Știri
Știri din categoria Justiție
Procesul din Țările de Jos pentru furtul Coifului de la Coțofenești deschide și o miză financiară pentru statul olandez, care a pus deoparte 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru eventuale despăgubiri către România, potrivit Stirile Pro TV, pe baza informațiilor AFP.
Cei trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, după o spargere la Muzeul Drents din Assen (nord-estul Țărilor de Jos), au ajuns în fața instanței marți. Jaful a avut loc în ianuarie 2025, când hoții ar fi provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu și ar fi spart vitrinele.
Deși suspecții au fost arestați la câteva zile după furt, locul în care se afla prada a rămas o perioadă necunoscut. La începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, prezentate ulterior într-o conferință de presă la muzeu.
Obiectele au fost predate autorităților române și erau în stare foarte bună, cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului. A treia brățară de aur nu a fost găsită, iar locul în care se află rămâne necunoscut.
Cei trei bărbați sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Potrivit relatărilor preluate de la AFP, recuperarea obiectelor ar fi fost posibilă după un acord încheiat cu doi dintre suspecți, în timp ce al treilea a negat implicarea.
Cazul a avut ecouri și în România, unde furtul a stârnit indignare, în condițiile în care piesele fuseseră împrumutate muzeului olandez. În context, este menționat și faptul că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost concediat la scurt timp după furt.
Dincolo de răspunderea penală, dosarul are o componentă de risc bugetar: guvernul olandez a rezervat 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru situația în care ar trebui să plătească despăgubiri României.
În paralel, cazul se înscrie într-un context mai larg de spargeri la muzee din Țările de Jos, menționat de AFP, care a alimentat apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate pentru opere și artefacte de mare valoare.
Recomandate
Refuzul unuia dintre suspecți de a negocia cu procurorii riscă să transforme dosarul într-un proces „în toată regula”, deși ceilalți doi inculpați au încheiat înțelegeri cu Parchetul, potrivit Mediafax . Cazul vizează furtul coifului de aur de la Coțofenești și al unor brățări dacice din Muzeul Drents (Assen, Olanda), iar procesul începe marți, 14 aprilie. Bernhard Z., 35 de ani, unul dintre cei trei suspecți, „refuză orice înțelegere” și susține că nu a fost prezent la spargere. Avocații săi au confirmat pentru RTL Nieuws că nu au existat negocieri cu procurorii, în timp ce ceilalți doi inculpați au mers pe varianta acordurilor. Acorduri cu Parchetul, dar cu validare în instanță Jan B. (21 de ani) și Douglas W. (37 de ani) au ajuns la înțelegeri cu Parchetul, însă conținutul acestora nu a fost făcut public. Conform informațiilor din articol, se presupune că și-ar fi recunoscut vinovăția în schimbul unor pedepse mai ușoare. O condiție a acordurilor a fost returnarea bunurilor furate. Pe baza indicațiilor oferite de cei doi, autoritățile au recuperat: coiful de aur de la Coțofenești; două dintre cele trei brățări de aur dispărute. Chiar și în acest context, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra înțelegerilor și le poate respinge. Calendarul procesului și miza procedurală Tribunalul din Assen judecă dosarul pe 14, 16 și 17 aprilie. Negarea totală a lui Bernhard Z. complică dosarul: dacă situația lui nu poate fi soluționată printr-o înțelegere, procesul ar putea fi judecat integral, iar cele trei zile alocate săptămâna viitoare acoperă acest scenariu, potrivit aceleiași surse. Procuratura a refuzat, deocamdată, să facă declarații publice despre negocierile cu suspecții. Context: jaful din ianuarie 2025 Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziției dedicate Imperiului Dac. Făptașii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, au spart vitrinele și au luat coiful și trei brățări dacice, apoi au incendiat mașina folosită la fugă, în apropierea localității Rolde. Cazul este descris ca unul dintre cele mai mediatizate jafuri de artă din Olanda din ultimii ani, iar coiful, datând din secolul al IV-lea î.Hr., este considerat una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului cultural românesc. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
