Știri
Știri din categoria Externe
Semnalul că Kamala Harris ar putea reintra în cursa din 2028 redeschide competiția internă din Partidul Democrat, cu efect direct asupra calculelor de campanie și a alinierilor de finanțare și influență din următorii doi ani, potrivit antena3.ro.
Fosta vicepreședintă a SUA a spus vineri, la o conferință anuală organizată la New York, că „se gândește” să candideze din nou la alegerile prezidențiale americane din 2028. Declarația a venit după ce un pastor prezent la eveniment a întrebat-o direct dacă intenționează să intre într-o nouă campanie pentru Casa Albă.
Harris a răspuns ezitant, dar fără să excludă scenariul unei candidaturi:
„Ascultați, aș putea, aș putea. Mă gândesc la asta. Mă gândesc.”
În același discurs, ea a invocat experiența acumulată în administrația Biden și apropierea de funcțiile-cheie ale președinției, argumentând că știe ce presupune rolul.
„Cunosc fișa postului. Și știu de ce e nevoie.”
Mesajul are relevanță în primul rând ca semnal politic intern: Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile din 2024, pe care le-a pierdut în fața lui Donald Trump, iar o posibilă revenire în 2028 ar influența din timp competiția pentru nominalizare și poziționările din partid.
La conferința din New York, participanții au reacționat favorabil, scandând „Mai candidează o dată” în timpul intervenției sale, potrivit relatării.
CNN mai notează că Harris urmează să participe, în această lună, la patru evenimente ale Partidului Democrat. Din informațiile disponibile în material, nu există un calendar sau o decizie formală privind o candidatură; deocamdată, ea vorbește despre o opțiune aflată în evaluare.
Recomandate
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări economice , inclusiv pe piața carburanților, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Rusia și Ucraina, potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că, într-un interval de 24 de ore, 340 de drone ucrainene au fost trimise în zona din jurul capitalei, iar „cele mai multe” au fost doborâte de sistemele rusești de apărare antiaeriană, „la intrările în perimetrul orașului”, conform Reuters. Sobianin a mai afirmat, într-o postare pe Telegram, că „peste 50 de drone inamice” au fost distruse în timp ce se îndreptau spre Moscova. De ce contează: presiune pe infrastructura energetică și pe aprovizionarea cu benzină În paralel cu atacurile din proximitatea Moscovei, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra obiectivelor de infrastructură din Rusia, în special cele legate de industria petrolieră. Armata ucraineană a anunțat marți atacuri cu drone asupra complexului petrochimic Salavat din Urali și asupra rafinăriei Afipski din sudul Rusiei. Potrivit informațiilor citate, atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la o penurie de benzină la nivelul întregii Rusii, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru costurile interne de transport. Context: escaladare și pe direcția Kievului Pe de altă parte, forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra Kievului în ultimele săptămâni. Marți dimineață, Rusia a lansat un nou val de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest fel asupra Kievului în această lună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au avariat 16 obiective din capitală, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile municipale au raportat mai multe incendii în oraș. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în joc infrastructura energetică și rutele de export , după ce Teheranul a revendicat atacuri asupra bazelor americane din mai multe state din Golf, iar Donald Trump a amenințat cu lovituri asupra centralelor electrice și podurilor din Iran, potrivit Mediafax . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au anunțat miercuri dimineață atacuri cu rachete și drone asupra unor instalații militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, ca răspuns la operațiunile desfășurate de armata SUA în ultimele zile. Autoritățile iraniene, citate de Euronews, susțin că țintele au inclus centre de comandă, facilități logistice și echipamente militare ale Flotei a V-a americane din Bahrain, precum și o bază americană din Kuweit. Alerte în Golf și confirmarea CENTCOM Bahrain și Kuweit au emis alerte de atac cu rachete în cursul dimineții. Iordania a anunțat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat trei rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, iar armata Kuweitului a transmis că a respins mai multe drone considerate ostile. Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a confirmat că Iranul a lansat „zeci de rachete și drone” împotriva unor state arabe din Golf care găzduiesc baze militare ale Statelor Unite. SUA continuă loviturile, Trump ridică miza pe energie În paralel, armata americană a anunțat un nou val de atacuri aeriene asupra Iranului, a patra noapte consecutivă de operațiuni. Potrivit CENTCOM, misiunea a durat aproximativ șapte ore și a vizat zeci de obiective, inclusiv instalații pentru rachete și drone, capacități navale și sisteme de apărare de coastă. Oficialii americani spun că scopul este reducerea capacității Iranului de a amenința transportul comercial și traficul maritim din regiune. Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat Fox News, că SUA sunt pregătite să lovească infrastructura energetică a Iranului dacă Teheranul refuză negocierile. „Vom distruge toate centralele electrice. Vom lovi podurile dacă nu vin la masa negocierilor.” Teheranul leagă conflictul de exporturile de petrol și gaze IRGC a justificat atacurile prin reluarea blocadei americane asupra transportului maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Într-un comunicat, Gardienii Revoluției au avertizat că, dacă Statele Unite vor încerca să împiedice exporturile de petrol și gaze ale Iranului, atunci „energia va circula pentru toată lumea sau pentru nimeni”, sugerând că și alte rute energetice din regiune ar putea deveni ținte. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele revendicate de părți și confirmările comunicate de autorități, iar amploarea exactă a pagubelor sau a efectelor operaționale nu este detaliată în material. [...]
