Știri
Știri din categoria Justiție
România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro, relatează Digi24. Litigiul a fost deschis în Belgia, după ce Guvernul României a refuzat să achite peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19.
Decizia instanței obligă statul român la plata sumei menționate, care reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin pe care România nu a mai vrut să le plătească începând cu 2023. Potrivit hotărârii, nu au fost identificate „lacune” privind modul în care Pfizer a obținut contractul de livrare a vaccinurilor.
Instanța belgiană a reținut, totodată, că România nu a îndeplinit condițiile pentru încetarea acordului de cumpărare și nu a demonstrat că înțelegerea, inclusiv în privința prețului și a numărului de doze, ar fi reprezentat un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Judecătorii au mai apreciat că scăderea ratei de infectare din 2023 nu constituie o circumstanță care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale.
Un reprezentant al Pfizer a transmis pentru Digi24.ro că decizia instanței confirmă „importanța obligațiilor contractuale” care au susținut răspunsul european la pandemie, construit pe principiul solidarității între statele membre. Compania a mai spus că se așteaptă ca România și Polonia (care ar fi pierdut un proces similar) să respecte hotărârea.
Contextul disputei ține de negocierile din 2023: când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament pentru reducerea dozelor contractate și extinderea livrărilor din 2023 până în 2026, conform Context.ro (citat de Digi24). Guvernul României, prin ministrul Sănătății de la acel moment, Alexandru Rafila, a refuzat să semneze amendamentul, astfel că au rămas aplicabile prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea depusă în instanță, Pfizer a arătat că amendamentul ar fi permis reducerea volumelor livrate în 2023 și eșalonarea dozelor rămase până la finalul lui 2026, iar compania a susținut și că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, la care Executivul nu ar fi răspuns.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește ajustări ale arhitecturii antifraudă a UE, iar primul raport oficial de evaluare a EPPO indică atât eficiența instituției, cât și lacune de reglementare și resurse care pot ajunge pe agenda următorului ciclu legislativ , potrivit Digi24 . Evaluarea vine pe finalul mandatului de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), care se încheie la 31 octombrie. De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de germanul Andrés Ritter , în prezent adjunct al instituției, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat de șapte ani. Deși mandatul a început la 31 octombrie 2019, EPPO a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii instituției. Ce arată evaluarea: creștere rapidă a dosarelor și a activelor înghețate Comisia Europeană a publicat în această lună prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, concluzia fiind favorabilă: instituția este considerată „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată importantă în anchetele transfrontaliere. Raportul indică o creștere accelerată a activității: numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul lui 2025; valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane euro (aprox. 736,5 milioane lei) la 1,13 miliarde euro (aprox. 5,65 miliarde lei). În același timp, evaluarea confirmă probleme semnalate repetat de Kovesi: volum de muncă peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicare neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții. Miza de reglementare: ambiguități în regulament și aplicare neuniformă în state Raportul descrie EPPO ca o structură „hibridă”: un colegiu central la Luxemburg și procurori europeni delegați care lucrează în sistemele judiciare naționale, folosind dreptul procedural național în instanțele naționale. Potrivit evaluării, nivelul central poate identifica legături între cazuri, companii și persoane pe care serviciile naționale, acționând separat, le-ar omite. Partea mai puțin favorabilă ține de implementare: Comisia semnalează ambiguități juridice chiar în Regulamentul EPPO, divergențe între capitale în modul de aplicare și alocare de resurse, precum și fricțiuni persistente la schimbul de informații cu alte autorități. Sprijinul statelor participante rămâne inegal, ceea ce duce, în practică, la încărcări foarte diferite de dosare între procurorii delegați din diverse țări. Punctul sensibil: recuperarea efectivă a banilor Evaluarea notează că recuperarea fondurilor este „punctul cel mai slab”. Comisia cere dovezi mai concrete despre ce se întâmplă după înghețarea activelor: câte ordine se transformă în confiscări și câți bani ajung efectiv înapoi la bugetul UE. În material este citată și publicația The European Post, care arată că indicatorii privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul. Ce urmează: revizuirea cadrului antifraudă, pe fondul negocierilor bugetare 2028–2034 Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel despre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) , publicat la 18 septembrie, care consideră cadrul juridic „în linii mari adecvat”, dar reia critici legate de schimbul de informații, cooperarea cu procurori din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național a recomandărilor de recuperare a fondurilor. Ambele documente se leagă de un demers mai amplu: Comisia a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, analizând cum se integrează OLAF, EPPO, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii (Directiva PIF). Urmează o evaluare comună de impact care va acoperi aceste instrumente. În raport, Comisia indică trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: o bază de dovezi mai solidă privind finalizarea cazurilor și sumele recuperate; reducerea discrepanțelor dintre state în aplicarea regulamentului; schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, pentru ca pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori. Comisia notează, totodată, că impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil „într-un mod precis și cuantificabil”, fiind nevoie de timp și date mai mature pentru a evalua rezultate precum condamnările definitive și recuperările financiare confirmate. [...]
