Știri
Știri din categoria Justiție
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea, anunță că ia în calcul acțiuni în instanță după un material RISE Project, invocând un risc de afectare a încrederii publice în actul de justiție, potrivit G4Media. Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: un posibil litigiu care poate pune presiune suplimentară pe relația dintre sistemul judiciar și spațiul public, inclusiv prin clarificări în instanță asupra acuzațiilor vehiculate.
În reacția transmisă, Savonea respinge „ferm” orice insinuare privind „comportamente nelegale”, „interese personale” sau „orice formă de influență” în exercitarea atribuțiilor de judecător, afirmând că activitatea sa s-a desfășurat „exclusiv în cadrul legal”, cu respectarea independenței, imparțialității și integrității funcției.
„Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător.”
Magistrata susține că afirmațiile apărute în spațiul public ar reprezenta „o construcție artificială și denaturată” și le încadrează într-o „campanie de defăimare”. În același context, afirmă că materialul ar fi construit pe „asocieri forțate” și „speculații” despre persoane și situații care, în opinia sa, nu ar avea o legătură reală între ele.
Savonea mai transmite că „nu au existat niciodată raporturi de afaceri” ale soțului său „ori de altă natură” cu persoane pe care ea le-a judecat.
Șefa Înaltei Curți spune că intenționează să folosească „toate mijloacele legale” pentru apărarea reputației profesionale și precizează că are în vedere inclusiv o acțiune în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea și susținerea afirmațiilor contestate.
„Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații.”
Materialul G4Media menționează că reacția vine după un material publicat de RISE Project; articolul citat nu este redat în detaliu în textul sursei, astfel că natura exactă a acuzațiilor rămâne neprecizată aici.
Recomandate
Înalta Curte ar putea valida extinderea unui spor care urcă veniturile unor magistrați cu circa 60% , într-o decizie așteptată luni și cu potențial impact bugetar dacă mecanismul se aplică pe scară mai largă, potrivit G4Media . Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curții de Apel București (CAB) privind „sporul SIIJ” (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție). Miza: dacă sporul de 2% pe zi trebuie primit de toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel sau doar de cei care îndeplineau aceste condiții în perioada de funcționare a fostei secții (2018–2022). Ce decide ÎCCJ și de ce contează financiar CAB cere ÎCCJ o rezolvare de principiu asupra naturii acestui drept: dacă procentul de 2% este un element al indemnizației de încadrare (salariul de bază din sistem) care poate intra în mecanismul de „egalizare la nivel maxim” în situații comparabile, ori un beneficiu individualizat, dependent de contextul normei inițiale. În funcție de răspuns, decizia ar putea: să consolideze includerea sporului în indemnizația de încadrare pentru o categorie de magistrați; să deschidă calea extinderii către toți magistrații care ating pragul de 18 ani vechime și grad de Curte de Apel, nu doar către cei eligibili în intervalul 2018–2022. Context: ordinul Liei Savonea și efectul de „contopire” în salariu Demersul vine după un ordin din martie 2026 al președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a introdus „sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraților care îndeplineau condițiile de a activa la SIIJ, arată publicația. G4Media notează că ordinele pot fi atacate în contencios administrativ, însă o decizie a completului de dezlegare a unor chestiuni de drept „ar putea cimenta acest ordin”. Potrivit explicațiilor din articol, includerea sporului de 2% pe zi „pentru toate zilele calendaristice” ar echivala cu o majorare de circa 60% din brut pentru magistrații vizați (cei care, în perioada SIIJ, aveau 18 ani vechime și grad de Curte de Apel). Cine ar fi deja vizat și ce sume sunt menționate Conform estimărilor citate de G4Media din propriile surse, cel puțin 1.000 de magistrați ar beneficia de majorarea acordată prin ordin, iar creșterea ar fi de 12.000–13.000 de lei în plus la salariu. În plus, aceeași sursă arată că decizia de luni ar putea extinde sporul la toți magistrații care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel, nu doar la cei care îndeplineau condițiile în perioada 2018–2022. [...]
