Parchetul olandez cere pedepse de 5,5 ani pentru autorii jafului Tezaurului Dacic - Procesul evidențiază impactul asupra familiilor suspecților și natura infracțiunii

Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic , într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax . Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents , informație atribuită de publicație site-ului nos.nl. Pedepse cerute: diferențe între suspecți și miza „acordului procedural” Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt. Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii. Operațiunea sub acoperire și rolul lui Jan B. Procesul a început la Tribunalul Assen , într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate. Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura. Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025. Presiune în dosar și poziția apărării, potrivit relatării din instanță În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.” Reacția familiei și profilul celui mai tânăr suspect În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar. Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată. [...]