Tribunalul București a obligat România TV să-i plătească despăgubiri lui Crin Antonescu după ce fostul candidat la prezidențiale a reclamat că a fost calomniat în campania electorală, potrivit HotNews . Instanța a decis în favoarea lui Antonescu în procesul deschis împotriva postului de televiziune, pe fondul mai multor materiale difuzate despre candidatul comun PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, conform Pagina de Media. România TV a fost obligată să plătească: 15.000 de lei despăgubiri; 2.600 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile . Context: conținutul reclamat și sancțiuni CNA Potrivit Pagina de Media , în perioada premergătoare și în timpul campaniei electorale, România TV a difuzat materiale cu titluri precum „Dovezile matrapazlâcurilor făcute de Crin Antonescu” sau „Încrengătura penală din spatele lui Crin Antonescu”, între altele. În același context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat anul trecut România TV pentru modul în care a reflectat campania electorală. Crin Antonescu a respins public acuzațiile, afirmând, potrivit Cotidianul : „România TV construieşte 24 de ore din 24 o serie de calomnii incredibile asupra mea, cum că aş fi, în ciuda tuturor documentelor, în ciuda faptului că nu au niciun fel de dovadă, nu am fost scos din turnător, securist, un fel de criminal care am făcut, am dres” [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Audierea Cristelei Georgescu la DIICOT adaugă presiune pe ancheta privind un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , în condițiile în care familia fostului candidat prezidențial contestă public modul de desfășurare a perchezițiilor și invocă posibile încălcări de drepturi, potrivit Adevărul . Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a fost audiată marți, 6 octombrie, în calitate de martor, în dosarul în care acesta se află în arest preventiv. La ieșirea din sediul DIICOT, ea a susținut că familia ar fi victima unei „persecuții politice” și a reclamat intervenții pe care le consideră „brutale” în timpul perchezițiilor. „Vreau să știți că suntem o familie obișnuită și am fost supuși unor intervenții brutale, inacceptabile.” În fața sediului DIICOT, mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu au scandat „Cristela Georgescu este Prima Doamnă”, mai notează publicația. Miza dosarului: circuitul banilor și perchezițiile informatice Potrivit relatării, Cristela Georgescu a spus că a fost invitată ca martor și că s-a făcut „o procedură normală de percheziție electronică”. Ea a anunțat că va reveni la DIICOT, întrucât procedurile „nu s-ar fi încheiat”, menționând că percheziția „nu s-a terminat” și că ar putea continua „probabil mâine și chiar poimâine”. În paralel, procurorii continuă verificările privind circuitul financiar din dosar și analizează datele și dispozitivele ridicate, pentru a stabili traseul banilor și modul în care ar fi fost pusă la cale afacerea, conform informațiilor din articol. Acuzații publice: scurgeri de informații și încălcarea vieții private Cristela Georgescu a acuzat că informații pe care le consideră confidențiale ar fi apărut în presă înainte de a ajunge la judecător, ceea ce, în opinia ei, ar fi generat „interpretări false”. Ea a mai susținut că nu i-ar fi fost respectat dreptul la viață privată și că prezumția de nevinovăție ar fi fost încălcată. Totodată, a afirmat că acuzațiile din dosar ar fi „nefondate și neadevărate” și că, „până la ora actuală”, nu ar fi intrat în posesia dosarului pentru a-l studia integral. Ea a lăsat să se înțeleagă că ar putea apela la CEDO pentru presupuse încălcări ale libertăților și drepturilor fundamentale. Context: arest preventiv și prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro Călin Georgescu se află în arest preventiv după ce, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a decis arestarea sa pentru 30 de zile. Măsura a fost dispusă într-un dosar în care procurorii îl acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat în urma unei afaceri ce ar fi presupus obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro, cu o garanție de un milion de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru campania electorală a lui Călin Georgescu, potrivit acuzațiilor din dosar. Ulterior, ar mai fi fost ceruți încă 100.000 de euro, pe fondul promisiunii că valoarea creditului va fi majorată la 15 milioane de euro, însă creditul nu s-ar fi materializat, iar banii nu ar fi fost restituiți, conform articolului. În încercarea de a recupera prejudiciul reclamat, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, mai arată Adevărul. [...]
