Știri
Știri din categoria Externe
Semnalul că Kamala Harris ar putea reintra în cursa din 2028 redeschide competiția internă din Partidul Democrat, cu efect direct asupra calculelor de campanie și a alinierilor de finanțare și influență din următorii doi ani, potrivit antena3.ro.
Fosta vicepreședintă a SUA a spus vineri, la o conferință anuală organizată la New York, că „se gândește” să candideze din nou la alegerile prezidențiale americane din 2028. Declarația a venit după ce un pastor prezent la eveniment a întrebat-o direct dacă intenționează să intre într-o nouă campanie pentru Casa Albă.
Harris a răspuns ezitant, dar fără să excludă scenariul unei candidaturi:
„Ascultați, aș putea, aș putea. Mă gândesc la asta. Mă gândesc.”
În același discurs, ea a invocat experiența acumulată în administrația Biden și apropierea de funcțiile-cheie ale președinției, argumentând că știe ce presupune rolul.
„Cunosc fișa postului. Și știu de ce e nevoie.”
Mesajul are relevanță în primul rând ca semnal politic intern: Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile din 2024, pe care le-a pierdut în fața lui Donald Trump, iar o posibilă revenire în 2028 ar influența din timp competiția pentru nominalizare și poziționările din partid.
La conferința din New York, participanții au reacționat favorabil, scandând „Mai candidează o dată” în timpul intervenției sale, potrivit relatării.
CNN mai notează că Harris urmează să participe, în această lună, la patru evenimente ale Partidului Democrat. Din informațiile disponibile în material, nu există un calendar sau o decizie formală privind o candidatură; deocamdată, ea vorbește despre o opțiune aflată în evaluare.
Recomandate
Casa Albă a evitat un discurs televizat al lui Donald Trump despre încetarea focului cu Iranul, pe fondul incertitudinilor din acord , potrivit reuters.com . Decizia indică o prudență de comunicare într-un moment în care administrația americană încearcă să proiecteze încredere în înțelegere, deși detaliile rămân neclare, iar miza economică este majoră: Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu efecte severe asupra aprovizionării globale cu energie. Oficiali americani citați de Reuters spun că unii consilieri s-au temut că un mesaj în prime-time ar fi „vândut” prea mult un acord încă fragil. În paralel, Casa Albă a transmis într-un comunicat că discuțiile „nu au ajuns la nivelul” președintelui și a calificat informația drept „știri false”, susținând că subiectul nu a fost discutat cu Trump. De ce contează: riscul de piață rămâne, deși loviturile aeriene s-au oprit Încetarea focului a oprit loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, însă nu a pus capăt blocadei Strâmtorii Hormuz, descrisă în material ca provocând „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale cu energie. Pentru piețe, mesajul este că reducerea tensiunilor militare nu s-a tradus încă într-o normalizare a fluxurilor energetice, iar pârghia Teheranului asupra rutei rămâne intactă. Reuters notează că, vineri, strâmtoarea era în continuare închisă, iar Israelul a schimbat focuri cu Hezbollah în Liban, un conflict paralel pe care SUA și Iranul l-au descris, fiecare, drept încălcări ale acordului, chiar înaintea primelor discuții de pace. Ce se știe despre decizia de comunicare și ce urmează Potrivit sursei, Trump a anunțat încetarea focului printr-o postare pe rețele sociale, cu doar câteva ore înainte de un termen-limită de marți seara, după ce amenințase că va „distruge întreaga civilizație” a Iranului. Reuters descrie schimbarea de poziție drept una dintre cele mai bruște răsturnări de situație din timpul unui război făcute de un președinte american. În weekend urmează negocieri la nivel înalt în Islamabad, programate să înceapă sâmbătă, delegația SUA fiind condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a spus vineri că SUA sunt dispuse să negocieze cu bună-credință, dar a avertizat că, dacă partea iraniană „încearcă să ne joace”, echipa americană nu va fi receptivă. Context: lipsa de încredere și pârghia Hormuz complică o pace durabilă Analiști citați în material avertizează că există puțină încredere între părți, iar retorica dură a lui Trump ar putea îngreuna diplomația. În plus, Reuters consemnează evaluări potrivit cărora Iranul, deși slăbit militar, ar putea rămâne o problemă pe termen lung pentru Washington, inclusiv prin capacitatea demonstrată de a închide Strâmtoarea Hormuz — un instrument cu impact direct asupra piețelor energetice globale și rivalilor din Golf. [...]
