Știri
Știri din categoria Justiție

O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme, după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax. Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice.
Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț.
Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar.
Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune.
Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA.
În plus, autoritățile recomandă:
Recomandate

Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu intră din nou pe agenda instanței, în timp ce acesta rămâne în arest preventiv într-o altă cauză , potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale are termen marți, 3 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 1 , într-un dosar în care este judecat pentru promovarea în public a unor idei și doctrine legionare și pentru elogierea unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Miza imediată este una operațională pentru parcursul judiciar: cauza se judecă pe fond la Judecătoria Sectorului 1, după ce dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul General în iulie 2025. În același timp, situația lui Georgescu este complicată de faptul că se află în arest preventiv într-un alt dosar, privind o presupusă fraudă estimată la 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ce susțin procurorii în dosarul de propagandă legionară Procurorii arată că, în perioada 2020–2025, Georgescu ar fi promovat în mod repetat, prin declarații publice, interviuri și postări online, idei fasciste, legionare și xenofobe. Anchetatorii mai susțin că acesta ar fi elogiat figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, prezentându-le într-o lumină favorabilă. În rechizitoriu este redat și un pasaj în care se indică faptul că inculpatul ar fi urmărit „normalizarea și revitalizarea legionarismului” și ar fi făcut afirmații cu caracter elogiativ la adresa unor persoane precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Totodată, procurorii afirmă că, la un protest organizat în Piața Universității în octombrie 2021, Georgescu ar fi efectuat salutul legionar în timpul unui discurs. Context: mai multe dosare penale și arest preventiv într-o altă cauză Cauza de la Judecătoria Sectorului 1 este prezentată ca fiind unul dintre cele cinci dosare penale în care este vizat fostul candidat la Președinție, dintre care două sunt deja în faza de judecată. Publicația amintește și existența unui alt dosar aflat în judecată, în care Georgescu este acuzat, alături de Horațiu Potra și mai mulți apropiați ai acestuia, de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Separat, Georgescu rămâne în arest preventiv până la 27 noiembrie în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro, după ce Curtea de Apel București i-a respins contestația față de prelungirea măsurii preventive. Ce urmează Termenul de la Judecătoria Sectorului 1 este următorul pas procedural în judecarea pe fond a acuzațiilor de propagandă legionară. Sursa nu precizează ce anume va fi discutat la acest termen sau dacă sunt așteptate decizii în aceeași zi. [...]

Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]

Trimiterea în judecată în dosarul „Elicopterul” mută disputa despre TVA și formalități vamale într-o fază cu risc financiar direct , după ce Parchetul Militar a decis să trimită în instanță 17 inculpați, inclusiv pe șeful DSU, Raed Arafat , potrivit Digi24 . Miza dosarului este o presupusă pagubă la bugetul de stat legată de TVA datorat în vamă pentru un elicopter adus în România ca despăgubire. Dosarul vizează înlocuirea unui elicopter al ISU prăbușit în 2016 în Republica Moldova, iar trimiterea în judecată reiese din datele publicate pe portalul instanțelor . Arafat a spus vineri, pentru Digi24, că nu a fost informat oficial despre trimiterea cauzei în instanță. Ce prejudiciu indică procurorii și de unde vine suma Parchetul Militar susține că aeronava obținută în 2017 de Inspectoratul General de Aviație , sub formă de despăgubire, ar fi fost introdusă în România și exploatată ulterior fără îndeplinirea formalităților vamale. Consecința invocată: o pagubă la bugetul de stat „de natura TVA datorat în vamă”. Potrivit comunicatului citat în material, cuantumul pagubei este de 4.435.269 de lei , iar cu dobânzi și penalități suma ajunge la 8 milioane de lei . Poziția lui Raed Arafat și măsurile asigurătorii Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raed Arafat respinge acuzațiile și afirmă că nu a comis fapte penale. „Resping categoric acuzațiile care mi se aduc și îmi mențin poziția exprimată încă de la începutul acestei anchete. Nu am săvârșit nicio faptă penală și consider că acuzațiile formulate împotriva mea sunt lipsite de fundament factual și juridic”. În același dosar, procurorii au instituit sechestru pe averea șefului DSU, conform informațiilor prezentate. Contextul administrativ invocat de Arafat În varianta prezentată anterior de Arafat, acesta a spus că în 2017 a cerut un punct de vedere de la Vamă și că i s-ar fi comunicat că nu trebuie plătit TVA pentru elicopterul adus în țară sub formă de donație. Tot el a atras atenția asupra riscului ca interpretări administrative mai vechi să fie contestate ulterior, la distanță de ani. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile privind regimul vamal și stabilirea eventualului prejudiciu. Din informațiile disponibile în material nu rezultă un termen de judecată sau un calendar procedural detaliat. [...]