Refuzul unui acord procedural de către unul dintre suspecții-cheie riscă să prelungească și să complice procesul penal în dosarul jafului tezaurului românesc de la Muzeul Drents, deși o parte importantă a prejudiciului a fost recuperată, potrivit stirileprotv.ro . Bernhard Z., suspect în vârstă de 35 de ani, a refuzat să încheie un acord cu Parchetul, au confirmat avocații săi pentru RTL Nieuws, iar apărarea va susține în instanță că acesta nu a fost prezent la jaful din noaptea de 25 ianuarie 2025. În consecință, cazul ar urma să fie judecat integral, iar instanța va trebui să analizeze separat poziția lui, fiind alocate trei zile pentru audieri. Ce înseamnă refuzul pentru mersul procesului În același dosar, ceilalți doi suspecți principali — Douglas W. (37) și Jan B. (21) — ar fi încheiat acorduri procedurale și și-ar fi recunoscut implicarea, conform surselor RTL Nieuws citate de publicație. Parchetul nu a intrat în detalii, indicând că informațiile vor fi prezentate în instanță. Miza practică: dacă toți suspecții ar fi recunoscut faptele, procesul s-ar fi putut încheia mai rapid. Negarea lui Bernhard Z. schimbă această perspectivă și poate duce la un proces mai lung, cu administrare de probe și audierea martorilor pe apărarea sa. Probele invocate și linia de apărare Bernhard Z. a fost arestat la patru zile după jaf. Poliția ar fi găsit ADN-ul său pe haine folosite în timpul spargerii, aruncate într-un container din Assen; pe acele haine ar fi existat și fragmente de sticlă provenite de la muzeu. Potrivit anchetei prezentate în material, suspectul ar fi cumpărat îmbrăcăminte și o geantă sport care ulterior au fost utilizate în jaf. O posibilă linie de apărare menționată este că ar fi participat doar la pregătiri, nu și la furtul propriu-zis. Context: ce s-a furat și ce lipsește încă Jaful a avut loc la Muzeul Drents, în noaptea de 25 ianuarie 2025, când trei persoane ar fi aruncat în aer o ușă exterioară, ar fi spart vitrinele și ar fi fugit cu: un coif de aur vechi de peste 2.500 de ani (coiful de la Coțofenești); trei brățări din aur. Parchetul a anunțat pe 2 aprilie că coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate cu ajutorul suspecților. O brățară lipsește în continuare , iar valoarea asigurată a tezaurului este de 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) . Separat, RTL Nieuws a relatat anterior că muzeul ar fi făcut greșeli de securitate, inclusiv prin neaplicarea unor recomandări, iar sticla vitrinelor s-ar fi dovedit slab rezistentă la efracție. [...]
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate , potrivit Antena 3 CNN , după furtul comis din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că autoritățile române au fost informate de partea olandeză despre evoluțiile din dosar. Ce se știe despre recuperare și ce rămâne neclar MAE a precizat că procurorul de caz din Țările de Jos urmează să susțină o conferință de presă la ora 14:00, ora locală, respectiv 15:00, ora României, chiar la Muzeul Drents. În acest moment, informațiile publice sunt limitate: nu este încă stabilit dacă piesele au fost avariate, unde au fost găsite și dacă au existat arestări. Muzeul Drents a anunțat pe site-ul său că va fi închis pe 2 aprilie, invocând „circumstanțe neprevăzute”. „În acest moment nu este încă clar dacă coiful dacic este avariat, unde au fost găsite obiectele de tezaur și dacă au fost făcute arestări.” Furtul din ianuarie 2025 și obiectele vizate Furtul a avut loc în ianuarie 2025, când hoți înarmați cu dispozitive explozive au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Obiectele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia - Imperiul Aurului și Argintului”, organizată cu piese împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României (MNIR). Antena 3 CNN notează că directorul instituției a fost demis imediat după decizia de împrumut a artefactelor. Ancheta din Țările de Jos și pașii următori Din informațiile prezentate de Antena 3 CNN, imaginile de supraveghere ar fi surprins momentul în care hoții au forțat ușa muzeului cu un explozibil și au părăsit clădirea după câteva minute, cu piesele furate. Elementele-cheie comunicate până acum în spațiul public includ: au fost recuperate două din cele trei brățări dacice, iar coiful este, de asemenea, menționat ca recuperat; Parchetul Public din Țările de Jos a anunțat o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen; rămân neclare starea obiectelor, locul exact al recuperării și existența unor arestări. Într-un episod anterior al anchetei, Antena 3 CNN arată că, în septembrie, trei dintre cei patru suspecți au scăpat de urmărirea penală, procurorii apreciind că rolul lor a fost „prea mic” pentru a justifica trimiterea în judecată, informație atribuită publicației nltimes.nl . Tot din rechizitoriu, procurorii olandezi ar fi indicat că probele arată „în mod clar” că tezaurul nu a fost topit. [...]
