Știri
Știri din categoria Justiție
Un tribunal federal din SUA l-a condamnat pe regizorul Carl Rinsch la 2 ani și jumătate de închisoare pentru fraudarea Netflix cu 11 milioane de dolari (aprox. 50 milioane lei), bani ceruți pentru finalizarea unui serial SF care nu a mai fost terminat, potrivit Adevărul. Cazul arată riscurile operaționale și de control al cheltuielilor în producțiile de conținut, unde finanțarea se poate transforma în pierdere dacă verificările și condiționările de plată eșuează.
Potrivit procurorilor, Rinsch, cunoscut pentru filmul „47 Ronin” (2013), ar fi cerut sume suplimentare de la Netflix sub pretextul că are nevoie de bani pentru a finaliza proiectul „White Horse”. În realitate, ar fi transferat fondurile într-un cont personal și le-ar fi folosit în scopuri fără legătură cu producția.
Conform informațiilor prezentate în instanță și relatate de The Guardian, o parte din bani ar fi mers către achiziții de lux și bunuri extravagante, inclusiv:
Anchetatorii au mai arătat că regizorul ar fi pierdut o parte semnificativă a fondurilor în investiții eșuate, inclusiv pe piața criptomonedelor, iar restul ar fi fost folosit pentru achitarea unor datorii personale.
În fața instanței, Rinsch a invocat probleme de sănătate mintală și tratamente medicale, susținând că acestea i-au afectat judecata.
„Acest proces m-a forțat să confrunt lucruri despre sănătatea mea, judecata mea și viața mea.”
El și-a cerut scuze și a spus că „a fost cauzat un prejudiciu real”, adăugând:
„Nu am reușit să înțeleg pericolul stării în care mă aflam.”
Procurorii au cerut o pedeapsă de cinci ani de închisoare, acuzându-l de „lăcomie pură”. Procurorul David Markewitz a declarat în instanță că Rinsch „a avut toate avantajele posibile” și că motivul ar fi fost „lăcomia pură”. Apărarea a cerut clemență, iar mai multe persoane apropiate, inclusiv actorul Keanu Reeves, au solicitat instanței să țină cont de problemele psihice.
Judecătorul a reținut că problemele medicale pot explica parțial comportamentul, dar nu justifică faptele de fraudă.
Carl Rinsch urmează să se prezinte la închisoare în luna septembrie, iar sentința poate fi contestată în apel.
Recomandate
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Tribunalul București decide marți dacă Călin Georgescu rămâne în arest preventiv , o hotărâre care poate influența ritmul anchetei și nivelul de risc procesual invocat de procurori în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia era așteptată inițial luni, însă judecătorul de caz a amânat pronunțarea pentru o zi. Același magistrat respinsese inițial solicitarea procurorilor de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar, însă hotărârea a fost contestată, iar Curtea de Apel București a decis ulterior arestarea preventivă pentru 30 de zile, notează News.ro . De ce contează decizia: riscul de sustragere și măsurile pe avere Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, ambii cercetați într-un dosar de înșelăciune. În motivare, instanța a reținut existența unor „suspiciuni rezonabile” privind implicarea lui Georgescu în constituirea unui grup infracțional organizat și în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a invocat și indicii potrivit cărora acesta ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi țara. Unul dintre magistrații completului a formulat însă opinie separată, apreciind că arestul preventiv este excesiv și că intenția de a achiziționa o proprietate în străinătate nu dovedește, în sine, o tentativă de fugă. În paralel, DIICOT a instituit măsuri asigurătorii: la începutul lunii octombrie a anunțat sechestru pe mai multe conturi bancare ale lui Georgescu, după ce dispusese deja sechestru asupra vilei acestuia din Mogoșoaia. Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane euro Potrivit anchetei, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi operat în România și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor beneficii financiare ilegale. Anchetatorii susțin că ar fi convins o persoană că poate obține un credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) prin intermediul unei instituții bancare, cu condiția achitării unei garanții. Victima ar fi transferat peste un milion de euro, iar ulterior, sub pretextul majorării finanțării la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei), i s-ar fi cerut și o garanție suplimentară de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Prejudiciul total reclamat depășește 1,1 milioane de euro. Alte cauze penale pe rol Conform aceleiași surse, Călin Georgescu este judecat și în alte două cauze penale: într-una, a fost trimis în judecată alături de fostul mercenar Horațiu Potra și alți inculpați, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată. Într-un alt dosar, este acuzat de promovarea în public a ideologiei legionare și a unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război. Hotărârea Tribunalului București va stabili dacă Georgescu rămâne în arest preventiv sau trece la o măsură preventivă mai puțin severă până la finalizarea anchetei. [...]