Hezbollah încearcă să blocheze negocieri directe Liban–Israel , cerând guvernului de la Beirut să se abțină de la discuții „sub tirul armelor”, pe fondul escaladării violențelor și al presiunilor politice interne, potrivit news.ro . Mișcarea proiraniană a făcut apelul după moartea a 13 membri ai forțelor de securitate libaneze la Nabatiyeh, vineri. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Hezbollah a cerut autorităților libaneze să „recunoască pericolul” concesiilor și să revină „alături de poporul său și de rezistența sa”. Presiune politică înaintea unor discuții anunțate de Israel Apelul Hezbollah vine după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Libanul ar fi transmis „solicitări repetate” pentru negocieri. Netanyahu a spus că a instruit cabinetul să înceapă discuții „directe” cu Libanul, cu obiective explicite: dezarmarea Hezbollah și stabilirea unor relații pașnice „cât mai curând posibil”. În paralel, un oficial libanez a declarat pentru CNN că „nu vor avea loc negocieri sub tirul armelor” și că autoritățile libaneze nu au fost informate oficial despre vreo rundă de discuții. Contextul de securitate: bilanț ridicat al victimelor În același timp, situația de pe teren rămâne tensionată. Primele zile ale armistițiului cu Iranul au fost, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, cele mai sângeroase din țară din septembrie 2024: cel puțin 357 de morți și cel puțin 1.223 de răniți în urma atacurilor israeliene. Pentru Beirut, miza imediată este dacă poate intra într-un format de negocieri fără a-și asuma costuri politice interne majore și fără a valida, în ochii Hezbollah, o „cale a concesiilor” în plin conflict. [...]
Planul lui Trump pentru un arc triumfal de 76,2 metri la Washington deschide o nouă rundă de avize și decizii urbanistice în capitala SUA, unde amplasarea propusă ar intersecta o zonă simbolică și sensibilă din punct de vedere al amenajării spațiului public, potrivit mediafax.ro , care citează un plan de 12 pagini făcut public vineri de Comisia pentru Arte Frumoase a Statelor Unite. Proiectul descrie o construcție de 76,2 metri, cu o figură înaripată ce amintește de Statuia Libertății (torță și coroană), flancată de doi vulturi și „păzită” de patru lei, toate elementele urmând să fie aurite. Pe monument ar urma să apară, cu litere aurii, mesajele „One Nation Under God” („O singură națiune sub Dumnezeu”) și „Liberty and Justice for All” („Libertate și Justiție pentru toți”). Amplasarea indicată în document este între Lincoln Memorial (la est) și Cimitirul Național Arlington (la vest), într-un sens giratoriu care leagă Washingtonul de nordul statului Virginia, ceea ce mută discuția din zona de intenție politică în cea de autorizare și integrare urbanistică într-un perimetru cu repere naționale majore. Dimensiuni și comparații cu monumente existente Ca înălțime, arcul propus ar depăși mai multe repere cunoscute, conform planului: cu 49,2 metri peste Arcul de Triumf din București (27 metri); cu 26,2 metri peste Arc de Triomphe din Paris (50 metri); peste Lincoln Memorial, care ajunge la 30,2 metri deasupra nivelului solului. Context: o agendă mai largă de schimbări arhitecturale Trump a susținut în februarie că ideea unui astfel de monument pentru Washington ar fi veche de circa două secole, dar ar fi fost abandonată din cauza Războiului Civil, menționând și tentative fără rezultat la începutul secolului XX. Argumentul său este că marile orașe ale lumii au astfel de monumente, iar Washingtonul ar fi o excepție între capitalele importante. Inițiativa este prezentată ca parte a unui pachet mai amplu de schimbări arhitecturale din al doilea mandat: administrația lucrează la o sală de bal de mari dimensiuni la Casa Albă, iar Biroul Oval și Grădina Rozelor au fost deja modificate. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă este planul publicat de Comisia pentru Arte Frumoase; materialul nu oferă detalii despre buget, calendar sau pașii procedurali concreți pentru aprobare și execuție. Limitarea este relevantă, deoarece fezabilitatea proiectului depinde de avize și decizii de amenajare în zona propusă. [...]
Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]
Meta a început să elimine reclamele firmelor de avocatură care își căutau clienți pentru procese împotriva rețelelor sociale , o mișcare cu miză de reglementare și litigii, prin care compania își folosește propriile reguli de publicitate pentru a limita campaniile ce pot alimenta noi acțiuni în instanță, potrivit antena3.ro . Meta a motivat decizia prin faptul că nu poate permite unor firme să „profite” de platformele sale în timp ce susțin că acestea sunt dăunătoare. Reclamele vizate erau rulate pe Facebook și Instagram, iar unele apăreau și pe Threads și în Audience Network, extensia rețelei de publicitate Meta care permite derularea campaniilor și pe platforme terțe, inclusiv aplicații mobile. Ce reclame au fost vizate și cine a fost afectat Conform informațiilor citate în material, companii precum Morgan & Morgan și Sokolove Law au avut „zeci” de reclame dezactivate, care vizau potențiali clienți afectați de dependența de rețelele sociale. Până vineri, o parte dintre reclame păreau încă active în biblioteca de reclame a Meta, ceea ce sugerează o aplicare etapizată sau neuniformă a măsurii. O reclamă exemplificată în articol, atribuită Morgan & Morgan, enumera posibile efecte negative ale utilizării rețelelor sociale și susținea că firma „luptă” în numele utilizatorilor. Baza invocată de Meta: standardele de publicitate Decizia se sprijină pe standardele de publicitate ale companiei, care prevăd că Meta își rezervă dreptul de a elimina reclame care „afectează negativ relația noastră cu utilizatorii” sau care promovează conținut, servicii ori activități „contrare poziției noastre competitive, intereselor sau filozofiei noastre de publicitate”. În comunicatul citat, compania a transmis: „Nu vom permite avocaților specializați în litigii să profite de platformele noastre, în timp ce susțin simultan că acestea sunt dăunătoare.” De ce contează: presiunea litigiilor crește, iar publicitatea devine un front de control Miza este amplificată de faptul că Meta a pierdut recent două procese importante în SUA, iar cazurile au deschis perspectiva unor acțiuni similare. În martie 2026, o instanță din New Mexico a obligat Meta să plătească 375 de milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei) pentru inducerea în eroare a utilizatorilor privind siguranța platformelor pentru copii; un juriu a stabilit că Meta este responsabilă pentru modul în care platformele sale au pus în pericol copiii și i-au expus la conținut sexual explicit și la contacte cu prădători sexuali. Separat, într-un caz din California privind dependența de social media, o femeie a primit despăgubiri de 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei), Meta urmând să plătească 70%, iar Google restul de 30%. Snap și TikTok au fost inițial pârâte, dar au ajuns la înțelegeri confidențiale înainte de proces. Meta a spus anterior că intenționează să conteste verdictul în ambele cazuri și că nu este de acord cu deciziile. Din perspectiva firmelor de avocatură, măsura este văzută ca o încercare de a limita accesul victimelor la informații și de a reduce presiunea publică și juridică. Emily Jeffcott, avocată la Morgan & Morgan, a declarat: „Resursele pe care Meta le alocă pentru blocarea acestor reclame ar fi mai bine folosite pentru îmbunătățirea siguranței utilizatorilor, prin instrumente funcționale care să reducă utilizarea problematică și să detecteze și elimine utilizatorii sub 13 ani. Blocarea reclamelor nu face ca problemele să dispară. Doar le îngreunează situația victimelor.” Ce urmează Articolul indică faptul că hotărârile recente din SUA au evidențiat posibilitatea ca și alte procese similare să ajungă în instanțele americane. În acest context, eliminarea reclamelor poate reduce vizibilitatea campaniilor de recrutare de reclamanți pe platformele Meta, însă nu este clar din informațiile disponibile dacă măsura va fi aplicată complet și uniform, având în vedere că unele reclame păreau încă active până vineri. [...]
