Știri
Știri din categoria Justiție
Departamentul Justiției din SUA cere anularea condamnărilor pentru „conspirație sedițioasă” în dosarul Capitoliu, o mișcare care, dacă va fi acceptată de un judecător, ar elimina cele mai grave verdicte din ancheta federală privind atacul din 6 ianuarie 2021 și ar schimba semnificativ linia de aplicare a legii în astfel de cazuri, potrivit news.ro.
Solicitarea vizează condamnările pentru conspirație sedițioasă ale unor membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers, considerate până acum una dintre victoriile importante ale administrației Biden în urmărirea penală a celor acuzați că au inspirat atacul asupra Capitoliului.
Dacă un judecător aprobă solicitarea, ar fi șterse cele mai grave condamnări din ancheta extinsă privind revolta de la Capitoliu, descrisă ca una dintre cele mai mari investigații federale din istoria SUA.
Demersul vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat constant urmărirea penală de după 6 ianuarie, pe care a numit-o o nedreptate împotriva susținătorilor săi, referindu-se la unii dintre cei închiși drept „ostatici”.
În prima zi de mandat, Trump a acordat grațieri pentru peste 1.000 de persoane condamnate în legătură cu atacul: toți inculpații, cu excepția a 14 persoane, au fost grațiați, iar în cazul celor 14 pedepsele au fost comutate.
Potrivit unei surse familiare citate în material, o persoană a fost grațiată în martie 2025, iar o a doua a avut condamnarea anulată în acest an. Departamentul afirmă acum că pentru ceilalți 12 — opt membri și asociați ai Oath Keepers și patru ai Proud Boys — condamnările ar trebui anulate.
Conform informațiilor prezentate, anularea ar putea privi:
Nick Smith, avocatul lui Ethan Nordean, a declarat pentru CNN că este „recunoscător” Departamentului Justiției pentru efortul de a anula condamnarea clientului său și a susținut că este bine ca acuzațiile de sedițiune să nu fie folosite pentru „proteste care se transformă în revolte”.
Anularea condamnărilor ar reprezenta și o lovitură majoră pentru Departamentul de Justiție din perioada Biden, care a argumentat în trei procese că atacul nu a fost doar un protest politic scăpat de sub control, ci un atac violent asupra democrației și un efort de a-l împiedica pe Joe Biden să ajungă la Casa Albă.
Xochitl Hinojosa, fost director al Biroului de Afaceri Publice al Departamentului de Justiție în mandatul lui Biden, a spus că decizia administrației Trump „a oferit încă un semn de recunoaștere” persoanelor care au conspirat împotriva guvernului SUA, au luat cu asalt Capitoliul și au atacat forțele de ordine.
În paralel, ancheta federală a rămas una de amploare: procurorii au acuzat peste 1.580 de persoane și au obținut aproximativ 1.270 de condamnări, după ce Departamentul de Justiție și FBI au lansat o investigație națională pentru identificarea și arestarea participanților la revoltă.
Recomandate
Un judecător federal a respins procesul de defăimare al lui Donald Trump împotriva Wall Street Journal pentru că președintele SUA nu a reușit să îndeplinească standardul juridic de „rea-credință” („ actual malice ”) cerut în astfel de cazuri, o decizie care ridică ștacheta pentru acțiunile sale în instanță împotriva presei, potrivit Reuters . Judecătorul Darrin P. Gayles , de la Tribunalul Districtual al SUA din Miami, a decis luni că plângerea lui Trump „nu se apropie” de standardul aplicabil persoanelor publice în procesele de defăimare. În motivare, magistratul a arătat că un reclamant trebuie să dovedească nu doar că afirmația a fost falsă, ci și că publicația „știa sau ar fi trebuit să știe” că este falsă. „Această plângere nu se apropie nicăieri de acest standard. Dimpotrivă”, a scris Gayles. De ce contează decizia: pragul „actual malice” și efectul asupra litigiilor cu presa Hotărârea este un eșec procedural pentru Trump în campania sa juridică împotriva unor companii media, pe care le acuză că îl tratează incorect. În același timp, decizia subliniază cât de dificil este pentru un demnitar să câștige un proces de defăimare în SUA, unde standardul „actual malice” protejează în mod robust libertatea presei. Judecătorul a reținut și faptul că reporterii Wall Street Journal i-au cerut lui Trump un punct de vedere înainte de publicare și i-au inclus dezmințirea, ceea ce, în opinia instanței, contrazice teza că ziarul ar fi acționat cu „rea-credință”. Instanța nu s-a pronunțat însă asupra veridicității articolului. Ce urmează: Trump poate depune o versiune modificată a acțiunii Trump poate depune o versiune amendată a cererii de chemare în judecată până la 27 aprilie, potrivit deciziei. Un purtător de cuvânt al echipei sale juridice a spus că președintele intenționează să reintroducă acțiunea. News Corp și Dow Jones nu au răspuns solicitărilor de comentarii, mai notează Reuters. Context: articolul despre Epstein și seria de procese intentate de Trump Procesul a fost deschis în iulie 2025, după un articol al Wall Street Journal despre o felicitare de ziua lui Jeffrey Epstein, despre care publicația a scris că ar purta semnătura lui Trump. Trump și avocații săi au susținut că felicitarea este falsă, inclusiv după ce o copie a fost făcută publică de democrați din Congres, care au obținut-o din averea lui Epstein. Reuters mai arată că Trump a intentat și alte procese împotriva unor instituții media, inclusiv BBC, The New York Times și un ziar din Iowa, iar ABC și CBS au încheiat înțelegeri cu Trump în litigii separate. Wall Street Journal a susținut, în cererea de respingere, că acțiunea este nefondată și ar putea descuraja publicarea unor materiale critice la adresa președintelui. [...]
Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic , într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax . Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents , informație atribuită de publicație site-ului nos.nl. Pedepse cerute: diferențe între suspecți și miza „acordului procedural” Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt. Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii. Operațiunea sub acoperire și rolul lui Jan B. Procesul a început la Tribunalul Assen , într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate. Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura. Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025. Presiune în dosar și poziția apărării, potrivit relatării din instanță În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.” Reacția familiei și profilul celui mai tânăr suspect În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar. Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată. [...]
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii , după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) . Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA). Ce a cerut președintele de la noile conduceri Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală. „De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.” În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public. Miza operațională: dosare „de impact” și reducerea blocajelor Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante. Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri. [...]
Apple susține că Jon Prosser a respectat doar parțial citațiile și pregătește o cerere în instanță pentru a-l obliga să se conformeze , potrivit unui raport comun de status depus la dosar și relatat de 9to5Mac . Miza pentru companie este obținerea rapidă a probelor în litigiul de „secrete comerciale” (informații confidențiale cu valoare economică) legat de scurgerile privind designul iOS 26. Ce cere Apple și ce spune că lipsește În noul raport comun, Apple arată că a trimis copii „de curtoazie” ale citațiilor către Prosser pe 30 ianuarie 2026 și că l-a citat oficial pe 3 februarie 2026. Compania afirmă că Prosser a furnizat „unele” materiale relevante, dar nu a răspuns complet la solicitări și ar fi indicat că există și alte materiale care ar trebui predate. Apple mai spune că a extins de mai multe ori termenul-limită pentru răspuns, însă nu a primit încă setul de informații pe care îl consideră necesar pentru a înțelege „întregul” volum de informații confidențiale și secrete comerciale pe care Prosser și Michael Ramacciotti le-ar fi avut și modul în care le-ar fi obținut. Pasul procedural următor: „order to show cause” în Ohio Potrivit documentului citat, Apple intenționează să depună o cerere pentru un „Motion for an Order to Show Cause” în Districtul de Nord al statului Ohio . Practic, este o solicitare către instanță pentru a-l obliga pe Prosser să explice de ce nu s-a conformat integral citațiilor și, în funcție de rezultat, pentru a impune conformarea. Apple mai arată că depunerea (depoziția) lui Prosser ar trebui să aibă loc după ce acesta răspunde complet la citația pentru documente, iar compania spune că a încercat să coordoneze o dată pentru depoziție. Context: hotărâre „în lipsă” și încercarea de a o anula Cazul este parte din procesul privind secretele comerciale, despre care 9to5Mac a scris anterior în contextul acțiunii Apple împotriva lui Prosser și a scurgerilor de pe YouTube legate de iOS 26 (detalii în materialul despre procesul pentru secrete comerciale ). În octombrie anul trecut, instanța a acceptat cererea Apple pentru o hotărâre „în lipsă” (default judgment) împotriva lui Prosser, după ce acesta a ratat termenul de a răspunde plângerii, ceea ce i-a afectat posibilitatea de a contesta formal acuzațiile. În raportul recent, Apple mai notează că Prosser indică faptul că își angajează avocat și intenționează să ceară anularea hotărârii în lipsă; publicația menționează și că o depunere la dosar „pare” să arate că Prosser și-a reținut formal un avocat, însă documentul nu era încă public la momentul relatării. Ce se întâmplă cu celălalt pârât, Michael Ramacciotti În același raport, părțile arată că au continuat „descoperirea” limitată (schimbul de probe) în ceea ce îl privește pe Ramacciotti. Apple spune că a făcut o analiză criminalistică (forensic) a unui dispozitiv suplimentar furnizat de acesta, iar Ramacciotti ar fi acceptat să își completeze răspunsurile la întrebările procedurale și s-a oferit pentru o depoziție suplimentară după ce Apple își finalizează demersurile de obținere a probelor de la terți, inclusiv o eventuală depoziție a lui Prosser. De ce contează Pentru Apple, obținerea completă a documentelor și depoziției lui Prosser este esențială pentru a stabili traseul scurgerilor și „întinderea” informațiilor confidențiale implicate. Pentru Prosser, escaladarea către o cerere de tip „show cause” și încercarea de a anula hotărârea în lipsă pot schimba calendarul și presiunea procedurală a cazului, într-un litigiu în care instanța a consemnat deja neîndeplinirea unui termen-cheie. [...]