CCR obligă procurorii și instanțele să verifice la termen măsurile asigurătorii , după ce a decis că intervalele din Codul de procedură penală nu pot fi tratate ca simple recomandări, ci ca obligații cu efecte directe asupra dreptului de proprietate și a garanțiilor de proces echitabil, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a admis o excepție de neconstituționalitate și a stabilit că dispozițiile art. 250^2 (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale doar în măsura în care se interpretează că termenele de verificare a măsurilor asigurătorii sunt imperative. Ce prevede articolul din Cod și care sunt termenele Textul legal analizat stabilește că, pe parcursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța verifică periodic dacă mai există temeiurile care au justificat luarea ori menținerea măsurii asigurătorii, „dar nu mai târziu de”: 6 luni în cursul urmăririi penale; un an în cursul judecății. În urma verificării, organul judiciar poate dispune menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii ori ridicarea acesteia. De ce contează: risc de „înghețare” pe termen nedefinit a bunurilor CCR arată că interpretarea acestor termene ca fiind de recomandare creează premisele menținerii „sine die” a măsurilor asigurătorii și, implicit, menținerii lor pentru perioade disproporționate față de scopul urmărit prin indisponibilizarea bunurilor. Curtea leagă acest risc de scopul măsurilor asigurătorii din procesul penal: garantarea executării pedepsei amenzii sau asigurarea posibilității dispunerii confiscării speciale ori a confiscării extinse. În această logică, prelungirea fără limite clare poate duce la încălcarea dreptului de proprietate privată . Dimensiunea procedurală: efecte și asupra dreptului la un proces echitabil CCR mai reține că verificarea măsurilor asigurătorii are și o dimensiune procedurală, iar calificarea termenelor ca simple recomandări contravine și dreptului la un proces echitabil . În motivare, Curtea invocă reguli de principiu conturate în jurisprudența CCR, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special exigența de proporționalitate și necesitatea ca astfel de măsuri să fie temporare și revizuite înainte de soluționarea cauzelor. Ce se întâmplă dacă termenele nu sunt respectate În privința sancțiunii pentru nerespectarea termenelor maxime, CCR constată că lipsa unei soluții legislative exprese indică intenția legiuitorului ca, în această ipoteză, să se aplice regulile generale din art. 268 din Codul de procedură penală , privind consecințele nerespectării termenelor. De când curg termenele: CCR indică o direcție, dar nu tranșează definitiv Curtea menționează că, având în vedere că contestația formulată în temeiul art. 250^2 (2) teza finală nu are caracter suspensiv de executare, termenele „ar urma” să curgă de la data pronunțării încheierilor prin care sunt dispuse măsurile asigurătorii. Totuși, CCR precizează că stabilirea exactă a momentului de la care curg termenele ține de interpretarea și aplicarea legii, nu de constituționalitate. [...]

