Știri
Știri din categoria Justiție
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme, după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax. Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice.
Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț.
Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar.
Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune.
Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA.
În plus, autoritățile recomandă:
Recomandate
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Decizia CCR deschide calea pentru încetarea mandatelor aleșilor sancționați definitiv de ANI, la 30 de zile după intrarea în vigoare a noii legi , dacă actul normativ va fi promulgat în forma actuală, potrivit declarațiilor președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , într-un interviu pentru Recorder, relatate de HotNews . În această logică, cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz (USR), devine unul de referință: Tănăsescu a confirmat că prevederea verificată de Curte ar produce efecte și pentru aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă există o constatare definitivă. Fritz a fost declarat în conflict de interese de Agenția Națională de Integritate și a pierdut definitiv procesul, în iunie, prin decizia Înaltei Curți, notează publicația. CCR a declarat constituțional un amendament promovat de PSD la legea ANI, iar Curtea a explicat ulterior că sancționarea conflictului de interese ține de „marja de apreciere” a Parlamentului și că aplicarea în timp a măsurilor a fost considerată conformă Constituției, în urma votului majoritar al judecătorilor. „Mandatele, că sunt elective sau că sunt mandate de demnitate publică sau de funcționar public, încetează, în situația în care a existat constatarea definitivă a unei stări de incompatibilitate, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Așa e redactată legea în prezent”, a spus Simina Tănăsescu. Ce înseamnă practic decizia pentru aleșii vizați de ANI Din explicațiile președintei CCR, efectul juridic al noii prevederi este unul automat, odată ce legea intră în vigoare: sancțiunea introdusă prin lege „își va produce efectele de drept”; termenul indicat este de 30 de zile de la intrarea în vigoare ; condiția-cheie este existența unei constatări definitive a incompatibilității sau conflictului de interese. Rămâne însă un pas esențial în afara controlului CCR: promulgarea și intrarea în vigoare a legii în forma actuală. Un al doilea efect: Parlamentul trebuie să refacă soluția privind publicarea intereselor financiare În aceeași zi, CCR a decis și că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare, potrivit declarațiilor judecătorului CCR Csaba Asztalos pentru Recorder. Acesta a indicat că, raportat la o decizie a Curții din 2025, legiuitorul trebuie să găsească o formulă care să balanseze dreptul la viață privată cu cerința de transparență, iar soluția actuală „nu a trecut de constituționalitate”. Totodată, CCR a declarat neconstituțional și un amendament AUR care ar fi extins obligațiile de declarare către partenerii demnitarilor, prin eliminarea sintagmei „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. [...]
Șefa CCR, Simina Tănăsescu , respinge ideea demisiei și susține că întâlnirea cu premierul interimar Ilie Bolojan a avut un scop strict administrativ, pe fondul presiunilor publice legate de oportunitatea întrevederii înaintea unor dosare sensibile aflate pe rolul Curții, potrivit HotNews . Tănăsescu a declarat, într-un interviu acordat Recorder , că nu a discutat cu Bolojan despre niciun dosar al Curții Constituționale, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității, după ce Guvernul aprobăse o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” De ce contează: presiune de integritate și de procedură înaintea unor decizii CCR Întâlnirea a fost criticată politic, iar mai multe instituții din sistemul judiciar au cerut lămuriri publice privind scopul întrevederii, într-un moment în care CCR urma să se pronunțe „peste trei zile” pe mai multe dosare, inclusiv pe legea ANI (Agenția Națională de Integritate) , menționată în materialul HotNews. În acest context, Tănăsescu a insistat că orice discuție despre dosare „în afara cadrelor legale” este exclusă și a reiterat că nu s-a abordat nimic legat de cauzele aflate pe rol. „Nu am discutat nimic legat de dosare.” De ce nu a fost anunțată întâlnirea: „Fizic n-aveam când” Șefa CCR a explicat că întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil deoarece a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern în care fusese aprobată hotărârea relevantă, intervalul dintre cele două momente fiind, potrivit ei, de „o oră, o oră și ceva”. „Fizic n-aveam când să anunț.” Întrebată dacă întrevederea putea fi amânată, având în vedere calendarul dosarelor, Tănăsescu a spus că problema spațiilor este veche, „datează de un an de zile”, și că a devenit „extrem de acută” de la începutul lunii august. În lectura ei, o repartizare deja făcută ar fi fost mai greu de schimbat ulterior. Demisia, exclusă Întrebată direct dacă ia în calcul demisia, Simina Tănăsescu a răspuns că nu a avut niciodată această opțiune în vedere. „Eu n-am luat-o niciodată.” Pe partea politică, HotNews notează că întâlnirea a fost criticată de PSD și AUR, iar Ilie Bolojan a minimalizat subiectul, spunând că „de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, argumentând că întâlnirile cu reprezentanți ai instituțiilor sunt parte din exercitarea unei funcții publice. [...]