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă , un pas procedural care, dacă va fi confirmat în plen, deblochează ancheta Parchetului General din România fără să îi afecteze mandatul de eurodeputat, potrivit Adevărul . Decizia a fost luată joi, 21 aprilie, în Comisia JURI, iar raportul urmează să ajungă la votul final al plenului Parlamentului European de la Strasbourg săptămâna viitoare. Ce înseamnă decizia pentru dosarul din România Măsura vine după o solicitare a Parchetului General, care a inițiat anul trecut o acțiune penală împotriva eurodeputatei. Dacă plenul confirmă ridicarea imunității, autoritățile române vor putea continua urmărirea penală și ancheta în legătură cu faptele invocate. În același timp, ridicarea imunității nu echivalează cu pierderea mandatului în Parlamentul European, notează publicația. Acuzațiile invocate de Parchetul General Potrivit informațiilor prezentate de Antena3, autoritățile române o acuză pe Diana Șoșoacă de 11 infracțiuni, între care: lipsire de libertate (patru fapte); promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război (patru fapte), precum și promovarea unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea în public a ideilor antisemite; negarea sau minimalizarea Holocaustului și a efectelor acestuia; ultraj. Context și ce urmează După audierea din 24 martie, Diana Șoșoacă a afirmat că ar fi primit oferte de „azil politic” din partea a cinci state, fără să ofere detalii. Votul din plenul Parlamentului European, așteptat săptămâna viitoare, va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără protecția imunității parlamentare europene. [...]
ANAF a deschis o analiză pe cazul șefului ITM asociat cu folosirea unui Lamborghini de 300.000 de euro , după ce în spațiul public au apărut informații că mașina nu figurează în declarația de avere și că ar avea legături cu o firmă din Iași, potrivit Antena 3 . Miza este una de conformare și control fiscal: dacă există beneficii nedeclarate sau un posibil conflict de interese în relația dintre un funcționar public și entități private. Directorul ANAF, Adrian Nica, a spus că instituția are „în analiză” cazul lui Costel Grojdea, fost șef al ITM București , și că reacția vine inclusiv pe baza informațiilor apărute în presă. „Avem în analiză inclusiv povestea cu un coleg care a venit cu un Urus verde. Vom vedea, reacţionăm la ce scrie presa”, a afirmat directorul ANAF, Adrian Nica. Ce a declanșat verificarea Scandalul a pornit după ce presa a relatat că șeful ITM București ar fi folosit zilnic un Lamborghini Urus evaluat la aproximativ 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), vehicul care, potrivit informațiilor prezentate, nu apare în declarația sa de avere. Conform informațiilor apărute în spațiul public, citate de Antena 3, autoturismul ar aparține unei firme din Iași, iar leasingul ar fi fost achitat de o companie verificată în trecut de Grojdea. Articolul nu indică documente sau concluzii oficiale care să confirme aceste legături, menționându-le ca informații vehiculate public. Context administrativ: detașarea a fost încetată Ministrul Muncii a dispus încetarea detașării lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al ITM București, începând cu 16 aprilie 2026, la scurt timp după apariția scandalului public legat de mașina de lux. Poziția lui Costel Grojdea Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Costel Grojdea a respins acuzațiile și a susținut că nu este proprietarul mașinii, afirmând că ar fi adus autoturismul la București pentru revizia tehnică, la rugămintea proprietarului, o cunoștință din Iași. Ce urmează ANAF spune că are cazul „în analiză”, fără a detalia în acest stadiu ce tip de verificări derulează sau un termen pentru concluzii. În lipsa unor rezultate oficiale comunicate, rămâne de văzut dacă analiza se va concretiza într-un control fiscal sau în alte măsuri. [...]
Condamnarea la 19 ani a lui Vladimir Plahotniuc rămâne, deocamdată, o decizie fără efect final , ceea ce menține deschisă incertitudinea juridică într-un dosar cu miză publică ridicată, potrivit Profit . Instanța a decis condamnarea lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare, însă hotărârea „ nu este definitivă ”, ceea ce înseamnă că poate fi contestată și nu reprezintă încă un verdict final. Ce contează acum: procedura, nu doar sentința Faptul că decizia nu este definitivă mută centrul de greutate către pașii următori din justiție: cazul poate continua prin căile legale de atac, iar consecințele concrete ale sentinței depind de soluția finală. Profit nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre instanță, capetele de acuzare sau calendarul procedural, astfel că aceste elemente nu pot fi precizate pe baza sursei disponibile. [...]