Procesul din Țările de Jos pentru furtul Coifului de la Coțofenești deschide și o miză financiară pentru statul olandez , care a pus deoparte 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru eventuale despăgubiri către România, potrivit Stirile Pro TV , pe baza informațiilor AFP. Cei trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, după o spargere la Muzeul Drents din Assen (nord-estul Țărilor de Jos), au ajuns în fața instanței marți. Jaful a avut loc în ianuarie 2025, când hoții ar fi provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu și ar fi spart vitrinele. Ce s-a recuperat și ce lipsește încă Deși suspecții au fost arestați la câteva zile după furt, locul în care se afla prada a rămas o perioadă necunoscut. La începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, prezentate ulterior într-o conferință de presă la muzeu. Obiectele au fost predate autorităților române și erau în stare foarte bună, cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului. A treia brățară de aur nu a fost găsită, iar locul în care se află rămâne necunoscut. Capetele de acuzare și implicațiile pentru România Cei trei bărbați sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Potrivit relatărilor preluate de la AFP, recuperarea obiectelor ar fi fost posibilă după un acord încheiat cu doi dintre suspecți, în timp ce al treilea a negat implicarea. Cazul a avut ecouri și în România, unde furtul a stârnit indignare, în condițiile în care piesele fuseseră împrumutate muzeului olandez. În context, este menționat și faptul că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost concediat la scurt timp după furt. De ce contează procesul dincolo de dosarul penal Dincolo de răspunderea penală, dosarul are o componentă de risc bugetar: guvernul olandez a rezervat 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru situația în care ar trebui să plătească despăgubiri României. În paralel, cazul se înscrie într-un context mai larg de spargeri la muzee din Țările de Jos, menționat de AFP, care a alimentat apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate pentru opere și artefacte de mare valoare. [...]
Înalta Curte decide definitiv dacă începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari sunt trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce inculpații au contestat începerea procesului, potrivit Antena 3 . Cei vizați au fost citați la Înalta Curte de Casație și Justiție , unde magistrații urmează să stabilească, printr-o hotărâre definitivă, dacă judecata poate începe sau dacă rechizitoriul va fi retrimis la Parchetul General. Procesul era programat să înceapă la ora 9:00. Miza contestației: startul procesului sau întoarcerea dosarului la Parchet Judecătorii analizează contestația depusă împotriva deciziei de începere a procesului. În primă instanță, Curtea de Apel București a decis că poate începe oficial judecata, însă inculpații au atacat această soluție. Decizia Înaltei Curți este prezentată ca fiind cea care „tranșează” definitiv dacă dosarul intră pe fond (adică începe judecata propriu-zisă) sau revine la Parchet pentru refacerea actelor de urmărire penală. Ce susțin procurorii despre faptele investigate Potrivit procurorilor, pe 8 decembrie 2024 inculpații ar fi plănuit o mișcare de destabilizare și un protest violent în București, în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate . Conform relatării, planul ar fi fost pus la cale de Horațiu Potra împreună cu Călin Georgescu, la o fermă de cai din Ciolpani, iar „misiunea mercenarilor” ar fi fost să se infiltreze printre participanții la protest și să creeze haos. Autoritățile i-ar fi oprit în drum spre Capitală, după ce plecaseră din Mediaș, iar în mașini ar fi fost găsite arme despre care se afirmă că urmau să fie folosite pentru a provoca tulburări. După mai bine de jumătate de an, dosarul a fost trimis în judecată, iar acum Înalta Curte urmează să dea verdictul final privind începerea procesului. [...]