Motivarea CCR în cazul amendamentului la Legea ANI devine miza juridică , după ce Curtea a declarat constituțională o prevedere care poate duce la încetarea unor mandate în curs, inclusiv al primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit Agerpres . Fostul judecător Cristi Danileț susține că explicația Curții va trebui să fie „plauzibilă” și inteligibilă pentru juriști, dar spune că îi este „greu să creadă” că acest lucru se poate întâmpla. Danileț invocă o decizie CCR din 2005 ( Decizia nr. 375/2005 ), despre care afirmă că a stabilit că „un mandat în curs nu poate fi întrerupt”. În opinia sa, în cazul Fritz, Curtea „nu are voie” să ajungă la concluzia că o lege poate întrerupe mandatul unui primar, în condițiile în care noua reglementare ar introduce o condiție suplimentară care nu exista la data validării mandatului. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Danileț mai afirmă că motivările CCR nu sunt redactate de judecătorii Curții, ci de magistrați-asistenți, pe care îi numește „eminențele cenușii” ale instituției. El susține că, pe „chestiunile cele mai sensibile”, motivarea ar urma să fie redactată de „un anumit magistrat asistent”, pe care îl descrie ca fiind desemnat „să facă un contorsionism juridic-constituțional pentru a ne convinge că albul e negru”. Ce a decis CCR și ce prevede amendamentul Curtea Constituțională a stabilit luni că este constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD, care prevede încetarea de drept a funcției, demnității publice ori mandatului pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. Textul amendamentului, așa cum este redat de Agerpres, stabilește că încetarea intervine „la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi” pentru persoanele față de care, până la acea dată, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu a expirat interdicția de 3 ani. Printre cei care își vor pierde funcția este și Dominic Fritz, care a primit în luna iunie o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost declarat în conflict de interese. Argumentul CCR: marja legiuitorului și aplicarea în timp Potrivit Curții, „reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului”, iar aplicarea în timp, prin normele tranzitorii adoptate, s-ar fi realizat cu respectarea art. 15 alin. (2) din Constituție. Articolul constituțional citat prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. În acest context, disputa se mută în zona motivării: cum justifică CCR, în detaliu, compatibilitatea dintre efectele amendamentului asupra unor situații constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii și principiul neretroactivității, în forma consacrată de Constituție. [...]
Decizia CCR face executorie pierderea mandatului pentru aleșii cu verdict ANI definitiv , iar cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, devine unul dintre primele cu efect imediat: dacă Legea integrității intră în vigoare în forma validată, mandatul îi încetează „de drept” în 30 de zile, potrivit HotNews . Amendamentul depus de PSD și declarat constituțional de Curtea Constituțională prevede că, pentru persoanele față de care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, iar termenul de 3 ani al interdicției nu s-a împlinit, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul” la 30 de zile de la intrarea în vigoare. De ce contează: efect direct asupra mandatelor în curs Miza principală este de reglementare și de funcționare a administrației locale: modificarea legislativă validată de CCR creează un mecanism de încetare automată a mandatului pentru aleșii locali aflați sub o decizie definitivă ANI, fără a mai depinde de interpretări sau de calendarul politic. În cazul lui Dominic Fritz, HotNews notează că acesta a confirmat că, dacă legea intră în vigoare în actuala formă, își pierde mandatul în 30 de zile și a calificat amendamentul drept „o sancțiune retroactivă”. Cum a ajuns Dominic Fritz în conflict de interese, potrivit ANI Agenția Națională de Integritate l-a declarat în iulie 2024 pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ. Inspectorii au reținut că, în 2020, după alegerea sa ca primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și l-a înaintat Consiliului Local pentru aprobare, în condițiile în care documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ fusese realizată de firma unui consilier local USR. Același consilier local îl împrumutase pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală din 2020, conform articolului. Ce au reținut instanțele: „mandatul încetează de drept” Fritz a contestat raportul ANI, dar a pierdut în două instanțe. Curtea de Apel Timișoara i-a respins cererea la 10 februarie, invocând prevederi din Codul administrativ și arătând că, pentru aleșii locali aflați într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese constatată definitiv, mandatul „încetează de drept”, situație constatată prin ordin al prefectului. Instanța a invocat și „gravitatea atingerii aduse interesului public” de actele de corupție și conflictele de interese, apreciind că interdicția de 3 ani de a ocupa funcții publice alese nu este disproporționată. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv decizia la 18 iunie. Într-un comunicat de presă citat de HotNews, ICCJ a arătat că Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ” prin care, folosindu-și autoritatea funcției, ar fi procurat beneficii „propriului creditor” de la care primise împrumutul pentru campania electorală. Instanța supremă a mai reținut existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și riscul ca interesul personal să afecteze imparțialitatea, subliniind obligația de abținere în astfel de situații. Apărarea lui Fritz: procedură preluată și împrumut rambursat În acțiunea depusă împotriva ANI, Dominic Fritz a susținut că, după preluarea mandatului, a preluat proceduri administrative începute de fostul primar Nicolae Robu, inclusiv proiectul PUZ. El a arătat că i s-ar fi recomandat de funcționari să confirme și să resemneze aprobarea pentru a evita suspiciuni de legalitate, în contextul încetării mandatului predecesorului. Fritz a mai afirmat că banii împrumutați în campanie au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă. Ce urmează Consecința practică depinde de intrarea în vigoare a Legii integrității în forma validată de CCR. Dacă acest pas se produce, articolul citat indică un termen de 30 de zile până la încetarea mandatului, pe baza mecanismului introdus prin amendamentul declarat constituțional. Pentru contextul deciziei CCR, HotNews trimite și la materialul despre hotărârea Curții: HotNews . [...]