DNA a extins ancheta privind achizițiile publice la două consilii județene, cu 69 de percheziții în mai multe județe și inclusiv în Franța , într-un dosar care vizează suspiciuni de corupție, infracțiuni asimilate corupției și spălare de bani, potrivit G4Media . Miercuri dimineață au loc percheziții la Radu Moldovan (PSD), președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și la Dinu Iancu Sălăjanu (PNL), președintele Consiliului Județean Sălaj, pe fondul unor suspiciuni de fraude la achiziții. Ce investighează DNA și de ce contează Direcția Națională Anticorupție (Serviciul teritorial Cluj) a confirmat, într-un comunicat, că desfășoară cercetări în trei cauze penale care privesc perioada 2022 – prezent, în legătură cu „achizițiile unor lucrări de utilitate publică” la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. Miza operațională și economică este directă: ancheta vizează modul în care au fost atribuite și derulate contracte publice pentru lucrări, iar perchezițiile includ atât instituții publice, cât și operatori economici, ceea ce poate bloca temporar proceduri, plăți și proiecte în derulare, în funcție de evoluția dosarului. Amploarea perchezițiilor Potrivit comunicatului DNA, în 22 aprilie 2026 au loc percheziții domiciliare în 69 de locații din județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București. Sunt vizate: sediile a două instituții publice ; domiciliile unor persoane fizice; sedii și puncte de lucru ale unor operatori economici. DNA mai precizează că, în baza unui ordin european de anchetă, se desfășoară percheziții și pe teritoriul Franței . Cine este vizat și ce companii apar în dosar Conform informațiilor publicate, perchezițiile au loc acasă și la birou la Radu Moldovan și, de asemenea, acasă și la birou la Dinu Iancu Sălăjanu. G4Media notează că informația a fost publicată inițial de Bistrițeanul, care a difuzat și imagini. În actualizările articolului, sunt menționate și companiile de construcții Dimex și Frasinul , descrise ca „abonate la mari contracte din bani publici”. Publicația arată că Dimex este implicată în construcția centurii Clujului , iar Frasinul în construcția centurii Comarnic. Sunt menționate percheziții și la birourile companiei Frasinul, precum și la notarul Vaida Marsineta. Infracțiunile indicate de procurori În comunicatul DNA, ancheta vizează suspiciuni privind: infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție; spălare de bani , în contextul achizițiilor publice. Separat, potrivit surselor G4Media, faptele cercetate sunt în principal abuz în serviciu în legătură cu achiziții publice, precum și luare și dare de mită . Context: al treilea dosar major al DNA Cluj în ultimele luni G4Media mai notează că acesta este al treilea dosar major instrumentat de DNA Cluj în ultimele luni, după cel al șefului Autorității Rutiere, Cristian Anton, și cel care a vizat fosta arhitectă-șefă a Primăriei Baia Mare. Ancheta este „în curs de actualizare”, iar până la acest moment nu sunt prezentate în articol informații despre acuzații formulate oficial împotriva persoanelor vizate sau despre eventuale rețineri. [...]
DIICOT nu mai găsește bijuterii confiscate în 2008, evaluate la peste 250.000 de euro, iar cazul s-a blocat penal din cauza prescripției , potrivit Adevărul . Proprietara bunurilor a deschis un proces civil și cere ca prejudiciul să fie folosit pentru compensarea datoriilor pe care le are la stat. Bijuteriile – ceasuri, coliere și inele din aur cu pietre prețioase – au fost ridicate la Galați, în urma unor percheziții făcute în 2008. Femeia susține că nu știe cine a intrat în posesia bunurilor și spune că semnătura ei ar fi fost falsificată pe un document din 2009. Semnătură contestată, expertiză favorabilă, dar fără urmări penale Femeia afirmă că a descoperit abia în 2021, când a încercat să recupereze bunurile, existența documentului din 2009. A depus plângere penală, iar procurorul de caz a cerut o expertiză care, potrivit relatării, a confirmat că semnătura nu era autentică. Demersul nu a mai produs efecte în penal, deoarece ar fi intervenit prescripția după cinci ani, conform aceleiași surse. Miza financiară și ce urmează Proprietara spune că este vorba despre aproximativ un kilogram de aur și bijuterii ale familiei. Între timp, ea a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare, și-a ispășit pedeapsa și s-a stabilit în Spania. Femeia are sechestru pus de ANAF pe două apartamente din Galați și susține că ar fi vrut să își achite datoriile către stat din banii obținuți prin valorificarea bijuteriilor. Acum, și-a angajat un avocat, a deschis un proces civil și încearcă să dea de urma bunurilor dispărute. [...]