Iranul menține un „robinet” asupra Strâmtorii Hormuz, iar traficul maritim rămâne la minime istorice chiar înaintea unor negocieri SUA–Iran în Pakistan , ceea ce prelungește șocul asupra aprovizionării globale cu energie și menține presiunea pe prețul petrolului, potrivit twz.com . Administrația Trump spune că este „foarte optimistă” că un acord de pace cu Iranul este aproape, iar o delegație condusă de vicepreședintele JD Vance se deplasează la Islamabad pentru discuții „cu miză mare” în acest weekend. În paralel, nu există indicii că Teheranul ar relaxa blocada aproape totală a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca declanșând „cea mai severă perturbare a aprovizionării globale cu energie” consemnată vreodată. Blocajul din Hormuz: trafic redus de la 130–160 de nave/zi la „câteva” după armistițiu Date citate în material arată cât de abruptă este scăderea tranzitului. Potrivit unor informații SPG Energy Oil transmise către NBC News, în ziua de 10 aprilie au traversat strâmtoarea doar două nave, cel mai mic total zilnic de când Trump a anunțat armistițiul cu Iranul (marți). Înainte de conflict, prin Hormuz treceau, de regulă, 130–160 de nave pe zi. În plus, un think tank american, Institute for the Study of War (ISW), susține că Iranul își consolidează controlul asupra traficului maritim pentru a menține prețurile petrolului ridicate și a-și crește pârghiile în negocieri. ISW indică faptul că oficiali iranieni ar fi semnalat că nu vor permite tranzitul a mai mult de 15 nave pe zi, mult sub nivelurile de dinainte de război. ISW mai afirmă că Autoritatea Portuară și Maritimă iraniană a publicat pe 8 aprilie instrucțiuni de rutare care mută traficul internațional pe culoare coordonate cu marina Gardienilor Revoluției (IRGC), în ape controlate de Iran, avertizând totodată asupra riscului de mine în afara acestor rute. Negocierile din Pakistan: optimism la Washington, condiții la Teheran JD Vance conduce delegația americană, alături de emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, care au participat anterior la trei runde de discuții indirecte în Oman, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului pe 28 februarie. De partea iraniană, delegația era așteptată să fie condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi și de președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf; ulterior, materialul notează că delegația iraniană ar fi ajuns la Islamabad, iar presa iraniană ar fi indicat că Qalibaf o conduce. Qalibaf a declarat că două condiții „agreate anterior” trebuie îndeplinite înainte ca negocierile să înceapă: un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene. În același timp, premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a descris discuțiile drept un moment „de totul sau nimic”. De ce contează economic: pârghie de negociere prin energie și risc de escaladare Menținerea restricțiilor în Hormuz funcționează, în logica descrisă în material, ca instrument de presiune economică: limitarea tranzitului ține piața petrolului sub tensiune și crește costurile logistice și de asigurare pentru transportul maritim. Pe linie politică și militară, Trump a acuzat Iranul că folosește căile navigabile internaționale pentru „șantaj” pe termen scurt și a avertizat asupra unor „taxe” percepute petrolierelor care primesc permisiunea de tranzit. Separat, publicația notează că The New York Post relatează despre pregătirea unor opțiuni militare dacă discuțiile eșuează. Ce urmează Miza imediată este dacă negocierile din Islamabad produc un aranjament care să ducă la normalizarea tranzitului prin Hormuz. În lipsa unei relaxări rapide, datele de trafic rămân principalul indicator operațional al severității blocajului, iar orice menținere a nivelurilor actuale sugerează că presiunea asupra pieței energiei va continua, indiferent de tonul public al discuțiilor. [...]
