Știri
Știri din categoria Justiție
România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro, relatează Digi24. Litigiul a fost deschis în Belgia, după ce Guvernul României a refuzat să achite peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19.
Decizia instanței obligă statul român la plata sumei menționate, care reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin pe care România nu a mai vrut să le plătească începând cu 2023. Potrivit hotărârii, nu au fost identificate „lacune” privind modul în care Pfizer a obținut contractul de livrare a vaccinurilor.
Instanța belgiană a reținut, totodată, că România nu a îndeplinit condițiile pentru încetarea acordului de cumpărare și nu a demonstrat că înțelegerea, inclusiv în privința prețului și a numărului de doze, ar fi reprezentat un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Judecătorii au mai apreciat că scăderea ratei de infectare din 2023 nu constituie o circumstanță care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale.
Un reprezentant al Pfizer a transmis pentru Digi24.ro că decizia instanței confirmă „importanța obligațiilor contractuale” care au susținut răspunsul european la pandemie, construit pe principiul solidarității între statele membre. Compania a mai spus că se așteaptă ca România și Polonia (care ar fi pierdut un proces similar) să respecte hotărârea.
Contextul disputei ține de negocierile din 2023: când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament pentru reducerea dozelor contractate și extinderea livrărilor din 2023 până în 2026, conform Context.ro (citat de Digi24). Guvernul României, prin ministrul Sănătății de la acel moment, Alexandru Rafila, a refuzat să semneze amendamentul, astfel că au rămas aplicabile prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea depusă în instanță, Pfizer a arătat că amendamentul ar fi permis reducerea volumelor livrate în 2023 și eșalonarea dozelor rămase până la finalul lui 2026, iar compania a susținut și că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, la care Executivul nu ar fi răspuns.
Recomandate
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme , după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax . Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice. Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț . Cum a fost justificat transferul Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar. Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune. Recomandările poliției pentru evitarea fraudelor Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA. În plus, autoritățile recomandă: să nu fie comunicate date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute; dacă există suspiciuni de fraudă, convorbirea să fie întreruptă imediat, iar banca și poliția să fie contactate de urgență. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]
Un judecător federal a refuzat să oprească procesul împotriva Meta , ceea ce menține presiunea juridică asupra companiei în dosarul deschis de procurorii generali din 29 de state americane privind modul în care Facebook și Instagram ar fi fost concepute pentru a crea dependență la copii și adolescenți, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers , de la Tribunalul Districtual din Oakland, California. Instanța a considerat că acțiunea poate continua pe capetele de acuzare legate de practici comerciale înșelătoare și neloiale, dar și pe presupuse încălcări ale legislației federale privind protecția vieții private a copiilor în mediul online. Miza: acuzații de încălcare a COPPA și practici înșelătoare Judecătoarea a concluzionat că Meta nu și-ar fi respectat obligațiile prevăzute de Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege federală care impune, în anumite situații, informarea părinților și obținerea consimțământului acestora pentru prelucrarea datelor copiilor online. Instanța a mai reținut că există suficiente elemente pentru ca litigiul să meargă mai departe și să fie analizat pe fond, inclusiv pe tema declarațiilor publice ale companiei despre felul în care au fost proiectate platformele. Poziția Meta: contestă acuzațiile și respinge ideea de „dependență” ca diagnostic Meta a transmis că nu este de acord cu acuzațiile procurorilor. „Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzații și suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată pentru sprijinirea tinerilor” Compania susține și că termenul „dependență de rețelele sociale” nu este recunoscut ca diagnostic psihiatric și afirmă că Facebook și Instagram sunt destinate publicului larg, nu exclusiv copiilor sub 13 ani. Ce urmează: primul proces, programat pe 18 august Conform documentelor depuse la dosar, primul proces ar urma să înceapă la 18 august și vizează acțiunile formulate de statele California, Colorado, Kentucky și New Jersey. În paralel, aceeași judecătoare coordonează un litigiu separat în care peste 2.600 de persoane, districte școlare și autorități locale acuză Meta și alte companii de tehnologie că platformele lor creează dependență în rândul copiilor; între companiile vizate sunt menționate Google, YouTube, Snapchat și TikTok. [...]