Audierea premierului Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași aduce dosarul Bogos mai aproape de zona deciziei guvernamentale , într-o anchetă care vizează presupuse presiuni pentru schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare din Vaslui, potrivit Biziday . Procurorii DNA vor să lămurească detalii despre întâlnirea din 23 septembrie 2025 dintre Ilie Bolojan și omul de afaceri Fănel Bogos, desfășurată în biroul premierului. Conform informațiilor din dosar, întâlnirea ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui și, la acel moment, trezorier al partidului. Ce investighează DNA în dosarul Bogos Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență (trei acte materiale). DNA a arătat că, în septembrie 2024, la una dintre fermele lui Bogos a fost depistat un focar de salmoneloză, iar acesta a depus un dosar de despăgubiri de 13 milioane de lei, respins de Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui. Ulterior, susțin procurorii, Bogos ar fi făcut demersuri pentru schimbarea din funcție a directorului executiv al DSVSA. În acest context, ar fi oferit unei persoane 200 de mii de lei, sumă care ar fi fost mascată prin contracte de consultanță, pentru ca aceasta să apeleze la „cercul de apropiați” și să obțină schimbarea cerută. De asemenea, Bogos ar fi promis sume și altor persoane pentru intervenții pe lângă ANSVSA. Întâlnirea de la Palatul Victoria și pozițiile publice În ziua în care DNA a prezentat aceste elemente, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a confirmat întâlnirea dintre premier și Bogos, precizând că acesta a venit la Palatul Victoria împreună cu Mihai Barbu. Dogioiu a spus că motivul invocat a fost legat de „chestiunile politice de organizare la nivelul filialei din județ”, iar întâlnirea ar fi durat 15 minute. „Domnul prim-ministru, evident nu are cunoştinţă de nici o sumă solicitată, vehiculată, pentru audienţe, nu există aşa ceva.” Ulterior, Ilie Bolojan a declarat că Bogos nu i-a cerut nimic concret și că s-a plâns doar că este „tratat necorespunzător” de autoritățile din județ. Premierul a explicat că a acceptat întâlnirea după ce Barbu i-ar fi spus că vrea să îi prezinte o persoană într-o chestiune politică. Ce s-a întâmplat în anchetă până acum În 6 noiembrie 2025, Bogos a fost reținut, iar Mihai Barbu a fost plasat sub control judiciar, fiind acuzat că și-ar fi folosit influența și autoritatea politică pentru a intermedia întâlniri între Bogos și înalți funcționari ai statului (detalii în materialul Biziday ). Anul acesta, pe 25 august, Cristina Trăilă – secretar general adjunct în Guvernul Bolojan și fostă deputată PNL – a fost pusă sub urmărire penală, fiind suspectată că i-ar fi ajutat pe Bogos și Barbu să facă presiuni pentru înlocuirea șefului DSVSA Vaslui. Trăilă a demisionat din funcție și a susținut că dosarul este „un scandal mediatic, artificial” (context în Biziday ). Biziday notează că informațiile sunt în curs de actualizare, pe măsură ce apar date oficiale noi. [...]
