Știri
Știri din categoria Justiție
Refuzul unuia dintre suspecți de a negocia cu procurorii riscă să transforme dosarul într-un proces „în toată regula”, deși ceilalți doi inculpați au încheiat înțelegeri cu Parchetul, potrivit Mediafax. Cazul vizează furtul coifului de aur de la Coțofenești și al unor brățări dacice din Muzeul Drents (Assen, Olanda), iar procesul începe marți, 14 aprilie.
Bernhard Z., 35 de ani, unul dintre cei trei suspecți, „refuză orice înțelegere” și susține că nu a fost prezent la spargere. Avocații săi au confirmat pentru RTL Nieuws că nu au existat negocieri cu procurorii, în timp ce ceilalți doi inculpați au mers pe varianta acordurilor.
Jan B. (21 de ani) și Douglas W. (37 de ani) au ajuns la înțelegeri cu Parchetul, însă conținutul acestora nu a fost făcut public. Conform informațiilor din articol, se presupune că și-ar fi recunoscut vinovăția în schimbul unor pedepse mai ușoare.
O condiție a acordurilor a fost returnarea bunurilor furate. Pe baza indicațiilor oferite de cei doi, autoritățile au recuperat:
Chiar și în acest context, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra înțelegerilor și le poate respinge.
Tribunalul din Assen judecă dosarul pe 14, 16 și 17 aprilie. Negarea totală a lui Bernhard Z. complică dosarul: dacă situația lui nu poate fi soluționată printr-o înțelegere, procesul ar putea fi judecat integral, iar cele trei zile alocate săptămâna viitoare acoperă acest scenariu, potrivit aceleiași surse.
Procuratura a refuzat, deocamdată, să facă declarații publice despre negocierile cu suspecții.
Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziției dedicate Imperiului Dac. Făptașii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, au spart vitrinele și au luat coiful și trei brățări dacice, apoi au incendiat mașina folosită la fugă, în apropierea localității Rolde.
Cazul este descris ca unul dintre cele mai mediatizate jafuri de artă din Olanda din ultimii ani, iar coiful, datând din secolul al IV-lea î.Hr., este considerat una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului cultural românesc.
Recomandate
Refuzul unui acord procedural de către unul dintre suspecții-cheie riscă să prelungească și să complice procesul penal în dosarul jafului tezaurului românesc de la Muzeul Drents, deși o parte importantă a prejudiciului a fost recuperată, potrivit stirileprotv.ro . Bernhard Z., suspect în vârstă de 35 de ani, a refuzat să încheie un acord cu Parchetul, au confirmat avocații săi pentru RTL Nieuws, iar apărarea va susține în instanță că acesta nu a fost prezent la jaful din noaptea de 25 ianuarie 2025. În consecință, cazul ar urma să fie judecat integral, iar instanța va trebui să analizeze separat poziția lui, fiind alocate trei zile pentru audieri. Ce înseamnă refuzul pentru mersul procesului În același dosar, ceilalți doi suspecți principali — Douglas W. (37) și Jan B. (21) — ar fi încheiat acorduri procedurale și și-ar fi recunoscut implicarea, conform surselor RTL Nieuws citate de publicație. Parchetul nu a intrat în detalii, indicând că informațiile vor fi prezentate în instanță. Miza practică: dacă toți suspecții ar fi recunoscut faptele, procesul s-ar fi putut încheia mai rapid. Negarea lui Bernhard Z. schimbă această perspectivă și poate duce la un proces mai lung, cu administrare de probe și audierea martorilor pe apărarea sa. Probele invocate și linia de apărare Bernhard Z. a fost arestat la patru zile după jaf. Poliția ar fi găsit ADN-ul său pe haine folosite în timpul spargerii, aruncate într-un container din Assen; pe acele haine ar fi existat și fragmente de sticlă provenite de la muzeu. Potrivit anchetei prezentate în material, suspectul ar fi cumpărat îmbrăcăminte și o geantă sport care ulterior au fost utilizate în jaf. O posibilă linie de apărare menționată este că ar fi participat doar la pregătiri, nu și la furtul propriu-zis. Context: ce s-a furat și ce lipsește încă Jaful a avut loc la Muzeul Drents, în noaptea de 25 ianuarie 2025, când trei persoane ar fi aruncat în aer o ușă exterioară, ar fi spart vitrinele și ar fi fugit cu: un coif de aur vechi de peste 2.500 de ani (coiful de la Coțofenești); trei brățări din aur. Parchetul a anunțat pe 2 aprilie că coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate cu ajutorul suspecților. O brățară lipsește în continuare , iar valoarea asigurată a tezaurului este de 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) . Separat, RTL Nieuws a relatat anterior că muzeul ar fi făcut greșeli de securitate, inclusiv prin neaplicarea unor recomandări, iar sticla vitrinelor s-ar fi dovedit slab rezistentă la efracție. [...]
