Știri
Știri din categoria Justiție
Un tribunal federal din SUA l-a condamnat pe regizorul Carl Rinsch la 2 ani și jumătate de închisoare pentru fraudarea Netflix cu 11 milioane de dolari (aprox. 50 milioane lei), bani ceruți pentru finalizarea unui serial SF care nu a mai fost terminat, potrivit Adevărul. Cazul arată riscurile operaționale și de control al cheltuielilor în producțiile de conținut, unde finanțarea se poate transforma în pierdere dacă verificările și condiționările de plată eșuează.
Potrivit procurorilor, Rinsch, cunoscut pentru filmul „47 Ronin” (2013), ar fi cerut sume suplimentare de la Netflix sub pretextul că are nevoie de bani pentru a finaliza proiectul „White Horse”. În realitate, ar fi transferat fondurile într-un cont personal și le-ar fi folosit în scopuri fără legătură cu producția.
Conform informațiilor prezentate în instanță și relatate de The Guardian, o parte din bani ar fi mers către achiziții de lux și bunuri extravagante, inclusiv:
Anchetatorii au mai arătat că regizorul ar fi pierdut o parte semnificativă a fondurilor în investiții eșuate, inclusiv pe piața criptomonedelor, iar restul ar fi fost folosit pentru achitarea unor datorii personale.
În fața instanței, Rinsch a invocat probleme de sănătate mintală și tratamente medicale, susținând că acestea i-au afectat judecata.
„Acest proces m-a forțat să confrunt lucruri despre sănătatea mea, judecata mea și viața mea.”
El și-a cerut scuze și a spus că „a fost cauzat un prejudiciu real”, adăugând:
„Nu am reușit să înțeleg pericolul stării în care mă aflam.”
Procurorii au cerut o pedeapsă de cinci ani de închisoare, acuzându-l de „lăcomie pură”. Procurorul David Markewitz a declarat în instanță că Rinsch „a avut toate avantajele posibile” și că motivul ar fi fost „lăcomia pură”. Apărarea a cerut clemență, iar mai multe persoane apropiate, inclusiv actorul Keanu Reeves, au solicitat instanței să țină cont de problemele psihice.
Judecătorul a reținut că problemele medicale pot explica parțial comportamentul, dar nu justifică faptele de fraudă.
Carl Rinsch urmează să se prezinte la închisoare în luna septembrie, iar sentința poate fi contestată în apel.
Recomandate
O rețea acuzată că a obținut circa 13.048.000 de lei din exploatarea unor persoane vulnerabile, sub acoperirea unei asociații umanitare, a fost vizată de o amplă acțiune DIICOT și Poliția Română , cu 27 de percheziții în județul Bihor, potrivit Agerpres . Dosarul indică un mecanism de „captare” a veniturilor și prestațiilor sociale ale victimelor, cu implicații directe pentru controlul și licențierea furnizorilor de servicii sociale. Miza economică: bani din donații și prestații sociale, nu doar din „îngrijire” Conform comunicatului Poliției Române citat de Agerpres, gruparea ar fi exploatat persoane vulnerabile „în scopul obținerii de foloase materiale” și ar fi creat un prejudiciu estimat la circa 13.048.000 de lei. Sumele ar fi provenit dintr-un mix de surse, inclusiv: donații, sponsorizări și contribuții; pensii și indemnizații de handicap; beneficii sociale și ajutoare (inclusiv pentru combustibil și înmormântare); alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor. Anchetatorii susțin că, sub aparența furnizării de servicii sociale și medicale, ar fi fost induși în eroare donatori și aparținători pentru a direcționa bani către structura controlată de suspecți. Cum ar fi funcționat rețeaua și cine este vizat Investigația ar fi pornit în urma unei sesizări din oficiu a Direcției de Investigații Criminale din IGPR. Potrivit anchetatorilor, din 2020, o persoană de 55 de ani ar fi acționat ca lider, împreună cu alte trei persoane, într-o grupare constituită „pe criterii familiale”, la care ar fi aderat și ar fi sprijinit alți șapte membri. În perioada 2020 – iunie 2026, liderul, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit „sute de persoane” aflate în vulnerabilitate accentuată, inclusiv persoane cu dizabilități psihice care nu își puteau exprima voința, fiind menținute într-o stare de dependență și aservire, potrivit comunicatului. Victimele ar fi fost aduse din unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe și plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni (județul Bihor). Componenta de reglementare: acreditare și licențiere, invocate explicit în dosar Un element central al cauzei este legat de cadrul legal al serviciilor sociale. Anchetatorii afirmă că activitatea ar fi fost derulată de o persoană fizică ce nu ar fi avut „capacitatea legală, organizatorică și profesională” necesară, în sensul Legii nr. 292/2011 privind asistența socială. Legea prevede, potrivit comunicatului, că furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate în condițiile legii, indiferent dacă furnizorul este public sau privat. Operațiunea: percheziții, triaj medical și relocarea victimelor Marți au fost puse în aplicare 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domicilii, sedii de persoane juridice și la o instituție publică, într-un dosar ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Acțiunea a implicat sprijin interinstituțional și resurse medicale pentru identificarea și preluarea victimelor, inclusiv medici, asistenți, psihologi și logistică pentru transport. A fost constituit și un spital mobil pentru evaluare și îngrijiri medicale de urgență. „Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță.” În paralel, autoritățile menționează măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare. Ce urmează Din informațiile disponibile, acțiunea este parte a urmăririi penale, iar ancheta vizează documentarea faptelor și stabilirea responsabilităților în cadrul grupării. Agerpres nu indică, în materialul citat, soluții procesuale deja dispuse (de exemplu, rețineri sau arestări) la momentul publicării. [...]
Curtea de Apel București a anulat definitiv clauze din actul constitutiv al Electromontaj care restrângeau vânzarea acțiunilor de către minoritari , într-o decizie ce obligă compania să-și modifice regulile interne și care poate deveni un reper de guvernanță corporativă pentru societățile cu acționariat concentrat, potrivit Ziarul Financiar . Hotărârea, pronunțată în dosarul 33675/3/2023 după aproape trei ani de litigiu, a admis cererea formulată de un acționar minoritar al Electromontaj S.A. și a dispus anularea mai multor clauze considerate abuzive din actul constitutiv. Ce a reținut instanța și ce se schimbă pentru companie Conform informațiilor publicate, clauzele anulate instituiau „în fapt” un mecanism prin care acționarul majoritar exercita un control semnificativ asupra transferului de acțiuni de către acționarii minoritari, limitând libertatea acestora de a dispune de participațiile deținute. Instanța a constatat nulitatea absolută a clauzelor care vizau procedura de înstrăinare a acțiunilor și a dispus: comunicarea și publicarea hotărârii la Registrul Comerțului; publicarea în Monitorul Oficial. Decizia este definitivă și, potrivit aceleiași surse, obligă compania să își armonizeze actul constitutiv cu dispozițiile stabilite de instanță și cu prevederile legale, eliminând clauzele care îngrădeau libertatea de tranzacționare și dreptul de proprietate ale acționarilor. Miza economică: libertatea de a vinde la „prețuri corecte, competitive” În contextul disputelor din ultimii ani, Ziarul Financiar notează că mai mulți acționari minoritari au contestat în instanță procedurile de înstrăinare instituite de acționarul majoritar. Nemulțumirile vizau, între altele, faptul că minoritarii ar fi fost constrânși să își vândă deținerile doar în cadrul programelor de răscumpărare derulate de societate, „la prețuri semnificativ mai mici decât cele reale, din piață”. În interpretarea prezentată, hotărârea „tranșează definitiv” abuzul reclamat și permite acționarilor minoritari să dispună de deținerile proprii fără restricții și la prețuri stabilite de piață, în condiții egale cu cele de care acționarul majoritar ar fi dispus deja prin actul constitutiv. Ce urmează Efectul imediat este unul operațional și de conformare: Electromontaj trebuie să elimine clauzele anulate și să își actualizeze actul constitutiv, iar hotărârea va fi făcută publică prin mecanismele dispuse de instanță (Registrul Comerțului și Monitorul Oficial). Sursa nu oferă un calendar pentru implementarea modificărilor. [...]