Participarea președintelui Nicușor Dan la summitul de la Kiev reconfirmă linia de sprijin a României pentru Ucraina și mută accentul pe securitatea regională, cu implicații directe pentru Marea Neagră și Europa de Sud-Est , potrivit Adevărul . Șeful statului se află miercuri, 15 iulie, în capitala Ucrainei, la invitația președintelui Volodimir Zelenski , pentru a participa la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Vizita vine la scurt timp după deplasarea lui Nicușor Dan în Franța, unde a participat la o întâlnire a liderilor europeni și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale. Administrația Prezidențială a anunțat oficial deplasarea, în agenda publică a instituției. De ce contează: securitatea Mării Negre și coordonarea sprijinului pentru Kiev Summitul, lansat în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina, este prezentat drept una dintre principalele platforme de dialog între Ucraina și statele din Europa de Sud-Est. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului pentru Kiev și identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de război. Potrivit Administrației Prezidențiale, participarea președintelui României „reflectă sprijinul constant” al Bucureștiului pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În același cadru, Nicușor Dan urmează să reafirme angajamentul României de a continua asistența pentru țara vecină și de a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est. Temele de pe agendă: UE, energie, infrastructură și reziliență Pe agenda summitului figurează și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ambele urmărind aderarea la Uniunea Europeană. Liderii reuniți la Kiev urmează să discute și despre întărirea cooperării regionale în mai multe domenii, menționate de Administrația Prezidențială: infrastructură și conectivitate; securitate energetică; creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride (acțiuni non-militare, precum atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni economice, folosite pentru a destabiliza state). [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea testa NATO printr-o incursiune limitată în statele baltice , un scenariu care ar ridica imediat miza de securitate pentru Europa și ar forța Alianța să demonstreze, practic, că își poate apăra flancul estic, potrivit Politico . Fostul campion mondial la șah și activist al opoziției ruse susține că Vladimir Putin „nu are nicio intenție” să încheie un acord de pace cu Ucraina și că este mai probabil să escaladeze războiul după alegerile parlamentare din Rusia, programate în septembrie. În acest context, Kasparov spune că presiunea militară crescândă asupra Moscovei ar împinge Kremlinul spre escaladare, nu spre compromis, iar orice înțelegere care nu ar echivala cu o înfrângere a Rusiei ar oferi timp pentru regrupare. Un test de credibilitate pentru NATO, nu neapărat un nou front major Kasparov afirmă că o escaladare „naturală” ar putea lua forma unei „provocări” pe flancul estic al NATO, indicând explicit Letonia sau Estonia ca exemple de ținte posibile. Ideea centrală: Rusia nu ar avea nevoie de o invazie la scară largă pentru a submina credibilitatea Alianței, ci ar putea ocupa un oraș mic de la graniță — eventual unul cu populație vorbitoare de rusă — și ar aștepta reacția NATO, în special a Statelor Unite. În logica prezentată de Kasparov, miza ar fi una politică și strategică: dacă SUA nu ar interveni pentru apărarea statului atacat, Putin și-ar atinge obiectivul de a demonstra că NATO nu mai funcționează ca garanție de securitate. Semnale interne în Rusia și contextul presiunii ucrainene Kasparov invocă și schimbări legislative propuse de guvernul rus, care ar face mai ușoară mobilizarea prin eliminarea examinării medicale necesare anterior pentru recrutare, ca indiciu că Moscova se pregătește pentru conflict prelungit. Avertismentul vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra logisticii militare și infrastructurii energetice ruse. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că aceste lovituri au făcut Rusia „mai slabă”, iar Kievul speră că acest lucru îi poate întări poziția la masa negocierilor. Kasparov contrazice însă această așteptare, argumentând că presiunea sporește probabilitatea escaladării. Ce cere Kasparov Europei: sancțiuni mai dure și restricții de vize În același material, Kasparov spune că Europa ar trebui să renunțe la ideea încheierii războiului prin compromis și să se angajeze „pe deplin” pentru o victorie a Ucrainei. El cere: intensificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși. Kasparov afirmă, totodată, că loviturile ucrainene în interiorul Rusiei pun presiune pe elitele economice, deoarece „de fiecare dată când lovesc ceva, cineva pierde bani”, iar „cea mai bună speranță” ar fi separarea lui Putin de aceste elite. În paralel, el participă la Platforma pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse, o inițiativă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei menită să ofere o voce opoziției ruse din exil în instituțiile europene; una dintre țintele imediate menționate este sprijinirea rușilor plecați din țară pentru obținerea unui statut legal și a unor documente valabile după expirarea actelor rusești. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat pentru ora de vară permanentă , un pas legislativ care ar putea schimba modul în care companiile își planifică programul de lucru și operațiunile, de la transporturi la relațiile transatlantice, potrivit Mediafax . Proiectul merge acum la Senat, unde inițiativa se lovește încă de opoziție, relatează Reuters. Ce a decis Camera Reprezentanților și ce urmează Proiectul, denumit „ Sunshine Protection Act ”, a fost adoptat cu 308 voturi pentru și 117 împotrivă. Dacă va trece și de Senat, SUA nu vor mai reveni la ora standard în noiembrie, iar ora de vară ar rămâne valabilă tot anul. Textul prevede însă excepții: statele care nu aplică ora de vară sau care aleg să păstreze permanent ora standard ar putea continua în acest regim. În prezent, Arizona și Hawaii nu aplică schimbarea sezonieră a orei. Miza operațională: program, transporturi și coordonare internațională Susținătorii proiectului invocă beneficii pentru sănătate și economie, inclusiv mai multă lumină după-amiaza și seara în lunile de iarnă, ceea ce ar putea încuraja activitățile economice și cumpărăturile. Casa Albă și președintele Donald Trump și-au exprimat sprijinul, argumentând că eliminarea schimbării orei ar reduce costurile și inconvenientele ajustării ceasurilor de două ori pe an; administrația estimează economii de ordinul sutelor de milioane de dolari anual. Pe de altă parte, criticii avertizează asupra efectelor practice în sezonul rece. Senatorul republican Tom Cotton a atras atenția că, iarna, răsăritul ar putea avea loc mult mai târziu, în unele zone chiar în jurul orei 9.00 sau după, ceea ce ar însemna deplasări la școală și la muncă pe întuneric pentru milioane de persoane. Un semnal de impact direct vine și din aviație: organizația Airlines for America, care reprezintă marile companii aeriene din SUA, spune că schimbarea ar necesita o perioadă lungă de implementare, deoarece ar afecta orarele de zbor, poziționarea aeronavelor și sincronizarea cu transportul aerian internațional. Efecte posibile în relația cu Europa În Uniunea Europeană, inclusiv în România, schimbarea sezonieră a orei continuă să se aplice, deși Comisia Europeană a propus încă din 2018 renunțarea la această practică; statele membre nu au ajuns la un acord privind păstrarea permanentă a orei de vară sau a celei de iarnă. Dacă SUA adoptă ora de vară permanentă, diferențele de fus orar dintre America și Europa ar putea varia în anumite perioade ale anului, în funcție de calendarele aplicate pe fiecare continent, cu efecte în programarea întâlnirilor, a tranzacțiilor și a operațiunilor care depind de sincronizare. [...]