Înalta Curte decide definitiv dacă începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari sunt trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce inculpații au contestat începerea procesului, potrivit Antena 3 . Cei vizați au fost citați la Înalta Curte de Casație și Justiție , unde magistrații urmează să stabilească, printr-o hotărâre definitivă, dacă judecata poate începe sau dacă rechizitoriul va fi retrimis la Parchetul General. Procesul era programat să înceapă la ora 9:00. Miza contestației: startul procesului sau întoarcerea dosarului la Parchet Judecătorii analizează contestația depusă împotriva deciziei de începere a procesului. În primă instanță, Curtea de Apel București a decis că poate începe oficial judecata, însă inculpații au atacat această soluție. Decizia Înaltei Curți este prezentată ca fiind cea care „tranșează” definitiv dacă dosarul intră pe fond (adică începe judecata propriu-zisă) sau revine la Parchet pentru refacerea actelor de urmărire penală. Ce susțin procurorii despre faptele investigate Potrivit procurorilor, pe 8 decembrie 2024 inculpații ar fi plănuit o mișcare de destabilizare și un protest violent în București, în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate . Conform relatării, planul ar fi fost pus la cale de Horațiu Potra împreună cu Călin Georgescu, la o fermă de cai din Ciolpani, iar „misiunea mercenarilor” ar fi fost să se infiltreze printre participanții la protest și să creeze haos. Autoritățile i-ar fi oprit în drum spre Capitală, după ce plecaseră din Mediaș, iar în mașini ar fi fost găsite arme despre care se afirmă că urmau să fie folosite pentru a provoca tulburări. După mai bine de jumătate de an, dosarul a fost trimis în judecată, iar acum Înalta Curte urmează să dea verdictul final privind începerea procesului. [...]
Un judecător federal a respins procesul de defăimare al lui Donald Trump împotriva Wall Street Journal pentru că președintele SUA nu a reușit să îndeplinească standardul juridic de „rea-credință” („ actual malice ”) cerut în astfel de cazuri, o decizie care ridică ștacheta pentru acțiunile sale în instanță împotriva presei, potrivit Reuters . Judecătorul Darrin P. Gayles , de la Tribunalul Districtual al SUA din Miami, a decis luni că plângerea lui Trump „nu se apropie” de standardul aplicabil persoanelor publice în procesele de defăimare. În motivare, magistratul a arătat că un reclamant trebuie să dovedească nu doar că afirmația a fost falsă, ci și că publicația „știa sau ar fi trebuit să știe” că este falsă. „Această plângere nu se apropie nicăieri de acest standard. Dimpotrivă”, a scris Gayles. De ce contează decizia: pragul „actual malice” și efectul asupra litigiilor cu presa Hotărârea este un eșec procedural pentru Trump în campania sa juridică împotriva unor companii media, pe care le acuză că îl tratează incorect. În același timp, decizia subliniază cât de dificil este pentru un demnitar să câștige un proces de defăimare în SUA, unde standardul „actual malice” protejează în mod robust libertatea presei. Judecătorul a reținut și faptul că reporterii Wall Street Journal i-au cerut lui Trump un punct de vedere înainte de publicare și i-au inclus dezmințirea, ceea ce, în opinia instanței, contrazice teza că ziarul ar fi acționat cu „rea-credință”. Instanța nu s-a pronunțat însă asupra veridicității articolului. Ce urmează: Trump poate depune o versiune modificată a acțiunii Trump poate depune o versiune amendată a cererii de chemare în judecată până la 27 aprilie, potrivit deciziei. Un purtător de cuvânt al echipei sale juridice a spus că președintele intenționează să reintroducă acțiunea. News Corp și Dow Jones nu au răspuns solicitărilor de comentarii, mai notează Reuters. Context: articolul despre Epstein și seria de procese intentate de Trump Procesul a fost deschis în iulie 2025, după un articol al Wall Street Journal despre o felicitare de ziua lui Jeffrey Epstein, despre care publicația a scris că ar purta semnătura lui Trump. Trump și avocații săi au susținut că felicitarea este falsă, inclusiv după ce o copie a fost făcută publică de democrați din Congres, care au obținut-o din averea lui Epstein. Reuters mai arată că Trump a intentat și alte procese împotriva unor instituții media, inclusiv BBC, The New York Times și un ziar din Iowa, iar ABC și CBS au încheiat înțelegeri cu Trump în litigii separate. Wall Street Journal a susținut, în cererea de respingere, că acțiunea este nefondată și ar putea descuraja publicarea unor materiale critice la adresa președintelui. [...]