Parchetul European a trimis în judecată doi lideri ai unei asociații din România, într-un dosar de fraudă cu fonduri Erasmus+ , după ce ar fi folosit documente falsificate pentru a deturna bani europeni, potrivit Mediafax . Miza cazului ține de mecanismul de finanțare al programului, care permite plăți în avans de până la 80% din grant, bani care rămân proprietatea UE până la acceptarea raportului final. Dosarul este instrumentat de biroul EPPO din Iași și vizează președintele și vicepreședintele unei asociații, ancheta referindu-se la șase proiecte Erasmus+. Conform informațiilor prezentate, inculpații sunt acuzați că au abuzat de plățile în avans prin prezentarea de documente falsificate, cu scopul de a folosi fondurile în interes personal. Potrivit anchetei, unele proiecte ar fi fost implementate doar parțial, iar altele nu ar fi fost implementate deloc. În plus, în anumite situații, costurile proiectelor ar fi fost „umflate” prin declarații false. Ce riscă inculpații și ce măsuri au fost luate Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă pedepse cu închisoarea între doi și șapte ani, conform EPPO. În paralel, EPPO a dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului: au fost confiscate active, inclusiv bunuri imobiliare, un vehicul și conturi bancare, pentru a acoperi un prejudiciu estimat la 111.342 euro (aprox. 541.000 lei). Acord de recunoaștere a vinovăției pentru asociație Mediafax mai notează că asociația, printr-un reprezentant desemnat, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care trebuie aprobat de instanță. Înțelegerea prevede o sancțiune financiară și publicarea hotărârii instanței ca sancțiune suplimentară. [...]
Poliția Română a recuperat în Buzău o statuetă de patrimoniu reclamată ca furată în Germania , iar cazul deschide o anchetă transfrontalieră privind traseul bunului și eventualii intermediari, potrivit Mediafax . Obiectul, o statuetă din bronz de aproximativ 1,50 metri, a fost găsit în locuința unui bărbat de 49 de ani din localitatea Sătuc, județul Buzău. Statueta a fost identificată în urma investigațiilor derulate de polițiștii Secției de Poliție Rurală Berca, într-o acțiune coordonată de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), după ce anchetatorii aveau informații că bunul s-ar afla pe teritoriul României. Indicii că piesa aparține unui ansamblu monumental protejat Polițiștii spun că există indicii că statueta ar aparține ansamblului monumental „ Der Dorfklatsch ” („Bârfele satului”), inclus în patrimoniul cultural național al Germaniei. Dispariția a fost reclamată de autoritățile judiciare germane la finalul anului 2025. Conform informațiilor din anchetă, bărbatul la care a fost găsită statueta ar fi cumpărat-o recent, fără ca materialul citat să precizeze de la cine sau în ce condiții. Ce urmează: stabilirea traseului și cooperare cu Germania Statueta a fost ridicată pentru continuarea cercetărilor și a fost predată ulterior Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Anchetatorii urmăresc stabilirea traseului obiectului de patrimoniu și identificarea persoanelor care l-ar fi sustras din amplasamentul său. IGPR, prin Direcția de Investigații Criminale, va colabora cu autoritățile de aplicare a legii din Germania, schimbul de informații având ca obiectiv restituirea statuetei către statul german și continuarea anchetei privind furtul bunului de patrimoniu. [...]