Departamentul de Justiție al SUA pune presiune juridică pe televiziuni după ce a deschis o anchetă antitrust privind decizia mai multor rețele TV de a opri, temporar, acoperirea președintelui Donald Trump, pe fondul unui conflict legat de accesul presei la Casa Albă, potrivit Al Jazeera . Investigația vizează dacă boicotul coordonat al televiziunilor a încălcat legislația federală antitrust, în special Sherman Act, care interzice anumite înțelegeri între competitori ce pot restrânge concurența. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Emily Convington, a spus că autoritățile verifică dacă „aceste organizații de știri au încălcat legile antitrust”. Cine este vizat și ce anume investighează autoritățile Rețelele aflate sub investigație sunt: ABC, CBS, CNN, NBC și Fox News. Potrivit Departamentului de Justiție, ancheta urmărește să stabilească dacă oprirea acoperirii prezidențiale a reprezentat un „boicot de grup” între competitori comerciali, situație care „poate încălca Sherman Act”, conform declarației citate de publicație. Televiziunile nu au comentat imediat anunțul, mai notează sursa. Context: conflictul privind acreditările și „pool”-ul de la Casa Albă Demersul vine după ce, luna trecută, „pool”-ul TV al Casei Albe (grupul de cinci radiodifuzori care își împart costurile și responsabilitățile acoperirii președintelui și distribuie materialele către alte redacții) a încetat acoperirea prezidențială, după ce administrația a retras acreditările unor reporteri de la trei organizații media: CNN, MS NOW și Politico. Casa Albă a susținut la 19 septembrie că acoperirea președintelui este „un privilegiu – nu un drept”. Instituțiile media excluse au dat în judecată administrația, invocând încălcarea Primului Amendament și susținând că măsura a fost o represalie pentru modul în care au relatat. Acreditările au fost restabilite la 24 septembrie, după ce judecătorul federal Timothy Kelly a decis că interdicția este probabil neconstituțională și a ordonat administrației să le „returneze, reinstituie și restabilească” accesul. Totuși, disputa privind accesul la anumite evenimente și repartizarea în „pool” a continuat. De ce contează: risc de constrângere legală asupra deciziilor editoriale Ancheta antitrust adaugă un risc juridic și, potențial, financiar pentru rețelele TV, într-un moment în care acestea au acționat solidar pentru a protesta față de restricționarea accesului presei. În același timp, cazul se înscrie într-o serie de confruntări între administrația Trump și organizații media importante, pe care președintele le-a criticat frecvent drept „fake news”, potrivit relatării. Jose Zamora, director pentru Americi al Committee to Protect Journalists, a criticat investigația, avertizând că antitrustul nu ar trebui folosit pentru intimidarea redacțiilor care apără accesul presei: „Guvernul nu ar trebui să folosească investigații antitrust pentru a intimida instituțiile media care apără accesul presei. Dreptul publicului de a ști depinde de acest acces”, a scris Zamora pe X. Ce urmează nu este detaliat în material: Departamentul de Justiție spune doar că investighează pentru a stabili dacă a existat o încălcare a legilor antitrust. [...]
Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]
Audierea lui Rareș Bogdan ca martor la DNA Iași adaugă presiune politică pe ancheta de corupție care vizează influențarea conducerii DSVSA Vaslui , un dosar cu potențial impact direct asupra unei instituții-cheie pentru controlul sanitar-veterinar, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL s-a prezentat joi la DNA Iași, unde a fost citat în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș. După audiere, Rareș Bogdan a spus că a răspuns la toate întrebările și a explicat că discuțiile invocate în dosar ar fi fost, în versiunea sa, limitate la a „asculta o situație”, fără implicare pe fond. „Am vorbit cu Ponea strict ca să ascult o situație, i-am spus că nu mă pricep la ouă și pui.” De ce contează: ancheta vizează posibile intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui Miza dosarului, așa cum este descrisă în informațiile apărute public, este legată de presupuse demersuri pentru schimbarea din funcție a șefului Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, instituție cu rol operațional în supravegherea sănătății animalelor și siguranței alimentelor. În acest context, audierea unor persoane cu vizibilitate politică ridicată este relevantă pentru direcția anchetei: procurorii încearcă să lămurească natura discuțiilor și a legăturilor dintre persoanele menționate în dosar. Context: dosarul îl are în centru pe omul de afaceri Fănel Bogoș Potrivit informațiilor publicate de Euronews, Fănel Bogoș este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, iar anchetatorii ar verifica dacă ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui apelând la persoane cu influență politică. În același dosar, Euronews notează că a fost audiat recent, ca martor, și Ilie Bolojan, în legătură cu o întâlnire din septembrie 2025. Ce urmează În materialul Antena 3, Rareș Bogdan este prezentat ca martor, iar declarațiile sale publice de după audiere indică faptul că a cooperat cu anchetatorii. Nu reiese din informațiile disponibile dacă vor urma și alte audieri sau ce termene are în vedere DNA Iași în acest dosar. [...]
Tribunalul București a obligat România TV să-i plătească despăgubiri lui Crin Antonescu după ce fostul candidat la prezidențiale a reclamat că a fost calomniat în campania electorală, potrivit HotNews . Instanța a decis în favoarea lui Antonescu în procesul deschis împotriva postului de televiziune, pe fondul mai multor materiale difuzate despre candidatul comun PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, conform Pagina de Media. România TV a fost obligată să plătească: 15.000 de lei despăgubiri; 2.600 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile . Context: conținutul reclamat și sancțiuni CNA Potrivit Pagina de Media , în perioada premergătoare și în timpul campaniei electorale, România TV a difuzat materiale cu titluri precum „Dovezile matrapazlâcurilor făcute de Crin Antonescu” sau „Încrengătura penală din spatele lui Crin Antonescu”, între altele. În același context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat anul trecut România TV pentru modul în care a reflectat campania electorală. Crin Antonescu a respins public acuzațiile, afirmând, potrivit Cotidianul : „România TV construieşte 24 de ore din 24 o serie de calomnii incredibile asupra mea, cum că aş fi, în ciuda tuturor documentelor, în ciuda faptului că nu au niciun fel de dovadă, nu am fost scos din turnător, securist, un fel de criminal care am făcut, am dres” [...]
