Știri
Știri din categoria Justiție
Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic, într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax. Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents, informație atribuită de publicație site-ului nos.nl.
Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt.
Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii.
Procesul a început la Tribunalul Assen, într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate.
Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura.
Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025.
În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”.
„Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.”
În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar.
Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată.
Recomandate
Refuzul unuia dintre suspecți de a negocia cu procurorii riscă să transforme dosarul într-un proces „în toată regula”, deși ceilalți doi inculpați au încheiat înțelegeri cu Parchetul, potrivit Mediafax . Cazul vizează furtul coifului de aur de la Coțofenești și al unor brățări dacice din Muzeul Drents (Assen, Olanda), iar procesul începe marți, 14 aprilie. Bernhard Z., 35 de ani, unul dintre cei trei suspecți, „refuză orice înțelegere” și susține că nu a fost prezent la spargere. Avocații săi au confirmat pentru RTL Nieuws că nu au existat negocieri cu procurorii, în timp ce ceilalți doi inculpați au mers pe varianta acordurilor. Acorduri cu Parchetul, dar cu validare în instanță Jan B. (21 de ani) și Douglas W. (37 de ani) au ajuns la înțelegeri cu Parchetul, însă conținutul acestora nu a fost făcut public. Conform informațiilor din articol, se presupune că și-ar fi recunoscut vinovăția în schimbul unor pedepse mai ușoare. O condiție a acordurilor a fost returnarea bunurilor furate. Pe baza indicațiilor oferite de cei doi, autoritățile au recuperat: coiful de aur de la Coțofenești; două dintre cele trei brățări de aur dispărute. Chiar și în acest context, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra înțelegerilor și le poate respinge. Calendarul procesului și miza procedurală Tribunalul din Assen judecă dosarul pe 14, 16 și 17 aprilie. Negarea totală a lui Bernhard Z. complică dosarul: dacă situația lui nu poate fi soluționată printr-o înțelegere, procesul ar putea fi judecat integral, iar cele trei zile alocate săptămâna viitoare acoperă acest scenariu, potrivit aceleiași surse. Procuratura a refuzat, deocamdată, să facă declarații publice despre negocierile cu suspecții. Context: jaful din ianuarie 2025 Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziției dedicate Imperiului Dac. Făptașii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, au spart vitrinele și au luat coiful și trei brățări dacice, apoi au incendiat mașina folosită la fugă, în apropierea localității Rolde. Cazul este descris ca unul dintre cele mai mediatizate jafuri de artă din Olanda din ultimii ani, iar coiful, datând din secolul al IV-lea î.Hr., este considerat una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului cultural românesc. [...]
Refuzul unui acord procedural de către unul dintre suspecții-cheie riscă să prelungească și să complice procesul penal în dosarul jafului tezaurului românesc de la Muzeul Drents, deși o parte importantă a prejudiciului a fost recuperată, potrivit stirileprotv.ro . Bernhard Z., suspect în vârstă de 35 de ani, a refuzat să încheie un acord cu Parchetul, au confirmat avocații săi pentru RTL Nieuws, iar apărarea va susține în instanță că acesta nu a fost prezent la jaful din noaptea de 25 ianuarie 2025. În consecință, cazul ar urma să fie judecat integral, iar instanța va trebui să analizeze separat poziția lui, fiind alocate trei zile pentru audieri. Ce înseamnă refuzul pentru mersul procesului În același dosar, ceilalți doi suspecți principali — Douglas W. (37) și Jan B. (21) — ar fi încheiat acorduri procedurale și și-ar fi recunoscut implicarea, conform surselor RTL Nieuws citate de publicație. Parchetul nu a intrat în detalii, indicând că informațiile vor fi prezentate în instanță. Miza practică: dacă toți suspecții ar fi recunoscut faptele, procesul s-ar fi putut încheia mai rapid. Negarea lui Bernhard Z. schimbă această perspectivă și poate duce la un proces mai lung, cu administrare de probe și audierea martorilor pe apărarea sa. Probele invocate și linia de apărare Bernhard Z. a fost arestat la patru zile după jaf. Poliția ar fi găsit ADN-ul său pe haine folosite în timpul spargerii, aruncate într-un container din Assen; pe acele haine ar fi existat și fragmente de sticlă provenite de la muzeu. Potrivit anchetei prezentate în material, suspectul ar fi cumpărat îmbrăcăminte și o geantă sport care ulterior au fost utilizate în jaf. O posibilă linie de apărare menționată este că ar fi participat doar la pregătiri, nu și la furtul propriu-zis. Context: ce s-a furat și ce lipsește încă Jaful a avut loc la Muzeul Drents, în noaptea de 25 ianuarie 2025, când trei persoane ar fi aruncat în aer o ușă exterioară, ar fi spart vitrinele și ar fi fugit cu: un coif de aur vechi de peste 2.500 de ani (coiful de la Coțofenești); trei brățări din aur. Parchetul a anunțat pe 2 aprilie că coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate cu ajutorul suspecților. O brățară lipsește în continuare , iar valoarea asigurată a tezaurului este de 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) . Separat, RTL Nieuws a relatat anterior că muzeul ar fi făcut greșeli de securitate, inclusiv prin neaplicarea unor recomandări, iar sticla vitrinelor s-ar fi dovedit slab rezistentă la efracție. [...]
