sonnet 5 este descris de Anthropic ca fiind capabil să facă planuri, să folosească instrumente precum browserul și terminalul și să ruleze autonom, la un nivel care „în urmă cu doar câteva luni” ar fi cerut modele mai mari și mai scumpe. În această logică, Sonnet 5 este prezentat ca noul „standard” pentru capabilități agentice la un nivel de preț mediu. Preț: promoție până la 31 august, apoi scumpire La lansare, Sonnet 5 costă 2 dolari per milion de tokeni de intrare și 10 dolari per milion de tokeni de ieșire (aprox. 9 lei, respectiv 45 lei), până la 31 august , după care tarifele urcă la 3 dolari și 15 dolari (aprox. 14 lei și 69 lei). TechCrunch notează că, la aceste niveluri, Sonnet 5 este mai ieftin decât Opus 4.8, precum și decât OpenAI GPT-5.5 și Google Gemini 3.1 Pro, dar rămâne mai scump decât Gemini 3.5 Flash. Din perspectiva distribuției, începând de marți, Sonnet 5 devine modelul implicit pentru planurile Free și Pro și este disponibil în toate abonamentele. Performanță: aproape de Opus 4.8, peste Sonnet 4.6 Anthropic susține că Sonnet 5 aduce îmbunătățiri importante față de Sonnet 4.6 (lansat în februarie) pe zone relevante pentru agenți: raționament, utilizarea instrumentelor, programare și „muncă de cunoaștere” (sarcini de analiză și redactare). Un exemplu de benchmark citat: „agentic coding”: 63,2% pentru Sonnet 5, față de 69,2% pentru Opus 4.8 și 58,1% pentru Sonnet 4.6. Pe un benchmark de „knowledge work”, Sonnet 5 ar depăși ușor Opus 4.8, deși Anthropic spune că Opus rămâne alegerea pentru acuratețe mai mare pe aceste sarcini. Compania descrie și posibilitatea de a ajusta „nivelul de efort” pentru a găsi un echilibru cost–performanță între Sonnet 5 și Opus 4.8. Ce spun testerii și ce înseamnă operațional Potrivit testerilor citați de Anthropic, Sonnet 5 ar fi mai bun la finalizarea sarcinilor complexe, unde versiunile anterioare se opreau „la jumătate”, și își verifică rezultatele fără a i se cere explicit. Un exemplu vine de la Zapier, printr-o declarație a unui inginer senior: „I-am dat lui Claude Sonnet 5 o sarcină în două părți — să actualizeze nivelurile conturilor în Salesforce și să trimită un anunț de lansare către contacte enterprise — și a dus-o la capăt, de la un capăt la altul.” Siguranță: mai puține comportamente nedorite, dar sub Opus Pe zona de siguranță, Anthropic afirmă că Sonnet 5 are o rată mai mică de „comportamente nedorite” (inclusiv cooperarea cu abuzuri și înșelăciunea) decât Sonnet 4.6, refuză mai bine cererile malițioase și se descurcă mai bine în fața tentativelor de „prompt injection” (atacuri care încearcă să deturneze instrucțiunile unui agent). Totodată, compania spune că Sonnet 5 halucinează și manifestă comportament lingușitor („sycophantic”) mai rar decât Sonnet 4.6. În același timp, Anthropic precizează că modelul nu atinge nivelul Opus 4.8 și al Claude Mythos Preview la capitolul comportament „nealiniat” și că evaluările arată o capacitate mai redusă de a executa sarcini periculoase de securitate cibernetică decât modelele Opus. De ce contează pentru piață Mesajul central al lansării este că agenții AI devin o funcție „de bază” , iar competiția se mută către costul de rulare și fiabilitatea fără supraveghere umană . Pentru companii, asta înseamnă că proiectele de automatizare cu agenți – care consumă multe resurse prin bucle, apeluri de instrumente și execuții mai lungi – pot deveni mai ușor de justificat economic dacă performanța se apropie de modelele premium, dar la tarife mai joase. [...]