CCR a confirmat că suspendarea ordinelor de mediu produce efecte doar după rămânerea definitivă a hotărârii , consolidând astfel cadrul procedural aplicabil intervențiilor asupra faunei sălbatice, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea de completare a art. 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia a fost anunțată printr-un comunicat transmis miercuri, 18 noiembrie, și este definitivă și general obligatorie. Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, Partea I. Ce efect practic validează CCR CCR arată că reglementarea unei proceduri speciale privind suspendarea executării unui act administrativ nu încalcă prevederile Constituției privind principiul legalității, separația și echilibrul puterilor în stat, dreptul la un proces echitabil și controlul judecătoresc al actelor administrative. Judecătorii constituționali au reținut, între altele, că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor este de competența exclusivă a legiuitorului (în baza articolelor 126 și 129 din Constituție) și că o hotărâre de suspendare a executării unui act administrativ are caracter temporar și provizoriu. Curtea a mai constatat că momentul de la care produce efecte hotărârea pronunțată în primă instanță — respectiv de la data rămânerii definitive — intră în marja de apreciere a legiuitorului. „Legiuitorul nu a exclus de la exercițiul drepturilor procesuale nicio categorie și niciun grup social, ci, dimpotrivă, a consacrat posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a formula cereri de suspendare a actelor administrative în formele și în modalitățile instituite de lege”, a transmis CCR. Ce a reclamat Nicușor Dan în sesizarea la CCR Nicușor Dan a contestat prevederea potrivit căreia hotărârile judecătorești de suspendare a ordinelor ministrului Mediului produc efecte numai după ce rămân definitive. Președintele a susținut că modificarea poate lipsi de eficiență controlul judecătoresc asupra actelor administrative care permit intervenții asupra faunei sălbatice, în condițiile în care suspendarea ar deveni aplicabilă abia după executarea ordinului. În sesizare, acesta a argumentat că, în cazul unui ordin care autorizează uciderea unor animale, efectul util al suspendării poate fi pierdut din cauza caracterului ireversibil al măsurii. Președintele a invocat și riscul încălcării Directivei Habitate, arătând că derogările de la regimul de protecție strictă pentru anumite specii (inclusiv ursul brun) ar trebui să poată fi supuse unui control judecătoresc efectiv înainte de producerea unor efecte ireversibile. Totodată, a reclamat încălcarea dreptului de acces la justiție, a principiului proporționalității și a dreptului la un mediu sănătos. Ce urmează Decizia CCR fiind definitivă și general obligatorie, cadrul legal contestat rămâne în vigoare, iar argumentele detaliate ale Curții vor fi cunoscute după publicarea motivării în Monitorul Oficial. [...]

Tribunalul Timiș a trimis la CJUE întrebări care pot redesena regulile de încetare automată a mandatelor aleșilor locali , într-un dosar ce vizează mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit G4Media . Judecătorul a cerut ca trimiterea preliminară să fie analizată în procedură accelerată, iar procesul intern a fost suspendat până la decizia instanței europene. Miza depășește cazul punctual: întrebările adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ating compatibilitatea cu dreptul UE a unor sancțiuni naționale care duc la încetarea de drept a mandatului, inclusiv în situații în care fapta a fost deja sancționată sub o reglementare veche sau a fost ulterior scoasă din categoria conflictului de interese. Ce a decis Tribunalul Timiș Instanța a admis cererea de sesizare a CJUE formulată de reclamant și a trimis patru întrebări preliminare, în baza articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Totodată, a solicitat examinarea trimiterii potrivit procedurii accelerate, conform Regulamentului de procedură al CJUE. În același timp, Tribunalul Timiș a constatat suspendarea de drept a judecării cauzei până la pronunțarea hotărârii preliminare de către CJUE. Potrivit minutei, se poate formula recurs pe durata suspendării doar cu privire la măsura suspendării. Întrebările-cheie: eligibilitate, neretroactivitate și proporționalitate Cele patru întrebări, sintetizate în articol, vizează: dacă dreptul UE protejează doar alegerea unui cetățean UE într-o funcție locală într-un alt stat membru sau și exercitarea efectivă a mandatului; dacă o prevedere națională nouă poate adăuga o sancțiune suplimentară într-un caz de conflict de interese deja constatat și sancționat sub vechea reglementare; dacă încetarea automată a mandatului mai poate fi aplicată când noua lege exclude de la sancțiune fapta pentru care exista o sancțiune pe legea veche; dacă dreptul UE se opune încetării automate a mandatului fără ca vreo autoritate sau instanță să poată analiza gravitatea faptei, mai ales după schimbarea reglementării. În minuta citată de publicație, instanța invocă, între altele, principiile securității juridice, protecției încrederii legitime și neretroactivității, precum și principiul proporționalității, cu trimitere la o hotărâre CJUE din 4 mai 2023 (cauza C-40/21). Ce urmează în dosar Pe fond, cauza privind anularea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului a fost suspendată până la decizia CJUE. Dacă instanța europeană acceptă procedura accelerată, calendarul ar putea fi mai scurt decât în mod obișnuit, însă articolul nu indică un termen estimat. [...]