Audierea lui Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași ridică miza de reglementare a dosarului Bogos , care vizează presupuse intervenții pentru schimbări la vârful ANSVSA și obținerea de despăgubiri, potrivit news.ro . Premierul demis a ajuns vineri dimineață la sediul DNA Iași, unde urmează să fie audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos . Bolojan nu a făcut declarații la sosire și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Anterior, la DNA au ajuns și avocații lui Bogos și ai Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, urmărită penal în același dosar. La sediul DNA Iași, Bolojan a fost așteptat și de un grup de contestatari. De ce contează: dosarul atinge zona de decizie din ANSVSA și SGG Potrivit informațiilor prezentate, ancheta are ca element central presupuse demersuri de influențare a conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a structurilor din subordine, în contextul intereselor financiare ale unei companii. În dosar, Fănel Bogos este acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență. În plus, în acest dosar au mai fost audiați la DNA șefii Consiliilor Județene Vaslui și Botoșani. Contextul întâlnirii de la Guvern și pozițiile publice news.ro amintește că Ilie Bolojan a relatat într-o emisiune la Digi24 detalii despre întâlnirea de la Guvern cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, și cu omul de afaceri Fănel Bogos. Bolojan a spus că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră și că Bogos i-a prezentat probleme pe care le-ar avea cu autoritățile statului, iar el a avut „un ușor trac”, întrucât ar fi fost informat inițial că discuția vizează exclusiv probleme politice. Și președintele Nicușor Dan s-a pronunțat pe acest subiect: „Este normală interacţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu.” Ce susțin procurorii despre acuzațiile din dosar Potrivit procurorilor anticorupție citați de news.ro, în perioada martie–august 2025, Bogos ar fi promis și ar fi dat 200.000 de lei unei persoane, în schimbul unor intervenții pe lângă „oameni influenți” pentru a determina conducerea ANSVSA să îl înlocuiască pe șeful DSVSA Vaslui și pentru a promova ilegal interesele financiare ale societății sale, inclusiv pentru obținerea unor despăgubiri totale de aproximativ trei milioane de euro. DNA mai arată că primirea banilor ar fi fost disimulată printr-un contract de consultanță cu o societate controlată de un inculpat (P.U.S.), iar în același context acesta ar fi pretins și primit de la Bogos 15.000 de lei lunar, fiind angajat fictiv, promițând în schimb sprijin pentru formularea unor plângeri cu acuzații fictive la DIICOT și DNA împotriva directorului DSVSA Vaslui, cu scopul destituirii acestuia. În perioada iunie–septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) altor doi inculpați pentru intervenții pe lângă persoane din conducerea ANSVSA, iar la 10 iunie 2025 ar fi remis 200.000 de euro (aprox. 1 milion lei) printr-un contract de consultanță/management. Începând din septembrie 2025 până în prezent, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) unui alt inculpat (A.M.), care ar fi pretins influență asupra unor înalți funcționari și lideri politici. Procurorii mai susțin că persoanele implicate ar fi exercitat constrângeri asupra directorului executiv al DSVSA Vaslui pentru a-l determina să anuleze măsuri privind nereguli constatate în ferme și să aprobe dosare de despăgubire. Ce a spus Cristina Trăilă despre legătura cu premierul Audiată cu două săptămâni înainte, Cristina Trăilă a declarat că dosarul nu ar avea legătură cu Ilie Bolojan și că nu i-a menționat numele în declarațiile date procurorilor: „Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan.” Trăilă a mai afirmat că acuzația privind „traficul de influență” nu ar fi la adresa sa, ci ar viza pe fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu, susținând că ea ar fi „complice”. Ce urmează: din informațiile disponibile în material, Ilie Bolojan urmează să fie audiat ca martor la DNA Iași, iar ancheta continuă în dosarul care vizează presupuse intervenții și plăți pentru influențarea deciziilor din zona ANSVSA și a structurilor conexe. [...]
