Știri
Tag: congres extraordinar pnl

Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]

PNL își asumă o linie de guvernare axată pe disciplină fiscală și accelerarea PNRR , după ce Ilie Bolojan a folosit Congresul Extraordinar al partidului pentru a cere un „pact” pe șase luni care să țină deficitele „la niveluri rezonabile” și să deblocheze proiectele restante, potrivit Libertatea . Congresul a avut loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați, iar Bolojan și-a deschis discursul cu ideea că PNL trebuie „să decidă astăzi cine este și ce vrea să fie”. În intervenția sa, liderul liberal a susținut că partidul a trecut printr-o „guvernare dificilă” și a apărat măsurile nepopulare luate pentru reducerea deficitelor, argumentând că „redresarea nu se face fără măsuri nepopulare”. Mesajul economic: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan a legat explicit ieșirea din criza politică de un set de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice și economiei, pe care le-a inclus într-o propunere de „pact pentru România” pe următoarele șase luni: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”; angajarea răspunderii guvernului pe proiectele din PNRR „care n-au fost încă aprobate”, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; măsuri în energie pentru scăderea prețurilor, astfel încât economia să fie „competitivă”; limitarea majorărilor salariale atunci când nu există acoperire în productivitate. Ruptura de PSD și formula de guvernare invocată În același discurs, Bolojan a afirmat că „se putea mai mult” în guvernare „dacă PSD nu trăgea frâna de mână” și a spus că o relație de parteneriat cu PSD „nu este posibilă”, invocând „minciuna”, „fuga de răspundere” și „disprețul pentru România”. Pe zona de soluții politice, el a declarat că PNL a lucrat „împreună cu partenerii noștri, USR și UDMR” la o formulă „cinstită, transparentă, pe față” pentru formarea unui guvern, în contextul crizei. Votul din Congres: susținere largă pentru Bolojan Congresul s-a încheiat cu un vot majoritar pentru Ilie Bolojan și moțiunea sa: 1.769 de voturi pentru, din 1.842 de opțiuni exprimate, iar 73 de voturi au fost anulate, conform aceleiași surse. [...]

Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]

Disputa internă din PNL ajunge în instanță, cu risc de blocaj decizional înaintea Congresului. Potrivit Agerpres , deputatul liberal Ștefan Stoica îl acuză pe premierul desemnat Adrian Veștea că încearcă să oprească pe cale judiciară Congresul Extraordinar al partidului și susține că „nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze”. Stoica afirmă că Veștea „s-a răzgândit” și nu mai candidează la conducerea PNL, deși ar fi invocat anterior sprijinul majorității delegaților, iar acum ar încerca să „blocheze Congresul pe culoarele tribunalelor”. Deputatul îl îndeamnă pe Veștea să participe la Congres și să își susțină public poziția în fața delegaților, altfel îl califică drept „politician combinagiu”, care preferă „jocurile de culise” în locul votului. „Numai că nicio instanță nu poate dicta unui partid politic ce să decidă și cum să voteze.” Congres convocat la Romexpo și modificări de statut votate în Consiliul Național Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis vineri organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a fost adoptată cu 566 voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri, potrivit deputatului PNL Ionel Bogdan, care a indicat că „peste 80%” dintre delegații prezenți au susținut convocarea. În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat și modificarea Statutului PNL, cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. Conform unui comunicat al PNL citat de Agerpres, schimbările vizează, între altele: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea Biroului Executiv (BEx) și integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu; înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii și clarificarea procedurilor de sancționare. Norma de reprezentare pentru Congres a fost stabilită la 2.500 de delegați, iar depunerea moțiunilor a fost deschisă până sâmbătă, ora 17:00. Acțiune la Tribunalul Ilfov , termen de judecată pe 3 iulie Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al partidului, a cerut amânarea Congresului pentru săptămâna următoare și a anunțat că nu va candida la funcția de președinte. În paralel, 16 parlamentari liberali asociați grupării lui Veștea au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, solicitând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care au fost convocate Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar din 21 iunie. Tribunalul Ilfov a stabilit termenul de judecată pentru 3 iulie, potrivit informațiilor transmise. [...]

Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]

Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]

PNL își pregătește Congresul extraordinar de duminică, cu mize statutare și disciplinare , după ce Consiliul Național se reunește vineri, online, pentru a convoca formal reuniunea de la Romexpo și a-i stabili agenda, potrivit Antena 3 . Ședința extraordinară a Consiliului Național este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 „de drept” și 2.000 aleși de organizațiile partidului din teritoriu. Statutul PNL, pe masa Consiliului Național Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național urmează să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea , Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Context: conflictul intern și disputa ajunsă în instanță Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de premier desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a motivat convocarea Congresului prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”, într-un mesaj transmis după decizia BPN: „Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune.” În zilele anterioare, BPN a votat, între altele, împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, precum și pentru solicitarea ca acesta să-și depună mandatul de premier desemnat. Totodată, a fost adoptată o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, prezentați drept contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a suspendat deciziile, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: vot în Congres și o candidatură anunțată Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul prim-vicepreședintelui) se decide prin votul Congresului, în urma unei propuneri a BPN adoptate de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Antena 3 mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, însă nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni. [...]

PNL își accelerează resetarea internă printr-un Congres extraordinar , convocat după conflictul legat de mandatul de premier desemnat al lui Adrian Veștea, potrivit Agerpres . Consiliul Național al partidului se reunește vineri, de la ora 17:00, într-o ședință online cu 800 de delegați, pentru a decide convocarea Congresului și agenda acestuia. Congresul extraordinar este programat duminică, la ora 12:00, la Romexpo. Sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: reguli interne și conducere, pe fondul disputei Veștea–Bolojan Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național ar urma să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Agerpres, una dintre schimbările discutate vizează reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se conformeze ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de prim-ministru desemnat. În mesajul transmis după decizia BPN, președintele PNL, Ilie Bolojan , a justificat convocarea Congresului prin nevoia de clarificare a direcției partidului: „Partidul Național Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situația o impune.” Decizii politice și consecințe disciplinare, contestate în instanță Luni, BPN a votat împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea. Tot atunci, forul de conducere a decis să îi solicite lui Veștea să își depună mandatul de premier desemnat și a stabilit că parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel Cabinet își pierd calitatea de membri ai partidului. Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea „se situează în afara partidului”, motivând că desemnarea sa pentru formarea guvernului s-ar fi făcut fără aprobarea forurilor statutare și cu încălcarea statutului. În paralel, 16 parlamentari ai PNL, prezentați ca fiind contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză joi și a decis suspendarea acelor decizii, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: Congresul decide și asupra sancțiunilor pentru funcțiile alese Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul unui prim-vicepreședinte) se decide prin votul Congresului, după o propunere a BPN adoptată de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Agerpres mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar până acum nu a depus la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp indicat fiind luni. [...]

PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]

Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]