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate , potrivit Antena 3 CNN , după furtul comis din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că autoritățile române au fost informate de partea olandeză despre evoluțiile din dosar. Ce se știe despre recuperare și ce rămâne neclar MAE a precizat că procurorul de caz din Țările de Jos urmează să susțină o conferință de presă la ora 14:00, ora locală, respectiv 15:00, ora României, chiar la Muzeul Drents. În acest moment, informațiile publice sunt limitate: nu este încă stabilit dacă piesele au fost avariate, unde au fost găsite și dacă au existat arestări. Muzeul Drents a anunțat pe site-ul său că va fi închis pe 2 aprilie, invocând „circumstanțe neprevăzute”. „În acest moment nu este încă clar dacă coiful dacic este avariat, unde au fost găsite obiectele de tezaur și dacă au fost făcute arestări.” Furtul din ianuarie 2025 și obiectele vizate Furtul a avut loc în ianuarie 2025, când hoți înarmați cu dispozitive explozive au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Obiectele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia - Imperiul Aurului și Argintului”, organizată cu piese împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României (MNIR). Antena 3 CNN notează că directorul instituției a fost demis imediat după decizia de împrumut a artefactelor. Ancheta din Țările de Jos și pașii următori Din informațiile prezentate de Antena 3 CNN, imaginile de supraveghere ar fi surprins momentul în care hoții au forțat ușa muzeului cu un explozibil și au părăsit clădirea după câteva minute, cu piesele furate. Elementele-cheie comunicate până acum în spațiul public includ: au fost recuperate două din cele trei brățări dacice, iar coiful este, de asemenea, menționat ca recuperat; Parchetul Public din Țările de Jos a anunțat o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen; rămân neclare starea obiectelor, locul exact al recuperării și existența unor arestări. Într-un episod anterior al anchetei, Antena 3 CNN arată că, în septembrie, trei dintre cei patru suspecți au scăpat de urmărirea penală, procurorii apreciind că rolul lor a fost „prea mic” pentru a justifica trimiterea în judecată, informație atribuită publicației nltimes.nl . Tot din rechizitoriu, procurorii olandezi ar fi indicat că probele arată „în mod clar” că tezaurul nu a fost topit. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
Condamnarea la 19 ani a lui Pavel Popov ridică miza în anchetele de corupție din vârful Armatei ruse , într-un moment în care Ministerul Apărării de la Moscova este lovit de un val de dosare cu impact direct asupra gestionării bugetelor și proiectelor sale, potrivit economica.net . Popov, în vârstă de 69 de ani, a fost arestat în vara lui 2024, fiind suspectat de fraudă legată de construcția Parcului Patriot, un parc tematic militar de lângă Moscova, unde sunt expuse armamente rusești și sovietice. El a pledat nevinovat. Ce rețin anchetatorii și de ce contează cazul Potrivit anchetatorilor, începând din 2012, Popov ar fi deturnat materiale de construcții de la proiectul Parcului Patriot către propria casă de la țară. Publicația notează că aceasta este cea mai aspră sentință de până acum într-o serie de cazuri similare care vizează eșaloanele superioare ale ierarhiei militare ruse. Context: un val mai larg de dosare în Ministerul Apărării Popov se alătură unui număr de cel puțin 12 oficiali implicați în ceea ce este descris drept cel mai mare val de scandaluri de corupție care a lovit Ministerul Apărării în ultimii ani. În același dosar legat de Parcul Patriot, generalul-maior Vladimir Șesterov a fost condamnat la 6 ani de închisoare în iulie anul trecut, iar directorul parcului este, de asemenea, judecat. Separat, un alt fost ministru adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost condamnat la 13 ani de închisoare în iulie 2025 pentru luare de mită și delapidare, iar Ruslan Țalikov a fost acuzat de infracțiuni similare luna trecută. [...]
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității . Potrivit Euronews , aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. Numiri și calendarul acestora Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT . Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective. Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase. Așteptări și obiective Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului. „Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan. Comunicare și provocări Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea. Clarificări privind procesul de numire Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic. „Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan . Rolul adjuncților și alegerea Cristinei Chiriac Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași. Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii. În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție. [...]
DIICOT investighează o înscenare electorală din 2025 în care a fost folosit un actor , potrivit G4Media.ro , care publică detalii despre persoanele audiate și despre legături comerciale ale unora dintre cei vizați. Publicația scrie că persoana care l-a interpretat pe Nicușor Dan în fotografiile apărute în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. Contactat de G4Media.ro, acesta a spus că nu crede că are voie să facă declarații „având în vedere că este o investigație în curs” și a confirmat că a fost audiat la DIICOT. Contextul dosarului este legat de fotografiile publicate pe Facebook de Elena Lasconi cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, imagini prezentate ca surprinzând o întâlnire între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor din acel an. Cei vizați au negat autenticitatea pozelor și au depus plângeri penale. G4Media.ro susține că, în fotografii, celelalte două personaje au fost interpretate de Cristian Alexandru Năstăsoiu (Victor Ponta) și Marian Cojocaru (Florian Coldea), iar Bratu a afirmat că a fost vorba despre un job ocazional și că nu îi cunoaște pe ceilalți doi. Publicația amintește că a relatat anterior, pe baza unor informații judiciare, despre „mașinăria” din spatele operațiunii și că un aspect rămas de lămurit ar fi finanțatorul proiectului. În dosarul de la DIICOT ar mai fi fost audiați Andrei-Gabriel Bicuți (administrator al SC Training Private Group SRL) și tatăl acestuia, Gheorghe Liviu Bicuți, despre care se afirmă că ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. G4Media.ro notează că Gheorghe Liviu Bicuți nu a răspuns apelului și mesajului publicației. Un dosar în care este inculpat Matei Andrei Ajoghin se află „în pronunțare”, după ce acesta ar fi fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat, într-un caz descris de G4Media.ro ca vânzarea, pentru 1.100 de lei, a unui Range Rover care nu îi aparținea. Separat, reiese din Portalul instanțelor de judecată că Judecătoria Ploiești i-a anulat lui Gheorghe Liviu Bicuți cartea de identitate, instanța menționând că anterior existase o urmărire penală pentru fals material în înscrisuri oficiale, clasată în decembrie 2024 ca urmare a intervenirii prescripției. [...]
