Știri
Știri din categoria Justiție
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis, potrivit HotNews. Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit.
Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”.
Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor.
Hotărârea Curții de Apel București, menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen:
Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie.
În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei.
Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat până pe 7 octombrie o decizie cu miză bugetară de aproape 5 miliarde de lei în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit HotNews . Dosarul vizează o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Amânarea prelungește incertitudinea asupra unei obligații financiare care, în funcție de deznodământ, poate însemna plăți masive din buget și penalități zilnice, într-un litigiu în care instanța supremă a dat deja Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță. Ce a cerut Guvernul la CCR și de ce contează Sesizarea a fost depusă pe 2 iulie, după ce Înalta Curte a acționat în instanță Guvernul în legătură cu neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Bolojan a susținut că instanța „nu are competența și nici legitimitatea” să stabilească modul de distribuire a banilor publici și a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar, calificând demersul ca o ingerință în activitatea executivului. Ce a decis Curtea de Apel București în primă instanță Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu sancțiuni în caz de întârziere: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, conform sursei. Sumele invocate și presiunea penalităților În sesizarea prezentată, premierul a indicat că Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente. Tot el a arătat că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi (aprox. 9 milioane de euro, adică aprox. 45 milioane lei), „în afara amenzilor”. În plus, premierul a menționat existența unor sume „în zona de Parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei. Separat, articolul notează că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 7 octombrie. Până atunci, rămâne deschisă disputa privind limitele dintre puterea judecătorească și executiv în decizii cu impact direct asupra bugetului public, precum și riscul ca eventualele întârzieri să genereze costuri suplimentare prin penalități. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu a prelungit tensiunea din stradă și a atras figuri politice controversate în jurul protestelor , într-un semn că dosarul începe să capete și o dimensiune de mobilizare publică, nu doar una judiciară, potrivit Adevărul . Miercuri seară, în fața Arestului Central din București, printre susținătorii lui Georgescu s-a aflat și fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, căruia protestatarii i-au cerut să ajute la aducerea mai multor oameni în stradă. În a doua seară de proteste după ce Georgescu a fost dus în Arestul Central, aproximativ 300 de persoane au rămas până după ora 23.30, scandând „Libertate”, „Călin Georgescu președinte” și „Turul doi, înapoi”, cerând eliberarea fostului candidat. La un moment dat, Vanghelie a apărut alături de Gelu Vișan, descris ca susținător declarat al lui Călin Georgescu. „Mie nu mi-e frică de nimic, numai de Dumnezeu” Decizia instanței și cadrul juridic al protestelor Călin Georgescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de înșelăciune, după o decizie definitivă a Curții de Apel București . Conform relatării, Tribunalul București respinsese inițial solicitarea DIICOT de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar pentru 60 de zile, însă soluția a fost schimbată ulterior de Curtea de Apel. Pe 29 septembrie, instanța a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, hotărârea fiind definitivă. Context: Vanghelie, prezent și la alte acțiuni de susținere Adevărul notează că Marian Vanghelie a mai apărut în trecut alături de persoane care îl susțin pe Călin Georgescu: în februarie 2025, a fost fotografiat de Agerpres în fața Parchetului General, unde se adunaseră simpatizanți ai lui Georgescu. Totodată, cu aproximativ o săptămână înainte de decizia definitivă de arestare, Vanghelie l-a lăudat public pe judecătorul Vlad Andriescu pentru soluția Tribunalului București de respingere a arestării preventive. Același magistrat este menționat și ca fiind cel care, în ianuarie 2022, a respins o cerere DNA de arestare preventivă formulată împotriva lui Vanghelie în dosarul „Economat”. Pentru context despre proteste, publicația trimite la un material separat: Adevărul . [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pune presiune pe ancheta DIICOT într-un dosar cu prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , după ce Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile, potrivit Adevărul . Georgescu a fost adus în arest marți seară, 29 septembrie, după ora 18.00, după ce a fost ridicat de acasă, de la vila sa din Mogoșoaia. Conform surselor publicației, el împarte camera de arest cu alte trei persoane, refuză hrana din arest și solicită alimente aduse de acasă; bodyguarzii i-ar fi adus mâncare. Vizite poate primi doar marțea, iar pe 30 septembrie ar urma să i se facă analize medicale, potrivit procedurii. Decizia instanței și acuzațiile DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți, împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen. DIICOT îi acuză pe cei doi de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de un „complet de divergență”, după ce primele două judecătoare din dosar au avut puncte de vedere diferite, potrivit relatării. Miza economică a dosarului: creditul promis și banii nerecuperați Dosarul a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu metale prețioase, care ar fi presupus obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Pentru accesarea creditului, Leu ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie direcționați către campania electorală a lui Georgescu. Ulterior, i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-a materializat, iar banii nu ar fi fost returnați. În încercarea de recuperare a prejudiciului, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Georgescu din Mogoșoaia. Context operațional: susținători la Arestul Central Miercuri, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat din nou în fața Arestului Central din București, cerând eliberarea acestuia. Pentru a preveni incidente, jandarmii au instalat garduri și au delimitat perimetrul din fața arestului; dimineața erau „câteva zeci de persoane”, iar numărul a crescut pe parcursul zilei, potrivit aceleiași surse. [...]
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