Un tribunal federal din SUA l-a condamnat pe regizorul Carl Rinsch la 2 ani și jumătate de închisoare pentru fraudarea Netflix cu 11 milioane de dolari (aprox. 50 milioane lei) , bani ceruți pentru finalizarea unui serial SF care nu a mai fost terminat, potrivit Adevărul . Cazul arată riscurile operaționale și de control al cheltuielilor în producțiile de conținut, unde finanțarea se poate transforma în pierdere dacă verificările și condiționările de plată eșuează. Potrivit procurorilor, Rinsch, cunoscut pentru filmul „47 Ronin” (2013), ar fi cerut sume suplimentare de la Netflix sub pretextul că are nevoie de bani pentru a finaliza proiectul „White Horse”. În realitate, ar fi transferat fondurile într-un cont personal și le-ar fi folosit în scopuri fără legătură cu producția. Cum ar fi fost cheltuiți banii Conform informațiilor prezentate în instanță și relatate de The Guardian, o parte din bani ar fi mers către achiziții de lux și bunuri extravagante, inclusiv: mașini Rolls-Royce și un Ferrari; articole de mobilier în valoare de sute de mii de dolari. Anchetatorii au mai arătat că regizorul ar fi pierdut o parte semnificativă a fondurilor în investiții eșuate, inclusiv pe piața criptomonedelor, iar restul ar fi fost folosit pentru achitarea unor datorii personale. Apărarea: probleme de sănătate mintală, dar instanța nu a acceptat justificarea În fața instanței, Rinsch a invocat probleme de sănătate mintală și tratamente medicale, susținând că acestea i-au afectat judecata. „Acest proces m-a forțat să confrunt lucruri despre sănătatea mea, judecata mea și viața mea.” El și-a cerut scuze și a spus că „a fost cauzat un prejudiciu real”, adăugând: „Nu am reușit să înțeleg pericolul stării în care mă aflam.” Procurorii au cerut o pedeapsă de cinci ani de închisoare, acuzându-l de „lăcomie pură”. Procurorul David Markewitz a declarat în instanță că Rinsch „a avut toate avantajele posibile” și că motivul ar fi fost „lăcomia pură”. Apărarea a cerut clemență, iar mai multe persoane apropiate, inclusiv actorul Keanu Reeves , au solicitat instanței să țină cont de problemele psihice. Judecătorul a reținut că problemele medicale pot explica parțial comportamentul, dar nu justifică faptele de fraudă. Ce urmează Carl Rinsch urmează să se prezinte la închisoare în luna septembrie, iar sentința poate fi contestată în apel. [...]
O rețea acuzată că a obținut circa 13.048.000 de lei din exploatarea unor persoane vulnerabile, sub acoperirea unei asociații umanitare, a fost vizată de o amplă acțiune DIICOT și Poliția Română , cu 27 de percheziții în județul Bihor, potrivit Agerpres . Dosarul indică un mecanism de „captare” a veniturilor și prestațiilor sociale ale victimelor, cu implicații directe pentru controlul și licențierea furnizorilor de servicii sociale. Miza economică: bani din donații și prestații sociale, nu doar din „îngrijire” Conform comunicatului Poliției Române citat de Agerpres, gruparea ar fi exploatat persoane vulnerabile „în scopul obținerii de foloase materiale” și ar fi creat un prejudiciu estimat la circa 13.048.000 de lei. Sumele ar fi provenit dintr-un mix de surse, inclusiv: donații, sponsorizări și contribuții; pensii și indemnizații de handicap; beneficii sociale și ajutoare (inclusiv pentru combustibil și înmormântare); alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor. Anchetatorii susțin că, sub aparența furnizării de servicii sociale și medicale, ar fi fost induși în eroare donatori și aparținători pentru a direcționa bani către structura controlată de suspecți. Cum ar fi funcționat rețeaua și cine este vizat Investigația ar fi pornit în urma unei sesizări din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din IGPR. Potrivit anchetatorilor, din 2020, o persoană de 55 de ani ar fi acționat ca lider, împreună cu alte trei persoane, într-o grupare constituită „pe criterii familiale”, la care ar fi aderat și ar fi sprijinit alți șapte membri. În perioada 2020 – iunie 2026, liderul, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit „sute de persoane” aflate în vulnerabilitate accentuată, inclusiv persoane cu dizabilități psihice care nu își puteau exprima voința, fiind menținute într-o stare de dependență și aservire, potrivit comunicatului. Victimele ar fi fost aduse din unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe și plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni (județul Bihor). Componenta de reglementare: acreditare și licențiere, invocate explicit în dosar Un element central al cauzei este legat de cadrul legal al serviciilor sociale. Anchetatorii afirmă că activitatea ar fi fost derulată de o persoană fizică ce nu ar fi avut „capacitatea legală, organizatorică și profesională” necesară, în sensul Legii nr. 292/2011 privind asistența socială. Legea prevede, potrivit comunicatului, că furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate în condițiile legii, indiferent dacă furnizorul este public sau privat. Operațiunea: percheziții, triaj medical și relocarea victimelor Marți au fost puse în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii de persoane juridice și la o instituție publică, într-un dosar ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Acțiunea a implicat sprijin interinstituțional și resurse medicale pentru identificarea și preluarea victimelor, inclusiv medici, asistenți, psihologi și logistică pentru transport. A fost constituit și un spital mobil pentru evaluare și îngrijiri medicale de urgență. „Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.” În paralel, autoritățile menționează măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare. Ce urmează Din informațiile disponibile, acțiunea este parte a urmăririi penale, iar ancheta vizează documentarea faptelor și stabilirea responsabilităților în cadrul grupării. Agerpres nu indică, în materialul citat, soluții procesuale deja dispuse (de exemplu, rețineri sau arestări) la momentul publicării. [...]