Procesul din Țările de Jos pentru furtul Coifului de la Coțofenești deschide și o miză financiară pentru statul olandez , care a pus deoparte 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru eventuale despăgubiri către România, potrivit Stirile Pro TV , pe baza informațiilor AFP. Cei trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, după o spargere la Muzeul Drents din Assen (nord-estul Țărilor de Jos), au ajuns în fața instanței marți. Jaful a avut loc în ianuarie 2025, când hoții ar fi provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu și ar fi spart vitrinele. Ce s-a recuperat și ce lipsește încă Deși suspecții au fost arestați la câteva zile după furt, locul în care se afla prada a rămas o perioadă necunoscut. La începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, prezentate ulterior într-o conferință de presă la muzeu. Obiectele au fost predate autorităților române și erau în stare foarte bună, cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului. A treia brățară de aur nu a fost găsită, iar locul în care se află rămâne necunoscut. Capetele de acuzare și implicațiile pentru România Cei trei bărbați sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Potrivit relatărilor preluate de la AFP, recuperarea obiectelor ar fi fost posibilă după un acord încheiat cu doi dintre suspecți, în timp ce al treilea a negat implicarea. Cazul a avut ecouri și în România, unde furtul a stârnit indignare, în condițiile în care piesele fuseseră împrumutate muzeului olandez. În context, este menționat și faptul că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost concediat la scurt timp după furt. De ce contează procesul dincolo de dosarul penal Dincolo de răspunderea penală, dosarul are o componentă de risc bugetar: guvernul olandez a rezervat 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru situația în care ar trebui să plătească despăgubiri României. În paralel, cazul se înscrie într-un context mai larg de spargeri la muzee din Țările de Jos, menționat de AFP, care a alimentat apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate pentru opere și artefacte de mare valoare. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate , potrivit Antena 3 CNN , după furtul comis din Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos). Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că autoritățile române au fost informate de partea olandeză despre evoluțiile din dosar. Ce se știe despre recuperare și ce rămâne neclar MAE a precizat că procurorul de caz din Țările de Jos urmează să susțină o conferință de presă la ora 14:00, ora locală, respectiv 15:00, ora României, chiar la Muzeul Drents. În acest moment, informațiile publice sunt limitate: nu este încă stabilit dacă piesele au fost avariate, unde au fost găsite și dacă au existat arestări. Muzeul Drents a anunțat pe site-ul său că va fi închis pe 2 aprilie, invocând „circumstanțe neprevăzute”. „În acest moment nu este încă clar dacă coiful dacic este avariat, unde au fost găsite obiectele de tezaur și dacă au fost făcute arestări.” Furtul din ianuarie 2025 și obiectele vizate Furtul a avut loc în ianuarie 2025, când hoți înarmați cu dispozitive explozive au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Obiectele se aflau în Olanda în cadrul expoziției „Dacia - Imperiul Aurului și Argintului”, organizată cu piese împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României (MNIR). Antena 3 CNN notează că directorul instituției a fost demis imediat după decizia de împrumut a artefactelor. Ancheta din Țările de Jos și pașii următori Din informațiile prezentate de Antena 3 CNN, imaginile de supraveghere ar fi surprins momentul în care hoții au forțat ușa muzeului cu un explozibil și au părăsit clădirea după câteva minute, cu piesele furate. Elementele-cheie comunicate până acum în spațiul public includ: au fost recuperate două din cele trei brățări dacice, iar coiful este, de asemenea, menționat ca recuperat; Parchetul Public din Țările de Jos a anunțat o conferință de presă la Muzeul Drents din Assen; rămân neclare starea obiectelor, locul exact al recuperării și existența unor arestări. Într-un episod anterior al anchetei, Antena 3 CNN arată că, în septembrie, trei dintre cei patru suspecți au scăpat de urmărirea penală, procurorii apreciind că rolul lor a fost „prea mic” pentru a justifica trimiterea în judecată, informație atribuită publicației nltimes.nl . Tot din rechizitoriu, procurorii olandezi ar fi indicat că probele arată „în mod clar” că tezaurul nu a fost topit. [...]