Comparația șefului CIA între IA avansată și „arme nucleare digitale” vine pe fondul unui control guvernamental mai strict asupra modelelor de vârf , într-un context în care SUA invocă securitatea națională și începe să limiteze accesul la anumite tehnologii, potrivit Mediafax . John (Jim, în textul Mediafax) Ratcliffe, directorul CIA, a avut marți un discurs public rar la Washington, relatat de AFP, în care a susținut că nu este „nepotrivit” ca cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie comparate cu „armele nucleare digitale”. El a spus că a discutat această temă și cu consilierii președintelui Donald Trump. „Nu ar fi nepotrivit, așa cum am discutat, să comparăm capacitățile lor cu armele nucleare digitale.” De ce contează: IA intră în logica de control a tehnologiilor strategice Analogia este făcută într-un moment în care administrația Trump ar fi preluat „controlul fără precedent” asupra acestei tehnologii, invocând securitatea națională. În același registru, Ratcliffe a reiterat că „tehnologiile emergente” sunt „cea mai mare prioritate” a guvernului american, „la egalitate cu China”, de când a preluat funcția în urmă cu 18 luni. În discurs, el i-a acuzat pe adversarii SUA că vor să „fure și să manipuleze” progresele americane, iar în cercurile de securitate națională circulă de luni ideea unei „curse a înarmării” tehnologice între Statele Unite, China și Rusia, potrivit aceleiași surse. Efecte operaționale: restricții de acces și reorganizare pe securitate cibernetică Mediafax notează că, pe 12 iunie, Washingtonul a obligat compania americană Anthropic să întrerupă accesul la două dintre cele mai puternice modele ale sale, Mythos 5 și Fable 5, prin impunerea unor „ controale la export ” (măsuri care limitează distribuția unei tehnologii în afara unor condiții stabilite de stat). Retragerea a fost descrisă ca o premieră: măsura a fost ridicată doar parțial pentru Mythos, care a redevenit accesibil unui cerc limitat de parteneri americani, în timp ce Fable 5, versiunea restricționată pentru consumatori, rămâne offline. Tot în aceeași zi, OpenAI ar fi lansat GPT-5.6 cu acces „foarte limitat”, iar compania ar accepta, pentru prima dată, ca guvernul SUA să valideze partenerii autorizați de la un client la altul, mai arată sursa. Separat, Ratcliffe a vorbit despre o reorganizare a CIA axată pe securitatea cibernetică, descrisă drept o combinație de „sabie” și „scut” pentru apărarea infrastructurii critice. El a mai spus că s-a întâlnit cu Elon Musk (SpaceX) și cu directori de la Amazon, Google și Dell. [...]
OpenClaw a lansat o aplicație mobilă pentru „agenți” AI, dar primele semnale indică probleme operaționale serioase pe Android , de la dificultăți de conectare până la instabilitate, ceea ce poate limita utilitatea produsului în scenarii reale, potrivit 9to5Google . Aplicația OpenClaw pentru Android și iOS este gândită ca un „gateway” (o poartă de acces) către agenți AI „din mers”, conectându-se la un OpenClaw Gateway privat pe care utilizatorul l-ar fi putut configura deja pe alte platforme. Din telefon, utilizatorii pot conversa cu asistentul (inclusiv prin vorbire în timp real), pot aproba acțiuni și pot gestiona fluxuri de lucru. Conform descrierii din Google Play , aplicația promite, între altele: asociere cu un OpenClaw Gateway privat prin cod QR sau cod de configurare; chat cu asistentul de pe Android; mod „Talk” în timp real și funcție push-to-talk; revizuirea și aprobarea acțiunilor inițiate de Gateway; activarea, la alegere, a unor capabilități ale dispozitivului (cameră, ecran, locație, notificări); notificări de tip „push wakes” și actualizări de stare pentru fluxurile conectate. Problemele de pe Android: design rudimentar și recenzii negative Dincolo de funcționalitățile anunțate, articolul notează că aplicația pare „brută” ca execuție pe Android. Capturile de ecran din pagina de prezentare sunt descrise ca fiind „rough around the edges”, cu un design foarte minimalist care ajunge să se suprapună peste bara de stare (antetul OpenClaw apare în spatele ceasului și al pictogramelor de notificări). Autorul menționează că, instalată pe un Galaxy Z Fold 7, aplicația arată mai bine, dar nu a putut testa conectarea în lipsa unui gateway. Un semnal mai important pentru utilizarea de zi cu zi vine din feedbackul utilizatorilor: recenziile inițiale sunt „în mare parte negative”, iar aplicația are un rating de 2,2 stele. Sunt menționate plângeri privind erori, imposibilitatea de asociere și calificative precum „neutilizabilă”. iOS pare mai „finisat”, dar tabloul rămâne incomplet Materialul indică faptul că aplicația de iOS pare mai îngrijită vizual și sugerează că, pe Android, chiar și partea de funcționalitate ar putea fi „pe jumătate coaptă”. Aplicația de iOS este disponibilă în App Store , iar lansarea a fost anunțată și pe X . Pentru utilizatorii deja existenți ai OpenClaw, ideea unei aplicații mobile care să devină un „nod” sigur pentru chat, voce și aprobări poate fi utilă. Totuși, în forma descrisă acum, experiența de pe Android ridică un risc operațional evident: dacă aplicația nu se poate conecta fiabil la gateway sau este instabilă, promisiunea „agenților în buzunar” rămâne greu de pus în practică. [...]