Încheierea mărturiei lui Benjamin Netanyahu mută procesul într-o fază în care credibilitatea lui devine probă centrală , iar orice apărare ulterioară va fi cântărită prin prisma declarațiilor deja consemnate, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Premierul israelian și-a încheiat miercuri depoziția în procesul penal, după 98 de zile de audieri pe banca martorilor, începute în decembrie 2024. Procesul continuă cu restul martorilor apărării. După încheierea fazei de administrare a probelor, părțile vor depune concluzii scrise, iar completul de trei judecători de la Tribunalul Districtual din Ierusalim va pronunța verdictul. De ce contează: credibilitatea, firul comun al celor trei dosare Miza imediată nu mai este doar „ce s-a întâmplat”, ci dacă explicațiile lui Netanyahu rezistă confruntării cu probele. Analiza arată că procurorii au încercat să demonstreze că episoadele par „obișnuite” doar privite separat, dar, puse cap la cap, ar indica o suprapunere repetată între relații personale, interese media și decizii oficiale. Un punct recurent a fost memoria. Procurorul Yonatan Tadmor a susținut că, în anchetele poliției din dosarele 1000 și 2000, Netanyahu ar fi răspuns de 1.788 de ori că „nu își amintește”. Netanyahu a respins ideea că ar evita întrebările, afirmând: „Toată lumea are scăpări de memorie din când în când, chiar și eu.” Cele trei capete de acuzare și linia de apărare În rechizitoriul din 2020 sunt trei dosare distincte, cu acuzații diferite: Dosarul 1000 : fraudă și abuz de încredere, legat de cadouri de la oameni de afaceri, în principal Arnon Milchan. Netanyahu a susținut că darurile țin de o prietenie, nu de funcție: „Nu era despre poziția mea – era prietenie.” Disputa juridică se concentrează pe dacă relația a rămas privată sau a devenit conflict de interese, în condițiile în care Milchan ar fi cerut și sprijin oficial. Dosarul 2000 : fraudă și abuz de încredere, privind conversații înregistrate cu editorul Arnon „Noni” Mozes (Yediot Aharonot). Miza nu este existența discuțiilor (sunt pe bandă), ci dacă Netanyahu negocia efectiv un schimb sau doar îl „ținea în șah” pe Mozes. Potrivit rechizitoriului, Mozes ar fi oferit o acoperire mediatică mai favorabilă în schimbul unor pași care să restrângă Israel Hayom. Dosarul 4000 (Bezeq–Walla) : acuzație de luare de mită, plus fraudă și abuz de încredere, privind un presupus schimb între beneficii de reglementare și tratament favorabil pe site-ul Walla. Aici, procurorii au cerut instanței să deducă existența unei înțelegeri dintr-un „lanț” de contacte, solicitări și decizii, inclusiv din relatarea lui Shlomo Filber (fost director general la Ministerul Comunicațiilor, martor al acuzării). Netanyahu a negat că ar fi dat instrucțiuni sau că ar fi intervenit în conținutul editorial, declarând: „Nu i-am spus nimic lui Filber. Nu am vorbit cu el despre asta deloc.” Ce urmează și presiunea de calendar Pe lângă etapele procedurale (martori ai apărării, concluzii, verdict), analiza notează și o constrângere practică: judecătoarea Friedman-Feldman ar urma să se pensioneze în martie 2028, ceea ce poate crea presiune pentru avansarea dosarului. În acest context, mărturia lui Netanyahu devine reperul principal: apărătorii pot aduce martori și pot contesta interpretarea probelor, însă orice argument va fi raportat la versiunea pe care premierul a prezentat-o deja sub jurământ în fața instanței. Verdictul va depinde de care dintre cele două narațiuni — „conduită obișnuită” versus folosirea puterii publice mascată de etichete — se potrivește mai bine cu ceea ce a reținut completul de judecată. [...]
Un influencer din Timiș a fost reținut pentru uzurpare de calități oficiale , după ce s-a filmat pe TikTok prezentându-se drept Cristian Popescu Piedone și făcând „controale” în magazine și benzinării, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de ordine publică și de încredere în controalele reale, în condițiile în care angajații unităților verificate l-ar fi luat în serios. Alin Borcan, cunoscut online ca „Regele TikTok-ului”, a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în arestul de la Reșița. Măsura a fost luată sub acuzația de uzurpare de calități oficiale. Ce au reținut anchetatorii din filmările și acțiunile lui Potrivit informațiilor din articol, influencerul a transmis în direct pe TikTok mai multe „controale” făcute în magazine și într-o benzinărie din Timișoara, prezentându-se drept Piedone. La audieri, el ar fi spus că a fost o „provocare din online” și că regretă, mai ales pentru că angajații l-au tratat ca pe o autoritate. Ce au găsit polițiștii la percheziții În urma perchezițiilor la locuința sa din Dumbrăvița, polițiștii au descoperit: 14 cartușe letale (opt de calibru mai mare și șase de calibru mai mic); o legitimație și o insignă cu însemnele fostei Agenții Naționale Antidrog. Conform aceleiași surse, Borcan le-ar fi declarat anchetatorilor că nu știa de existența muniției. Ce urmează procedural Anchetatorii urmează să decidă dacă îl vor prezenta instanței cu propunere de arestare preventivă sau dacă vor cere o măsură mai blândă, precum controlul judiciar. Totodată, el urmează să ajungă din nou în fața anchetatorilor pentru noi audieri. [...]