Departamentul Justiției din SUA cere anularea condamnărilor pentru „conspirație sedițioasă” în dosarul Capitoliu , o mișcare care, dacă va fi acceptată de un judecător, ar elimina cele mai grave verdicte din ancheta federală privind atacul din 6 ianuarie 2021 și ar schimba semnificativ linia de aplicare a legii în astfel de cazuri, potrivit news.ro . Solicitarea vizează condamnările pentru conspirație sedițioasă ale unor membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers , considerate până acum una dintre victoriile importante ale administrației Biden în urmărirea penală a celor acuzați că au inspirat atacul asupra Capitoliului. Ce s-ar schimba dacă instanța acceptă cererea Dacă un judecător aprobă solicitarea, ar fi șterse cele mai grave condamnări din ancheta extinsă privind revolta de la Capitoliu, descrisă ca una dintre cele mai mari investigații federale din istoria SUA. Demersul vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat constant urmărirea penală de după 6 ianuarie, pe care a numit-o o nedreptate împotriva susținătorilor săi, referindu-se la unii dintre cei închiși drept „ostatici”. Contextul politic și juridic: grațieri și anulări În prima zi de mandat, Trump a acordat grațieri pentru peste 1.000 de persoane condamnate în legătură cu atacul: toți inculpații, cu excepția a 14 persoane, au fost grațiați, iar în cazul celor 14 pedepsele au fost comutate. Potrivit unei surse familiare citate în material, o persoană a fost grațiată în martie 2025, iar o a doua a avut condamnarea anulată în acest an. Departamentul afirmă acum că pentru ceilalți 12 — opt membri și asociați ai Oath Keepers și patru ai Proud Boys — condamnările ar trebui anulate. Cine sunt inculpații vizați Conform informațiilor prezentate, anularea ar putea privi: Oath Keepers : Stewart Rhodes, Kelly Meggs, Kenneth Harrelson, Jessica Watkins, Roberto Minuta, Edward Vallejo, Joseph Hackett și David Moerschel; Proud Boys : Ethan Nordean, Joseph Biggs, Zachary Rehl și Dominic Pezzola. Nick Smith, avocatul lui Ethan Nordean, a declarat pentru CNN că este „recunoscător” Departamentului Justiției pentru efortul de a anula condamnarea clientului său și a susținut că este bine ca acuzațiile de sedițiune să nu fie folosite pentru „proteste care se transformă în revolte”. De ce contează: semnal pentru strategia de urmărire penală Anularea condamnărilor ar reprezenta și o lovitură majoră pentru Departamentul de Justiție din perioada Biden, care a argumentat în trei procese că atacul nu a fost doar un protest politic scăpat de sub control, ci un atac violent asupra democrației și un efort de a-l împiedica pe Joe Biden să ajungă la Casa Albă. Xochitl Hinojosa, fost director al Biroului de Afaceri Publice al Departamentului de Justiție în mandatul lui Biden, a spus că decizia administrației Trump „a oferit încă un semn de recunoaștere” persoanelor care au conspirat împotriva guvernului SUA, au luat cu asalt Capitoliul și au atacat forțele de ordine. În paralel, ancheta federală a rămas una de amploare: procurorii au acuzat peste 1.580 de persoane și au obținut aproximativ 1.270 de condamnări, după ce Departamentul de Justiție și FBI au lansat o investigație națională pentru identificarea și arestarea participanților la revoltă. [...]
